Informatii interesante despre Istoria feroviara am gasit in cartea lui Ion Ghica- Scrisori catre Vasile Alecsandri:
.....Multi ieseni poate ca n-au uitat timpii dintai ai Unirii Principatelor, cand pentru a veni toamna la Camera la Bucuresti, luau mai bine drumul pe la Cernauti, Lemberg, Viena, si Pesta de unde se puneau in vapor si veneau pana la Giurgiu, decat a veni de-a dreptul pe la Focsani si Buzau ...
.................................................................................................................................................................................................
Iubite amice,
Azi te pui în tren la 9 seara, după ce ai prânzit bine la 'Hugues' sau la 'Brofft', arăţi tichetul conductorului care vine şi ţi-l timbrează cu cleştele, fumezi o ţigară, două până la Ploieşti; acolo îţi bei ceaiul în ticnă, te întorci în vagon, apoi te înfăşuri bine în tartan, îţi pui paltonul căpătâi, te lungeşti pe canapeaua de catifea roşie sau în vagonul-pat, dormi ca acasă vreo nouă ceasuri şi, la opt dimineaţa, te deştepţi la Roman. Aici cafea cu lapte, cu un kipfel, două, şi 17 ceasuri, minut cu minut, după ce ai plecat din Bucureşti, te găseşti transportat pe malul îmbalsamat al Bahluiului, în fosta capitală a fostului principat al Moldovei, unde ajungi dormit, mâncat şi odihnit. Călătoria, mâncare cu bacşiş cu tot, te-a costat 80 de franci. Ei, vezi, acum 40 de ani nu era aşa.
...................................................................................................................................................................................................
Iubite amice,
Alalta seara,pornind de la gara ta (Mircesti-mai 1879), adormisem adanc, leganat de valurile ascutite ale liniilor de fier Strussberg;trei locuri de o parte a vagonului erau la dispozitia capului si picioarelor mele;cand pe la miezul noptii, ma simtii scuturat de o mana viguroasa: era conductorul care intervenea in favorul dreptului bine platit al unui calator imbarcat la Marasesti; recunoscui dreptatea invocate si ma ghemuiam in limitele tichetului meu.
.....Multi ieseni poate ca n-au uitat timpii dintai ai Unirii Principatelor, cand pentru a veni toamna la Camera la Bucuresti, luau mai bine drumul pe la Cernauti, Lemberg, Viena, si Pesta de unde se puneau in vapor si veneau pana la Giurgiu, decat a veni de-a dreptul pe la Focsani si Buzau ...
.................................................................................................................................................................................................
Iubite amice,
Azi te pui în tren la 9 seara, după ce ai prânzit bine la 'Hugues' sau la 'Brofft', arăţi tichetul conductorului care vine şi ţi-l timbrează cu cleştele, fumezi o ţigară, două până la Ploieşti; acolo îţi bei ceaiul în ticnă, te întorci în vagon, apoi te înfăşuri bine în tartan, îţi pui paltonul căpătâi, te lungeşti pe canapeaua de catifea roşie sau în vagonul-pat, dormi ca acasă vreo nouă ceasuri şi, la opt dimineaţa, te deştepţi la Roman. Aici cafea cu lapte, cu un kipfel, două, şi 17 ceasuri, minut cu minut, după ce ai plecat din Bucureşti, te găseşti transportat pe malul îmbalsamat al Bahluiului, în fosta capitală a fostului principat al Moldovei, unde ajungi dormit, mâncat şi odihnit. Călătoria, mâncare cu bacşiş cu tot, te-a costat 80 de franci. Ei, vezi, acum 40 de ani nu era aşa.
...................................................................................................................................................................................................
Iubite amice,
Alalta seara,pornind de la gara ta (Mircesti-mai 1879), adormisem adanc, leganat de valurile ascutite ale liniilor de fier Strussberg;trei locuri de o parte a vagonului erau la dispozitia capului si picioarelor mele;cand pe la miezul noptii, ma simtii scuturat de o mana viguroasa: era conductorul care intervenea in favorul dreptului bine platit al unui calator imbarcat la Marasesti; recunoscui dreptatea invocate si ma ghemuiam in limitele tichetului meu.