Bucuresti: Plimbari FeRoviaRe prin Garile bucurestene[2008]

iulie 2008 – Plimbă’ri FeRoviaRe prin Gă’rile Bucureştiului<i></i>

Timpul tace şi nu spune, iar anii copilă’riei, adolescenţei se întâlnesc, la un moment dat, cu anii tinereţii. 2008 a fost pentru mine un an în care m-am despă’rţit de „acasă’” şi am îmbră’ţişat viaţa de student. Vrând-nevrând şi mai mult vrând decât nevrând, am hotă’rât s㒠m㒠înscriu la Facultatea de Transporturi de la Universitatea „Politehnică’” din Bucureşti.

Citând din „Mica monografie a că’ilor ferate din România – Regionalele de cale ferat㒠Bucureşti şi Craiova”, află’m c㒠la 13 septembrie 1872 a fost inaugurat traseul: Bucureşti – Ploieşti – Buză’u – Galaţi – Tecuci. Astfel, Gara Târgovişte (actuala Gara de Nord Bucureşti) era loc de plecare şi de sosire pentru că’lă’torii veniţi de la Iaşi, Galaţi sau Piteşti înc㒠de la data amintit㒠mai sus.

Aici aveam s㒠fiu faţă’-n faţ㒠cu traficul dens feroviar din Gara de Nord şi cu una dintre cele mai noi că’i ferate din România – linia Bucureşti – Constanţa.<i></i>

Locomotive alb-albastre în Gara de Nord Bucureşti<i></i>



15 iulie 2008, 04:50<i></i>

Dup㒠ce am petrecut câteva ore prin Gara Burdujeni pe 14 iulie, tot în aceeaşi sear㒠am plecat spre capital㒠cu un autocar. înscrierile la Politehnic㒠începuser㒠deja, aşa c㒠a trebuit s㒠fiu prezent numaidecât. Poate prea devreme pentru un că’lă’tor în interes de serviciu şi poate prea târziu pentru un CFR-ist, la 04:50 eram în Gara de Est – Obor. Aşteptam deschiderea porţilor de la metrou, iar pân㒠atunci îmi petrecusem puţin timp într-un loc special de-al bucureştenilor care că’lă’toresc că’tre Marea Neagră’. De obicei, de aici plecau Trenuri Accelerat şi mai multe Personale că’tre destinaţiile litoralului românesc.

Cu promisiunea de a reveni cu informaţii mai detaliate cu privire la Gara de Est – Obor, v㒠invit s㒠vizionaţi câteva fotografii realizate în dimineaţa zilei de 15 iulie 2008. O dimineaţ㒠când mult㒠lume mergea la serviciu, îşi petrecea liniştit㒠concediul la mare sau la munte, iar mulţi proaspă’t absolvenţi ai clasei a XII-a se înscriau la Universită’ţile din Bucureşti.<i></i>

Locomotiva diesel-electric㒠62-0811-0, vopsit㒠în griul clasic şi cu dunga roşie aplicat㒠longitudinal pe carcasa acesteia, dormea faţă’-n faţ㒠cu un vagon de marfă’. Ziua se anunţa a fi senină’, norii din timpul nopţii ducându-se că’tre alte ză’ri.

LDE 2100 staţiona în Gara de Est – Obor<i></i>




Gara de Est, vă’zut㒠de pe peron<i></i>



Umbrele locomotivelor din Gara Obor nu sunt… percepute în timpul nopţii. Deşi parcul rulant al Gă’rii Obor numă’r㒠zeci de vehicule FeRoviaRe, nu am perceput decât silueta locomotivei electrice EA1-895. Desigur, în spatele ei staţionau şi alte locomotive, dar nu am vrut s㒠le trezesc din somn cu paşii mei curioşi<i></i>.

Cât despre istoria acestei gă’ri, amintesc doar c㒠ea a fă’cut parte din planul construirii că’ii ferate Bucureşti Obor (Est) – Pantelimon. Scopul înfiinţă’rii acestei gă’ri a fost descongestionarea traficului Gă’rii de Nord, astfel Gara Obor devenind cea de-a doua gar㒠a capitalei. Aceasta a fost dat㒠în folosinţ㒠în scopul cetă’ţenilor la 1 aprilie 1902, devenind staţie de legă’tur㒠dintre Bucureşti Nord şi Bucureşti Sud pe varianta Halta Heră’stră’u – Titan. Astă’zi nu mai exist㒠aceast㒠variantă’, iar trenurile care pleac㒠spre Olteniţa merg că’tre Pantelimon şi apoi spre Bucureşti Sud şi mai departe că’tre oraşul ce-şi scald㒠degetele în Dună’re.

EA1-895 dormea iepureşte pe una dintre liniile Gă’rii<i></i>


în zare, locomotivele fă’ceau ochi şi erau trezite de domnii mecanici de locomotivă’<i></i>


Gara de Est - Obor, vedere din stradă’<i></i>



Ecranul telefonului îmi ară’ta c㒠ora 5 trecuse, semn c㒠metroul bucureştean începea s㒠circule harnic prin tunelurile capitalei. Mi-am luat „La revedere!” de la Gara de Est – Obor şi am purces în drumul şi în treburile mele.


20 iulie 2008 – 05:10<i></i>

Aşa cum ştim, studenţii care doresc s㒠urmeze cursurile Universită’ţii „Politehnică’” din Bucureşti, trebuie s㒠susţin㒠admitere la Algebr㒠şi la Fizică’/Geometrie. Nota de trecere este 5, iar datele susţinerii examenelor sunt de 21, respectiv 22 iulie. Cel puţin aşa s-au susţinut în anul 2008…

Revenit în Bucureşti şi pregă’tit s㒠dau examenele de selecţie a studenţilor pentru Politehnică’, m-am oprit câteva minute (se putea s㒠nu…) în Gara Obor. Dac㒠să’ptă’mâna trecută’, pe liniile gă’rii era DA-811, pe 20 iulie îi ţinea de urât locomotivei amintite o LDH a unui operator privat – Classfer. Având deasupra acoperişului nişte nori ră’zleţi, mecanicii de locomotiv㒠forfoteau prin cabina de conducere şi aşteptau s㒠înceap㒠ziua de muncă’.

LDH-807 a Classfer, pregă’tit㒠de acţiune în Gara Obor<i></i>



Aşa cum scria şi pe Tabela Mersului de Tren din gară’, la 5 şi 37 de minute urma s㒠plece spre litoral un tren cu 5 vagoane seria 26-26 (bine… unul dintre acestea era 36-26). Pentru aparatele compacte de fotografiat, mişcarea din timpul nopţii era aidoma derivatelor şi integralelor pentru mine în acele momente…

Trenul de Constanţa gara pe linia 1 în Obor<i></i>


Vagoane etajate modernizate pentru Acceleratul 1681 spre Marea Neagră’<i></i>



22 iulie 2008, 19:50<i></i>

Am să’rbă’torit succesul înmatriculă’rii în anul I la Facultatea de Transporturi, Specializarea „Vehicule pentru Transportul Feroviar” printr-o plimbare de sear㒠în Bucureşti. Fiind entuziasmat, fericit, împlinit, mulţumit, feeric pentru „reuşita” obţinut㒠(he-he… dac㒠ştiam eu ce m㒠aşteapt㒠mai departe), am ajuns şi în Gara Bă’neasa.

între 1886 şi 1940, Direcţia General㒠CFR a construit patru gă’ri regale. Gara Bucureşti Bă’neasa (fost㒠Mogoşoaia) a fost construit㒠între 1937-1938 şi a fost destinat㒠primirilor şi plecă’rilor regelui Carol al II-lea, ale celorlaltor demnitari din guvern sau ale personalită’ţilor invitate din stră’ină’tate. în prezent, gara este utilizat㒠pentru plecă’rile şi sosirile oficiale ale protocolului de stat. Deşi de factur㒠modernă’, clă’direa gă’rii este uzitat㒠când şi când. Pentru mai multe informaţii, v㒠invit s㒠consultaţi şi acest articol istoric.

Aşadar, aflându-m㒠cu propriile picioare pe largul peron din Gara Bă’neasa, am aşteptat s㒠admir vreun tren, fie el mă’rfar sau de că’lă’tori. Sorţii mi-au adus în faţ㒠un tren cu multe-multe vagoane de cereale, tractat de EA-519. Convoiul că’lă’torea deosebit de încet, dat fiind faptul c㒠abia se dă’duser㒠în exploatare podurile FeRoviaRe de la Mioriţa, respectiv Heră’stră’u.


Gara Bă’neasa, sub cerul supă’rat de că’ldura de afară’<i></i>


S-apropia un tren dinspre Constanţa... <i></i>


EA-519 ducea trenul de cereale că’tre Triajul Bucureşti<i></i>




Coada mă’rfarului cu cereale<i></i>


Clă’direa de lucru a Gă’rii Bucureşti Bă’neasa<i></i>


Toate-s roşii spre Constanţa<i></i>



23 iulie 2008, 09:10<i></i>

Poate aţi auzit sau aţi citit despre noţiunea de „tren urban”. Aceast㒠idee de a înfiinţa o reţea feroviar㒠în jurul Bucureştiului au avut-o şi cei de la TER. în acest sens, postez o fotografie cu porţiunea de cale ferat㒠de pe teritoriul Universită’ţii „Politehnica”. Pentru mai multe detalii despre proiectul de „Tren urban”, v㒠invit pe site-ul amintit mai sus.

Calea ferat㒠din UPB<i></i>



12:10<i></i>

Dup㒠ce am încheiat cu succes înmatricularea în anul I, m-am dus cu prietenul meu, Ionuţ, la Gară’. Fiind începă’tor în… „d-ale Bucureştiului”, în loc s㒠ajung la Gara de Nord, am intrat pe peroanele Gă’rii Basarab.

Aceast㒠gar㒠a fost realizat㒠ca o mă’sur㒠pentru decongestionarea Gă’rii de Nord. Astfel, s-au amenajat peroane şi linii şi o staţie de că’lă’tori - Bucureşti – Basarab, destinat㒠trenurilor de scurt parcurs. Aceast㒠gar㒠a fost executat㒠de ICI-CF, prin Grupul de Åžantiere Bucureşti, fiind dat㒠în exploatare la 31 mai 1959.

Peroanele şi Gă’rii Bucureşti Basarab<i></i>


Capetele de linii din Gara Basarab<i></i>


Un tren care se retră’gea în Grupa Tehnica Griviţa<i></i>


EA1-588, la capul Trenului Intercity<i></i>



în acelaşi moment, am vă’zut, pentru prima dat㒠în viaţa mea, „în carne şi oase”, o locomotiv㒠diesel-electric㒠modernizat㒠de General Motors. Ca fapt divers, locomotiva purta numă’rul 1000.

Aceast㒠locomotiv㒠este rezultatul unei transformă’ri de medie anvergur㒠a LDE 2100. Cu echipament furnizat de General Motors, noua locomotiv㒠LDE 621 EGM este de tip Co-Co şi atinge o vitez㒠de 120 km/h, respectiv 100 km/h, oferind o forţ㒠de tracţiune de 284, respectiv 324 kN. Vechiul motor 12LDA28 tip Sulzer a fost înlocuit de un propulsor diesel tip 8-710G3, care funcţioneaz㒠în 2 timpi şi care dezvolt㒠2100 de CP. Totodată’, cabina de conducere dispune de un design modern şi ofer㒠mecanicului de locomotiv㒠condiţii superioare de confort şi conducere. Pentru mult mai multe informaţii v㒠invit s㒠consultaţi şi documentul oferit de Cfr.ro

Prima LDE GM vă’zut㒠de mine, No. 1000<i></i>


Vedere de-a lungul Magistralei 500<i></i>


Printre multe linii de cale ferată’<i></i>


Dou㒠locomotive se să’rutau la ieşirea din Depoul de Locomotive Bucureşti<i></i>


Siemens 333 se apropia de Bucureşti Nord cu trenul să’u venit din ţară’<i></i>



12:20<i></i>

Trenul Rapid 463, Bucureşti Nord – Thessaloniki, era compus din dou㒠vagoane de dormit bulgă’reşti (seria a unuia dintre acestea era 51 52 60 80 592-1), un vagon cuşet㒠la clasa I, un alt vagon de dormit cu seria 50 53 71 31 029-1, un vagon de că’lă’tori cu locuri de şezut pentru clasa a II-a, un alt vagon de dormit şi, în fine, ultimul vagon care merge spre Turcia, la Istanbul. în total, 7 vagoane care se despart pe parcurs şi iau fie drumul Bulgariei, fie drumul Greciei sau fie pe că’ile ferate turceşti. Pân㒠una-alta, trenul că’lă’torea pe linia ce ducea spre Videle – Giurgiu Nord, iar locomotiva de tracţiune era locomotiva diesel-electric㒠modernizat㒠de GM, 65-1046-5.

Dinspre Gara de Nord pleca un LDE GM că’tre Giurgiu<i></i>


LDE GM 1046 pleca spre Videle – Giurgiu<i></i>


Un vagon de dormit bulgă’resc<i></i>


Un vagon tip cuşet㒠românesc de clasa I<i></i>


Somn uşor, pe româneşte, într-un vagon de dormit mioritic<i></i>


Pentru o că’lă’torie mai ieftin㒠într-un tren internaţional, alege vagonul de clasa a 2-a<i></i>


Un (alt) vagon de dormit românesc<i></i>


Un vagon mai colorat care merge că’tre Istanbul<i></i>


Åži s-a dus... <i></i>



La 27 februarie 1959, construcţia staţiei Bucureşti – Basarab este încheiată’, aceasta fiind în continuarea Gă’rii de Nord. Primele trenuri au plecat din aceast㒠gar㒠începând cu 31 mai 1959. Nu ştim dac㒠liniile montate de atunci au ră’mas şi în prezent (de fapt şi de drept, s-a montat şin㒠de tip mai performant înainte de ’89), îns㒠cert este c㒠acestea nu au tocmai o „liniaritate” care s㒠descrie… Bucureştiul. Aşa cum veţi vedea în imaginea de mai jos, linia ferat㒠prezint㒠multe defecte şi necesit㒠o modernizare totală’.

Câteva dintre liniile Gă’rii Bucureşti – Basarab<i></i>


Or fi oare aceste linii de 50 de ani? Nu…?!<i></i>


Complexul pentru dirijarea traficului feroviar din Gara Bucureşti Nord<i></i>


Pasarela de că’lă’tori care traverseaz㒠peste liniile Gă’rii de Nord<i></i>



12:30<i></i>

în zare, se observ㒠o clă’dire imensă’, descris㒠de multe etaje şi de o culoare exterioar㒠bej – Palatul CFR. Construcţia Palatului Ministerului Transporturilor, cunoscut la început sub denumirea de „Palatul Administrativ CFR”, a început în 1937, cu scopul de a strânge într-o singur㒠clă’dire toate serviciile Administraţiei Că’ilor Ferate, ră’spândite în 14 imobile izolate. în 1948, Palatul a fost dat complet în folosinţă’, la data de 1 mai fiind mutate aici toate unită’ţile CFR din Bucureşti. Suprafaţa util㒠a Palatului CFR este de 40.000 m2, iar pentru scheletul să’u metalic s-au folosit 4.800 de tone laminate. Pentru a face o comparaţie, preciză’m c㒠la podurile peste Dună’re de la Feteşti la Cernavod㒠s-au folosit a 15.077 de tone.

Liniile Gă’rii de Nord, sub grija Palatului CFR<i></i>



în continuare, în cele câteva minute în care am poposit pe liniile Gă’rii de Nord, v㒠invit s㒠urmă’riţi fotografii surprinse atunci, în vara anului 2008.

Un tren cu vagoane etajate se retră’gea în Revizie<i></i>


EA1-567, una dintre locomotivele care au manevrat trenurile în marşarier din Gara de Nord spre Revizia de Vagoane<i></i>


Bucharest „Track” view<i></i>



Construcţia Gă’rii de Nord a fost executat㒠între anii 1868-1872, fiind conceput㒠în form㒠de U, din dou㒠corpuri paralele. între acestea s-a construit o hal㒠metalic㒠creat㒠pentru adă’postirea că’lă’torilor şi celor 5 linii de atunci. Liniile nu dep㒺eau 170 de metri lungime, trei dintre ele fiind destinate pentru expedierea trenurilor, iar dou㒠pentru sosirea lor. De-a lungul timpului, s-au executat linii noi care s㒠deserveasc㒠traficului neîncă’pă’tor pentru Gara capitalei României.

Peronul în modernizare dintre liniile 4 şi 5<i></i>



Pe linia a 3-a a Gă’rii de Nord era garat Trenul Rapid 693, Bucureşti Nord – Timişoara. Acesta urma s㒠fie purtat de-a lungul că’ii ferate de lâng㒠Dună’re de că’tre locomotiva electric㒠41-0375-5.

EA1-375 şi Rapidul Bucureşti Nord - Timişoara Nord<i></i>


Vagoane de că’lă’tori pentru Trenul Rapid de Timişoara<i></i>



12:40<i></i>

Cu 20 de minute înainte de ora de plecare, Trenul Intercity 531 gara în Gara de Nord. Acest tren – „Avram Iancu” – avea vagoane şi că’tre alte destinaţii decât Oradea: Arad, Tîrgu Mureş, Braşov. Trenul avea în componenţa sa vagoane modernizate la Astra Vagoane Arad.

Pe linia 6 se gara Trenul Intercity 531<i></i>


„La o parte!”, fluiera şeful de tren<i></i>


Vagonul 5 al Trenului Intercity 531<i></i>



Cea de-a doua locomotiv㒠diesel-electric㒠modernizat㒠de General Motors vă’zut㒠în acea zi a fost 63-1133-6. Staţiona pe linia 5 în dreptul locomotivei electrice EA-671. Aceasta avea s㒠duc㒠vagoanele Trenului Intercity 531 spre Transilvania.

LDE GM 1133 staţiona în Gara de Nord pe linia 5<i></i>


Locomotiva diesel-electric㒠modernizat㒠de General Motors clasa 63<i></i>


O locomotiv㒠electric㒠clasic㒠vs. o locomotiv㒠diesel-electric㒠modernizată’<i></i>



12:50<i></i>

în timp ce admiram complexul feroviar Gara de Nord, pe linia 1 gara Trenul Personal Bucureşti Nord – Braşov. Locomotiva „vinovată’” de tracţiunea trenului a fost EA-639.

EA-639 gara Trenul Personal Bucureşti Nord – Braşov<i></i>


Crâmpeie dintr-o zi în Gara de Nord a anului 2008<i></i>


EA-671 la cârma Trenului Intercity 531<i></i>



13:00<i></i>

înainte de a pă’ră’si peroanele Gă’rii de Nord, pe una dintre linii apă’ruse locomotiva diesel-electric㒠DA-679. Vopsit㒠la fel ca LDE GM 1133, cu albastru închis pe feţele frontale şi cu alb pe feţele laterale, locomotiva torcea cu al ei motor Sulzer şi aştepta s㒠primeasc㒠alb lunar că’tre Revizia Basarab.

DA-679 a Depoului Ploieşti, în vizit㒠prin capitală’<i></i>


Dou㒠locomotive cu motoare diesel, dar cu transmisii electrice<i></i>



Dragi cititori, aici se încheie scurta incursiune din gă’rile bucureştene: Obor, Bă’neasa, Basarab şi Bucureşti Nord. Fiecare dintre aceste puncte de sosire/plecare se mândreşte cu o istorie aparte apă’rut㒠fie înainte, fie dup㒠începutul secolului XX. Ca superlative, merit㒠s㒠amintim, pe final, c㒠Gara de Nord a fost construit㒠între 1868-1872 şi a reprezentat un pol de legă’tur㒠foarte important dintre Moldova cu Gă’rile Iţcani, Burdujeni, Roman, Iaşi şi cu Muntenia pân㒠la graniţa cu Imperiul Austro-Ungar – Vârciorova.

în prezent, Gara de Nord are un numă’r de 14 linii de cale ferată’, iar adâncimea liniilor în oraş este de 10 kilometri. Ca date statistice menţionez c㒠frecvenţa maxim㒠a trenurilor este de 1,5 minute, în fiecare zi circulând cca. 100.000 de că’lă’tori pe zi.

Despre centura feroviar㒠a Bucureştiului, precum şi despre celelalte gă’ri bucureştene despre care nu am menţionat în acest reportaj, v㒠promit c㒠le voi trata în poveştile FeRoviaRe din viitor. Pân㒠atunci, v㒠mulţumesc pentru atenţia acordat㒠şi v㒠doresc experienţe cât mai plă’cute pe calea ferată’!<i></i>


Bibliografie:<i></i>

1. D. Iordă’nescu, C. Georgescu, „Construcţii pentru Transporturi în România”, volumul 1, Centrala de Construcţii Că’i Ferate, 1982
2. Mersul Trenurilor de Că’lă’tori 2007-2008
3. ing. Radu Bellu, „Mica Monografie a Că’ilor Ferate din România – Regionala Bucureşti şi Craiova”, Editura Filaret, 1999
4. Enciclopedia Gă’rilor din România, C.D.C.A.S., 2003.

28 septembrie 2008 -=- Scurt㒠plimbare în Gara de Nord Bucureşti

Un nou an de facultate urma s㒠înceapă’… Emoţia acestei noi etape care bă’tea la uşa destinului meu era foarte mare. Eram singur singurel într-o capital㒠de ţară’, paşii mei urmau s㒠fac㒠ce voiau ei. Deşi acas㒠am lă’sat pă’rinţii şi fraţii întristaţi, eu eram bucuros c㒠puteam tră’i liber. Aparent… c㒠dup㒠7 zile m-am întors acas㒠de dor…

Și uite aşa în timpul acela liber pe care îl aveam am pornit-o spre gară’. Gara de Nord, cea mai mare gar㒠din România, 14 peroane, unul mai diferit şi mai unic decât altul cu trenuri care intrau şi ieşeau pline sau mai puţin pline cu că’lă’tori. Diversitatea era maximă’, automotoare Desiro, locomotive electrice în schem㒠clasic㒠sau vopsite Coca-Cola, locomotive diesel-electrice EMD cu motor GM, locomotive diesel-electrice Sulzer fabricate de Electroputere. Diferenţ㒠mare de la EA-139, EA1-646 şi EA1-465 pe care le vedeam zi de zi în judeţul Suceava.


17:30<i></i>

în Bucureşti, metroul reprezint㒠cel mai rapid mijloc de transport. Cu peste 60 de kilometri de cale ferat㒠dublă’, cu aproape 50 de staţii în care se aude ”Atenţie, se închid uşile!”, ”viermele de pă’mânt”, aşa cum îl botezam eu dup㒠o idee din jocul, cartea şi filmul ”Dune”, că’lă’toreşte cu 50 sau chiar 70 de km/h prin galeriile subpă’mântene din Bucureşti.

Metroul bucureştean în staţia Semă’nă’toarea


Un metrou pleacă’…


Și un altul soşeşte...


Că’lă’torie cu metroul nou de la Bombardier



17:50<i></i>

Drumul de la Semă’nă’toarea la Gara de Nord n-a durat nici 15 minute. Eram fascinat de orice lucru care se mişca în jurul meu, de-aş fi ştiut câte drumuri aveam s㒠fac pe aceast㒠rut㒠în cei patru ani de facultate…

Colegul meu de facultate în timp ce fotografia pe EA-59


Aspect frontal cu EA-59


Cele dou㒠turnuri ale pasajului Basarab vegheau peste liniile din Gara de Nord


Peroanele deloc aduse la standarde europene



18:00<i></i>

Și acum repun în discuţie o necunoscut㒠pentru mult㒠lume:Trenul IC 561, Bucureşti Nord – Iaşi (via Bârlad). Spun asta pentru c㒠pe distanţa Bucureşti – Mă’r㒺eşti (219 km) avea la tracţiune locomotiv㒠diesel-electric㒠EMD cu motor General Motors. Mulţi ne-am întrebat… de ce atâţia kilometri parcurşi cu diesel sub catenară’? în fine… în acea zi de septembrie, în turnus la acest tren se afla 65-1280-0, vagoanele fiind din seria 21-76 şi 10-91.

Trenul InterCity 561, Bucureşti Nord – Iaşi (via Bârlad)



18:10<i></i>

Dup㒠plecarea trenului Intercity că’tre Iaşi, pe aceeaşi linie sosea Trenul RM (Rapid Motor) 822, Pă’uşa – Bucureşti Nord. Aşa cum spune şi numele trenului, RM, era compus din dou㒠automotoare Siemens VT 642, ”Să’geata Albastră’”.

Trenul Rapid Motor 822, Pă’uşa – Bucureşti Nord


Primul automotor


Al doilea automotor



18:20<i></i>

Iat㒠c㒠dup㒠debarcarea că’lă’torilor sosiţi de pe Valea Oltului, automotorul îşi aprinde stopurile roşii şi pleac㒠spre Revizia Graviţa, secţia Automotoare.

Să’geţile albastre se retrag în depou



18:30<i></i>

Aşa-zisul ”tren ministerial”, cu plecare de la ora la care… programul funcţionarilor din minister ia sfârşit, Rapidul 639 compus din vagoane etajate avea la tracţiune pe locomotiva EA-781.

Trenul Rapid 639, Bucureşti Nord – Ploieşti Sud



18:40<i></i>

Pe linia 10 aştepta s㒠plece că’tre Vest Trenul Rapid 370 Ister care avea în componenţa sa şi trenul Rapid 741 Maramureş, Bucureşti Nord – Satu Mare. Tracţiunea acestui tren cu un numă’r însemnat de vagoane era frumoasa locomotiv㒠electric㒠40-0369-5!

Semnal luminos de ieşire din Bucureşti Nord


Gara de Nord, vă’zut㒠de pe peronul liniei 6


Locomotiv㒠clasic㒠la tracţiunea Trenului 370 Ister + 741 Maramureş



19:00 --> 22:00<i></i>

Am plecat din Gara de Nord în ideea de a mai face o plimbare de sear㒠pe stră’zile din Bucureşti. Mai exact, aşa cum se va putea vedea în imaginile de mai jos, am urmat traseul Piaţa Unirii, Piaţa Tricolorului, Piaţa Universită’ţii, Piaţa Romană’, Piaţa Victoriei, Piaţa Charles de Gaulle.

Autobuz Rocar vechi parcat pe un trotuar de pe Splaiul Independenţei


Aglomeraţie mare în tramvaiul 41 într-o staţie din Cartierul Crângaşi


Palatul de Justiţie (Curtea de Apel) din Bucureşti iluminat


Clă’direa CECului într-o noapte de toamn㒠în Bucureşti


Cercul Militar Naţional vă’zut de pe Bulevardul Victoriei


Hotelul Intercontinental şi Teatrul Naţional, dou㒠clă’diri emblem㒠pentru Bucureşti


Clă’direa ASE-ului


Monumentul de pe Bulevardul Aviatorilor, reflectat într-o lumin㒠galbenă’


Crucea Secolului în Piaţa Charles de Gaulle


Dâmboviţa sub Clar de lună’



Este incredibil cum a trecut timpul… Acum când scriu aceste rânduri am diploma de inginer în faţa mea, îns㒠aceste imagini au aproape 4 ani. îmi cer scuze pentru întârziere şi v㒠mulţumesc pentru… înţelegere!

Gara de Nord, vă’zuta de la nivelul peronului

Cât㒠dreptate ai în ceea ce zici, dimitrov! Nici 6 luni n-am de când am terminat ciclul de licenţa şi deja simt dorul acelor vremuri...

V㒠invit la un alt mini-minimorum-fotoreportaj.

22 ianuarie 2009 -=- Plimbare în Gara de Nord</COLOR><i></i>
Trenuri europene într-o gar㒠balcanică’<i></i>

Deşi are o gar㒠care se afl㒠la doar 2-3 kilometri pân㒠în centru, Bucureştiul îşi aşteaptă’/îşi îndrum㒠că’lă’torii în condiţii necorespunză’toare. înţelegem c㒠modernizarea peroanelor este un obiectiv greu de realizat, îns㒠a oferi o prim㒠impresie care const㒠în beton spart, cratere pe peron, câini vagabonzi care latr㒠din orice plus boschetari care-şi duc viaţa pe scaunele şi-aşa şubrede… NU reprezint㒠o strategie de atragere a că’lă’torilor!

Și totuşi, veneam în Gara de Nord s㒠admiră’m trenuri. Aici am fotografiat locomotive ca: 45-0349-6, 41-0431-1, 41-210-9 sau 40-0679-7. Constatam cu bucurie prezenţa unor trenuri internaţionale: 463, Bucureşti Nord – Thessaloniki/Istanbul şi 347, Wien Westbahnhof – Bucureşti Nord, care aveau 6, respectiv 12 vagoane. (iar acum, 2013, aceste trenuri nu mai există’).<i></i>

Tren Rapid tractat de o locomotiv㒠dintr-o clas㒠rar㒠în România <i></i>



10:50<i></i>

Nu ştiu cum se fă’cea c㒠eram pe lâng㒠Palatul CFR. îşi merit㒠fă’r㒠doar şi poate acest apelativ din cauza mai multor superlative: la data termină’rii sale complete (1 mai 1948), era cea mai mare clă’dire administrativ㒠din sud-estul Europei; prima construcţie din ţar㒠la care a fost fă’cut un studiu geotehnic de laborator al terenului de fundaţie; prima construcţie din ţar㒠la care s-a luat mă’sura de urmă’rire în timp a tasă’rilor. în prezent, aici se afl㒠birourile Ministerului Transporturilor.

Palatul CFR - Sediul Ministerului Transporturilor<i></i>


Gara de Nord<i></i>


Clă’direa Gă’rii de Nord<i></i>



11:10<i></i>

Peroanele Gă’rii de Nord erau ticsite cu diverşi că’lă’tori, care mai de care mai pregă’tiţi pentru că’lă’torie sau, în cazul celor care îşi aşteptau neamurile/iubiţii, plini de emoţie. Remarcam cu drag trenul de 12 vagoane ale Internaţionalului abia sosit de la Viena.


Trenul Internaţional Viena – Bucureşti Nord <i></i>


Locomotiva electric㒠41-0210-9 <i></i>



11:20<i></i>

Automotoarele Desiro Siemens fă’ceau serviciu la vremea aceea pe rute ca Titu, Râmnicu Vâlcea sau Piteşti. Cuplate câte 2 sau câte 3 unită’ţi, acestea se îndreptau ori spre depou, ori spre destinaţie. Iar atunci când plecau spre destinaţie, puteai s㒠auzi freamă’tul motorului Diesel MAN de 275kW turat la maximum. Porecliţi ca ”şobolani”, automotoarele Siemens îşi fă’ceau datoria cu un consum scă’zut de combustibil.

Cuplu de automotoare Desiro Siemens în Bucureşti Nord <i></i>


Locomotiva LDE2100 no. 60-1522-6 de la GFR cu drept de operare în Bulgaria <i></i>



11:30<i></i>

Peroanele gă’rii nu erau tocmai o carte de vizit㒠de calitate pentru cei care urcau sau coborau din trenurile CFR. Deşi erau în stare de reparaţie, se puteau totuşi lua mă’suri de evitare a liniilor cu peroane aflate în construcţie/îndrumare a că’lă’torilor că’tre peroane construite la standarde.

Locomotiva 41-0431-1 soseşte în Bucuresti cu Intercity de Suceava şi Iaşi <i></i>


Cratere pe peronul Gă’rii de Nord <i></i>


Boghiu Görlitz VI pentru vagon etajat <i></i>


Locomotiva electric㒠din clasa 45 la Trenul Rapid Galaţi – Bucureşti



11:50<i></i>

Nici urm㒠de ză’pad㒠la Bucureşti, cerul era senin şi vremea numai bun㒠de fotografiat. în Nord se garau pe linia 1, respectiv 6, trenurile spre Istanbul (Rapid 463), respectiv Arad (InterCity 531).

Semnal luminos de ieşire şi pasarela veche Basarab <i></i>


Atenţie, se gareaz㒠Trenuri de Rang <i></i>


Vagon turcesc 50-40 al Trenului Bosfor Express <i></i>


Locomotiva diesel-electric㒠EGM 950 la Trenul Bucureşti - Istanbul <COLOR color="red">


Locomotiva electric㒠40-0679-7 <i></i>


Atenţie, se trag filme cu trenuri! <i></i>


Să’geţi Albastre într-o gar㒠deocamdat㒠gri <i></i>



16:30<i></i>

Oare câţi dintre noi nu şi-ar dori s㒠circule în cabina de conducere a unui metrou? într-o imagine de mai jos am reuşit s㒠surprind dintr-un unghi mai dificil, ce-i drept, bordul unui metrou Bombardier Movia!

îmbulzeal㒠la metrou la Staţia Victoriei <i></i>


Post de conducere Metrou Bombardier Movia<i></i>


Atenţie, se apropie viermele de Pă’mânt! <i></i>


Staţia Nicolae Grigorescu şi un metrou vechi IVA <i></i>



V㒠mulţumesc pentru atenţie! Va urma! O dat㒠cu topirea ză’pezii şi apropierea primă’verii, drumurile s-au cură’ţat, temperatura aerului era una agreat㒠pentru plimbă’rile lungi ce aveau s㒠urmeze în zonele Bucureştilor!<i></i>

Salut! Cu orice poz㒠crezi c㒠îţi pot fi de folos, te rog să’-mi trimiţi mesaj privat şi ţi-o voi da în mă’rime ”naturală’”! Le pun la rezoluţia asta pentru a descuraja furtul de poze, care în cazul meu a ajuns la 20 de astfel de acţiuni. Iar s㒠investesc într-un program de watermark, n-am interes. (deocamdată’)

Dragoş, pă’i ai ocazia s㒠faci un ”plan” aşa cum gă’sim în toate mall-urile. Aşa am fă’cut şi eu la locul meu de munc㒠un plan al pieselor de schimb în magazie, astfel când nea Gic㒠are nevoie de supap㒠purjare, s㒠mearg㒠la raftul D, rândul 2. Sunt curios cum se vede de la ultimul etaj. Ai posibilitatea s㒠urci? Nişte poze... 8)

24 ianuarie 2009 -=- Activitate FeRoviaR㒠în Bucureşti Nord<i></i>
Locomotive Siemens la Trenuri Rapide în Gara de Nord<i></i>

Aşa cum spune şi titlul, în continuare v㒠invit la un reportaj care prezint㒠activitatea feroviar㒠din Gara de Nord. Era sâmbă’tă’, era program de voie şi am avut timp s㒠fotografiem locomotive, trenuri scurte şi lungi, peroane modernizate sau lă’sate de izbelişte. De remarcat este prezenţa a 6 locomotive Siemens în doar trei ore de ”observaţie”. Fie c㒠erau la tracţiunea trenurilor Accelerate, Rapide sau Personale, acestea îşi fă’ceau datoria pentru care au fost proiectate.

De asemenea, dup㒠ce am vă’zut c㒠la un moment dat în gar㒠trenurile se încă’pă’ţânau s㒠mai soseasc㒠sau s㒠plece, am plecat cu Ionuţ pe Calea Griviţei, am traversat câteva stră’duţe şi am ajuns la Punct Oprire Carpaţi. Aici am realizat un scurt clip feroviar care poate fi urmă’rit mai jos. Aşadar, să’-i dă’m drumul aventurii ”capitaliste”!<i></i>

Locomotive Siemens în Gara de Nord Bucureşti<i></i>



12:40<i></i>

înc㒠de la sosirea în gară’, privirile noastre au fost bombardate cu locomotiva electric㒠EA-670 decorat㒠cu stema Depoului Cluj-Napoca. Mai apoi, o ram㒠electric㒠modernizat㒠la Remarul 16 Februarie – tot – Cluj-Napoca, aducea în mod accelerat pasagerii de la Ploieşti.

Locomotiva electric㒠şi un H în Basarab<i></i>


Gararea Trenului Intercity AVRAM IANCU<i></i>


Vagoane Business şi Bar Bistro în acelaşi tren CFR Că’lă’tori<i></i>


Locomotiva electric㒠EA-670 cu stem㒠în capul trenului Intercity 531 de Arad<i></i>


Trenul Accelerat Ploieşti Sud – Bucureşti Nord format din rama electric㒠franceză’<i></i>


Rapidul 693, Bucureşti Nord – Timişoara Nord cu locomotiva EA-564<i></i>



12:50<i></i>

Diversitate în momentele ce urmează’, apare la orizontul Pasarelei Basarab locomotiva modernizat㒠cu echipamente Siemens no. 328, dar şi automotorul ”Să’geata Albastră’” Siemens VT642 cu numă’rul 2120, ultimul din seria de 120 de trenuri comandat㒠în 2003 de CFR Că’lă’tori.

Locomotiva Siemens 328 sosind de la Constanţa cu Trenul Rapid 684 Marea Neagră’<i></i>


Ce înseamn㒠o treab㒠bine fă’cut㒠- vopsea rezistent㒠şi dup㒠20 de ani<i></i>


UAM 215 P 062 sub pasarela Basarab<i></i>


Să’geata albastr㒠la forma ei maximă’! (la propriu şi la figurat) <i></i>


Ultimul exemplar de Automotor Desiro cumpă’rat de CFR Că’lă’tori – 2120<i></i>



13:00<i></i>

Ne bucuram când vedeam c㒠odat㒠cu gararea trenurilor în Nord gă’seam tineri care fotografiau sau înregistrau pe camer㒠video.

Se gara Acceleratul de Târgu Jiu, acompaniat de un pasionat feroviar<i></i>


S㒠poză’m locomotive! <i></i>


Siemens 324 vs. EA-670<i></i>


Ne înclină’m în faţa ei! <i></i>



13:10<i></i>

Iat㒠c㒠nu trecu nici o or㒠şi îşi mai nota prezenţa înc㒠o locomotiv㒠Siemens. Prin gar㒠se perinda un cuplu diesel-electric de locomotive, sosit probabil din Basarab pentru manevre.

Locomotiva Siemens 374 cu Acceleratul de Galaţi<i></i>


6 vagoane etajate pentru 229 de kilometri. Oare e corect㒠aceast㒠compunere? <i></i>


Locomotiva diesel-electric㒠DA-763 cu o electric㒠de Ploieşti<i></i>


Acceleratul 1792 de la Piteşti soseşte în Gara de Nord<i></i>


EA-292 la Trenul Personal Bucureşti Nord - Adjud<i></i>


Se gara trenul Personal de Braşov<i></i>


Locomotiva electric㒠EA1-406 la Trenul de Braşov<i></i>


Locomotiva diesel-electric㒠EGM 1060<i></i>



13:30<i></i>

N-am înţeles niciodat㒠de ce pentru trenuri care circul㒠pe mai mult de 200-250 de km se opta pentru o compunere din vagoane etajate. Având în vedere faptul c㒠acest tip de vagon este destinat traficului de scurt şi mediu parcurs, iat㒠că’-l ză’ream la trenuri de Iaşi sau Galaţi. Nu ştiu dac㒠din lips㒠de material rulant sau din lips㒠de expertiză’, dar acest lucru nu a adus într-o lumin㒠bun㒠CFR-ul în faţa sutelor de că’lă’tori care au stat amestecaţi cu bagaje în vagoane destinate navetiştilor.

Locomotiva diesel-electric㒠EGM 1298 cu Trenul de Iaşi<i></i>


Din nou v㒠întreb, e corect㒠compoziţia acestui tren care bate 420 de km? <i></i>


Acceleratul de la Câmpina intra în Gara de Nord cu locomotiva electrica Siemens 321<i></i>


3 vagoane etajate şi o clas㒠de a-ntâia<i></i>



13:40<i></i>

Se apropia ora 14, semn c㒠Trenul de Suceava trebuie s㒠fie garat şi s㒠plece spre Nordul României. Iar pentru o că’lă’toria ca asta, ai nevoie s㒠pui în capul trenului o locomotiv㒠performant㒠şi fiabila. Și pentru data de 24 ianuarie 2013, ea era Siemens 322. Compunerea trenului din vagoane 22-96 era una foarte bine aleasă’, cu locuri confortabile şi spaţiu pentru depozitarea bagajelor.

Se gara Trenul Rapid 651, Bucureşti Nord - Suceava Nord<i></i>


Locomotiva Siemens 322 la Trenul de Suceava<i></i>


Peronul liniilor 4 şi 5 şi Trenul Accelerat de Râmnicu-Vâlcea<i></i>


Trenurile Să’geata Albastra sub Pasarela Gă’rii de Nord<i></i>



13:50<i></i>

în faţa ”turnurilor gemene” ale pasajului aflat în construcţie, continuau s㒠vin㒠din ţar㒠trenuri pline de că’lă’tori.

Trenul Rapid 592 sosit de la Timişoara cu EA1-251<i></i>



14:00<i></i>

Locomotiva proaspă’t modernizat㒠la Softronic Craiova, no. 753, ajungea fă’r㒠pic de întârziere cu Trenul Internaţional de la Viena.

Softronic 753 cu Internaţionalul DACIA venit de la Viena<i></i>


Se gara Trenul P9103, Bucureşti Nord – Pietroşiţa<i></i>



14:10<i></i>

Printre traverse de beton ră’sfirate pe peroane, ne fă’ceam loc s㒠fotografiem vagoane care, deşi au fă’cut serviciu zeci de ani, înc㒠îşi mişcau roţile într-un timp în care aspectul comercial este decisiv. A se observa comparaţia propus㒠mai jos.

Vagoanele Personalului de Pietroşiţa vs. vagoanele Internaţionalului de Viena<i></i>


DA-1115 cu Trenul Personal de Urziceni<i></i>


Locomotiva electric㒠de Ploieşti la Trenul de Braşov<i></i>


Trenul Internaţional se retrage la Revizia Griviţa<i></i>



15:00<i></i>

Dup㒠gararea în Revizia Griviţa a trenului venit de la Viena, am pornit lent pe Calea Griviţei. Am trecut pe lâng㒠sediul Centrului Naţional de Calificare şi Instruire Feroviar㒠şi Depoul de Locomotive şi Automotoare Bucureşti Că’lă’tori.

Sediul CENAFER<i></i>


LDH 80-0487-1 în Depoul CFR Că’lă’tori<i></i>



15:10<i></i>

Aici am admirat dou㒠locomotive cu abur care şedeau drept paznici la intrare în depou. De dup㒠gard, ne sar în obiectivele aparatelor de fotografiat câteva locomotive aşezate lâng㒠placa turnant㒠din depou.

Locomotiva electric㒠Siemens 343 remizat㒠în Depoul Bucureşti Că’lă’tori<i></i>


Mocă’niţa - locomotiva cu aburi expus㒠în faţa birourilor Depoului Bucureşti Că’lă’tori<i></i>


Locomotiva cu aburi 764-015 expus㒠pe Calea Griviţei<i></i>


Locomotiva diesel-hidraulic㒠modernizat㒠de Alstom<i></i>


Un Opel Calibra interesant<i></i>



15:20<i></i>

în drumul nostru am admirat clă’direa Bisericii Sfântul Gheorghe, care se ză’rea impună’toare pe bulevardul larg şi aglomerat. Apropos de maşini, propun aici spre vizualizare o Honda Accord cam pră’fuită’. Oare dac㒠am duce-o la spă’lă’torie, ar ieşi ceva, nu?

Biserica Sfântul Gheorghe de pe Calea Griviţei<i></i>


Honda Accord şi nimic mai mult<i></i>


Eliberaţi Bucureştiul de rable!! <i></i>



15:40<i></i>

Pe stră’zile ce fac legă’tura dintre Calea Griviţei şi Revizia de Vagoane Că’lă’tori am gă’sit câteva maşini devastate de incendii: un Fiat Scudo şi un Porsche Cayenne. Incredibil!

Un Fiat Scudo ars, avariat, devastat<i></i>


Oare a fost o ră’zbunare acest Porsche Cayenne ars? <i></i>


Volvo 740 GLE<i></i>


Vedere frontală’<i></i>



15:50<i></i>

Am traversat zona rezidenţial㒠şi am ajuns din nou pe calea ferată’. Am luat la pas traversele dintre zona gă’rii Bă’neasa şi pân㒠la P.O. Carpaţi.

Jubileu şi stema Asociaţia Expresul CFR<i></i>


Blocuri de locuinţe lâng㒠Magistrala M800<i></i>



16:00<i></i>

P㒺ind cu calm şi o oarecare teamă’, am vă’zut câteva utilaje feroviare într-o curte de dimensiuni mari. Am aflat, ulterior, c㒠aici se gă’seşte Remiza pentru trenuri de lucru. Probabil c㒠adevă’rate vehicule care staţioneaz㒠aici au scris istorie în că’rţile CFR-ului.

Magistrala 800 lâng㒠Revizia de Vagoane Griviţa<i></i>


Remiza pentru trenuri de lucru<i></i>



17:00<i></i>

Fotografiile se termin㒠aici, îns㒠v㒠propun un clip feroviar de 6 minute unde… am ales ca loc de filmă’ri Carpaţi P.O. Aici am filmat şi fotografiat trenuri în viteză’. Fie cu locomotive diesel de 2100 CP sau locomotive electrice de 5100 kW, trenurile circulau cu vitez㒠şi cu ajutorul mecanicilor vrednici, îşi dă’deau silinţa s㒠ajung㒠la destinaţie fă’r㒠întârziere şi fă’r㒠incidente.


Punct oprire Carpaţi, un loc apreciat de pasionaţii de trenuri<i></i>


Reportajul se termina aici, dar drumul pe calea ferată’... nu! <i></i>



Aşadar, v㒠invit s㒠revedeţi trenurile anului 2009, care duceau spre Piteşti, Câmpina, Braşov, Viena, Craiova, Slobozia Veche, Buză’u, Suceava sau Târgovişte sau care veneau de la Buză’u, Slobozia Veche, Braşov, Fieni şi Craiova.

V㒠mulţumesc pentru vizionare!<i></i>


http://www.youtube.com/watch?v=QMbSKz7S2Rg

Locomotiva de 200 km/h, Generalul, în Gara de Nord<i></i>
9 februarie 2009 -=- Scurt㒠plimbare FeRoviaR㒠în Bucureşti Nord<i></i>

Dup㒠cursurile de luni, am fost cu un coleg de facultate s㒠mai vedem ce este pe la gară’. Toate vechi şi nouă’-s toate! Am pozat 9 locomotive, printre care şi ”Generalul”, locomotiva româneasc㒠adaptat㒠din toate punctele de vedere pentru viteza de 200 km/h. De asemenea, la sfârşitul orei ”alocate” plimbă’rii feroviare din Gara de Nord, ne-am întâlnit cu Trenul Internaţional 347 Dacia, Wien Westbahnhof – Bucureşti Nord. în fotografiile de mai jos am bifat fiecare vagon care se afla în compunerea acestui tren.

Vremea era numai bun㒠de realizat fotografii, iarba începea s㒠încolţeasc㒠şi s㒠coloreze cu verde liniile Gă’rii de Nord, trenurile erau curate, aspectuoase. Era o plă’cere s㒠aştepţi s㒠plece sau s㒠vin㒠nişte trenuri care duceau cu ele că’lă’tori veseli, alţii mai trişti, unii nerebdă’tori s㒠plece, alţii s㒠ajungă’.<i></i>

Generalul intra în Gara de Nord cu Acceleratul de la Câmpina<i></i>



13:30<i></i>

Nici bine nu intră’m în zona gă’rii dinspre Basarab c㒠Trenul Accelerat 1736, Câmpina – Bucureşti Nord, soseşte la destinaţie cu vreo 8 minute mai devreme. Locomotiva de tracţiune era tocmai EA2-302, ”Generalul” locomotivelor EA 5100 kW din România!

Locomotiva EA2-302, cunoscut㒠sub numele de -Generalul-<i></i>


EA-734 în Gara de Nord<i></i>



13:40<i></i>

Ne-am apropiat curioşi de locomotiv㒠şi am admirat-o îndeaproape. Am fă’cut o comparaţie dintre pantografele care echipeaz㒠o locomotiv㒠EA1 şi EA2.

EA2-302, locomotiva care ştie s㒠circule cu 200 km/h<i></i>


Pantograf EP3 care echipeaz㒠locomotiva de vitez㒠a CFR-ului<i></i>


Portret lateral EA1-567<i></i>


Pantograful locomotivei EA1-567<i></i>


Pantograful EP2 al locomotivei EA-734<i></i>



13:50<i></i>

O locomotiv㒠diesel-electrică’, una mai special㒠din construcţie, 060-DA1 no. 1150, intra pe linia 4 şi staţiona la semnal. Avea o schem㒠de vopsire clasică’, era o frumuseţe de maşin㒠a CFR-ului!

060-DA1 1150 a CFR Că’lă’tori în Gara de Nord<i></i>


Aspect frontal cu LDE2100CP DA1-1150<i></i>


DA-1126 vs DA1-1150<i></i>



14:00<i></i>

Trenul InterCity 592 de la Timişoara Nord se furişa dup㒠dieselul DA1-1150 pentru a intra pe linia 3 a Gă’rii de Nord. Dup㒠numai câteva clipe, pe linia 6 sosea de la Viena Internaţionalul 347. Stră’inii stă’teau la geamurile vagoanelor şi fă’ceau poze.

DA-1126 la Trenul Personal de Pietroşita<i></i>


EA1-92 vs. DA1-1150<i></i>


Locomotiva Clasa 477 - 821 soseşte în Bucuresti Nord cu Internaţionalul de Viena<i></i>


Locomotiva delfin modernizat㒠de Softronic Craiova<i></i>



14:10<i></i>

La linia 7 se gara Trenul Personal 7033, Bucureşti Nord – Urziceni, tractat de locomotiva diesel-electric㒠DA-733. Nu vreau s㒠m㒠gândesc câte vagoane sunt acum [aprilie, 2013] pe acest tren…

Trenul de Urziceni compus din 6 vagoane şi o locomotiv㒠diesel-electrică’<i></i>


DA-733 la Trenul Personal 7033, Bucureşti Nord – Urziceni<i></i>



14:20<i></i>

Aşa cum spuneam la început, listez aici compunerea Trenului de Viena.

EA1-147 gara vagoanele trenului Accelerat 1725, Bucureşti Nord - Târgu Jiu<i></i>


Compunerea Trenului Internaţional, Viena – Bucureşti Nord - Vagon 21-90 030<i></i>


Vagon din seria 21-90 012<i></i>


Vagon din seria 21-90 026<i></i>


Vagon restaurant din seria 88-96 003<i></i>


Vagon de dormit OBB seria 72-70 612<i></i>


Vagon cuşet㒠OBB din seria 59-70 020<i></i>



Vagon de dormit CFR 71-70 010<i></i>


Vagon de clasa 1 a CFR din seria 19-54 009<i></i>


Vagon clasa a II-a 21-76 013 a CFR Calatori<i></i>


Trenul Internaţional Viena – Bucureşti Nord se retrage pentru revizii la Griviţa<i></i>



în sfârşit, m㒠întorc de la gar㒠spre că’min, unde observ o alt㒠maşin㒠drag㒠mie: Alfa Romeo Brera. Modelul fotografiat era de un albastru metalizat cu jante din aliaj cu 5 spiţe. Vă’zând aceast㒠maşină’, m㒠gândeam în sinea mea: uite, vezi dac㒠faci Politehnica? Ajungi s㒠ai maşini sport!! …Oare?!<i></i>

Alfa Romeo Brera în Regie Politehnicii din Bucureşti<i></i>


Vedere frontal㒠Alfa Romeo Brera<i></i>

Am vrut a ră’spunde dimineaţă’, dar nu mergea forumul nu ştiu de ce. în primul rând, mulţumesc pentru observaţii. Am corectat. Lă’saţi-mi adresele de mail pe PM şi v㒠trimit degrab㒠pozele cu Dacia. Comentariul cu ”rabla” era dedicat㒠unei fotografii pe care am şters-o ulterior, îns㒠din greşeal㒠s-a strecurat o poz㒠cu frumoasele vagoane 22-96.

PS: Apreciez criticile constructive care nu vin ”înţesate” cu ironie, aşa cum gă’sim prin alte pă’rţi. Mulţumesc!

30 de trenuri de marf㒠şi de că’lă’tori între Bucureşti şi Chitila <i></i>
22 mai 2009 -=- Excursie FeRoviaR㒠Bucureşti Basarab – Chitila<i></i>

Semestrul II de la facultate m-a gă’sit ocupat zilnic, de la 8 la 18, fie orele de curs sau laborator, fie cu jumă’tatea de norm㒠de la AutoGhid.ro, aşadar timpul pe care obişnuiam s㒠îl dedic trenurilor… tindea la 0. Dar câţiva colegi de-ai mei, Ionuţ, Mihai şi Dragoş, m-au convins s㒠las toate deoparte şi am fă’cut o plimbare la pas pe ruta Bucureşti Basarab – Chitila. în doar 7 kilometri, am fotografiat şi filmat peste 30 de trenuri.<i></i>

http://www.youtube.com/watch?v=Pxue8385yiM

Utilaj de Intervenţii Feroviare în caz de accident pe calea ferată’<i></i>




10:40<i></i>

Eram în zona Reviziilor de Vagoane Basarab şi Griviţa, iar locomotivele diesel-hidraulice de 1250 de cai putere manevrau necontenit vagoane de că’lă’tori. Totodată’, eram atenţi şi la trenurile rapide care îşi luau demaraj din Gara de Nord.

DHC 103 la manevre în Revizia Griviţa<i></i>


Un tren InterCity care pleca spre Timişoara<i></i>


Vagon de că’lă’tori<i></i>


DHC-444 cu vagon de Bucureşti – Slobozia<i></i>


Locomotiva diesel-hidraulic㒠din Bucureşti Basarab<i></i>



11:00<i></i>

Am luat la pas traversele magistralei 1000, că’ldura începând s㒠ne dea de furcă’. în Carpaţi Halt㒠ne-am întâlnit cu o locomotiv㒠diesel-hidraulic㒠de la Revamar care manevra vagoane Fals.

DHC-100 în Revizia Griviţa<i></i>


Halta P.O. Carpaţi<i></i>


Vagoane Eacs manevrate în Revamar<i></i>


Vagoane Fals la revizii şi reparaţii la Revamar<i></i>



11:20<i></i>

în curtea societă’ţii Revamar s㒠întreză’reau dou㒠locomotive diesel-hidraulice, una în stare bună’, cealalt㒠fiind devastat㒠în proporţie de 80-90%.

Vagon Fals<i></i>


LDH albastru în curtea Revamar<i></i>


LDH dezafectat în Revamar<i></i>



11:40<i></i>

Linia ferat㒠de la Bucureşti spre Ploieşti, pe porţiunea Bucureşti Nord – Chitila, se prezenta foarte bine, cu câteva restricţii pe zona Pajura – Mogoşoaia şi Chitila – Basarab pe firul suplimentar (cu intrare direct㒠în Gara Bucureşti Basarab).

M1000<i></i>



11:50<i></i>

Tot mergând, un mă’rfar venit dinspre Dorobanţu – Midia Nă’vodari, având la tracţiune o locomotiv㒠electric㒠Rompetrol. Dup㒠ce l-am fotografiat şi filmat, am ajuns în Halta Pajura.

Mă’rfar Rompetrol<i></i>


Trecere la nivel din Halta Pajura<i></i>



Halta Pajura (Triaj) <i></i>





12:00<i></i>

în drum spre Chitila, pe partea stânga, se regă’seau ruinele fostului Triaj Bucureşti. în zare, se auzea un motor de LDH, aşa c㒠l-am fotografiat.

Un LDH la manevre şi alte ruine în Triaj<i></i>



12:20<i></i>

Tot pe partea stânga, dar cu cu un kilometru depă’rtare de ruinele fostului Triaj, se afl㒠Depoul Bucureşti Triaj. Aici am fotografiat un utilaj EDK 2000 destinat intervenţiilor de lucru.

Calea ferat㒠Bucureşti – Ploieşti între Pajura şi Chitila<i></i>


Utilaj Intervenţii Feroviare<i></i>


Boghiu de utilaj feroviar EDK 2000<i></i>



12:30<i></i>

Dup㒠cum vedeam în teritoriu, la Triaj Bucureşti se gă’seau locomotive de la CFR Marfă’. Astfel, identificam pe locomotiva diesel-electric㒠60-1005. Aveam s-o reîntâlnim, mai târziu, în Chitila.

LDE-1005 în Bucureşti Triaj<i></i>


Clă’direa administrativ㒠CFR – Reparaţii Locomotive<i></i>


Halta Bucureşti Triaj<i></i>



12:40<i></i>

Ajunşi în Staţia Bucureşti Triaj, am profitat de ocazie şi am urcat pe pasarela aferent㒠staţiei. Starea ei era jalnică’, nu aveai curaj s㒠treci pe partea cealaltă’, îns㒠tot am reuşit s㒠realizez câteva fotografii. în acel moment, eram pă’rtaşi la trecerea Trenului Accelerat Ploieşti Sud – Bucureşti Nord.

Vedere de pe pasarela de la Bucureşti Triaj<i></i>


Calea ferat㒠Bucureşti – Ploieşti<i></i>


Halta Bucureşti Triaj Depou<i></i>


Graffitti pe calea ferată’<i></i>


Tunel CFR pe Magistrala 700<i></i>





12:50<i></i>

în aceeaşi zon㒠se afl㒠tunelul de pe magistrala 700, Bucureşti Nord – Urziceni – Bră’ila – Galaţi. Merit㒠amintit c㒠este singurul tunel circulabil de cale ferat㒠din zona Bucureşti/Ilfov.

Pasaj rutier peste calea ferată’<i></i>


Vedere spre Bucureşti<i></i>



13:00<i></i>

Ne apropiam de Staţia Chitila, acolo unde trenurile Rapide ating viteze de pân㒠la 100 km/h (şi uneori, peste), iar mă’rfarele venite din direcţia Constanţa, Craiova, Piteşti sau Suceava se strâng câte 4-5 şi aşteapt㒠semnalul verde.

Intrare în Staţia Chitila<i></i>


Staţia Chitila<i></i>



13:10<i></i>

Chitila era staţie de cale ferat㒠13 septembrie 1872, atunci când s-au inaugurat liniile Bucureşti – Ploieşti – Buză’u – Galaţi (266 km) şi Chitila – Piteşti (98 km). Ca fapt divers, linia Bucureşti – Ploieşti a fost a doua linie dublată’, segmentul Bucureşti – Chitila intrând în funcţie la  1 iunie 1891.

Gara din Chitila<i></i>


Mersul Trenurilor din Chitila<i></i>


CFR Marf㒠vs. TransFeroviarGrup<i></i>


în zare, se vedea un mă’rfar Servtrans<i></i>


Că’lă’tori în Chitila aşteptând trenul<i></i>



13:20<i></i>

Se prezenta în faţa gă’rii Chitila maşina Bucureştiului de la CFR Marfă’, LDE 1005.

O veche cunoştinţ㒠- locomotiva diesel-electrica 60-1005-2 in Chitila<i></i>



13:30<i></i>

Aşa cum am zis anterior, gara din Chitila este un important nod de cale ferat㒠de unde trenurile pleac㒠în toate colţurile ţă’rii.

Servtrans EC 130<i></i>


Vagon Falns al Trenului de marf㒠Servtrans<i></i>


Locomotiva electric㒠de 3400 kW<i></i>


Tren mă’rfar al Servtrans<i></i>


Locomotive pregă’tite de plecare din staţia Chitila. în prim-plan, EA-684<i></i>



13:40<i></i>

Ne era cald, ne era sete, bateriile aparatului de fotografiat al lui Mihai se apropiau de sfârşit. Totuşi, am ră’mas în Chitila pân㒠în jurul orei 14.00, când avea s㒠treac㒠Rapidul de Suceava, filmat şi ară’tat dumneavoastr㒠în filmul de mai jos.

Trenuri de marf㒠în Chitila<i></i>


Drezina pantograf ascuns㒠de vegetaţie în Staţia Chitila<i></i>


Operatori privaţi - GFR vs. TFG<i></i>



14:00<i></i>

Dup㒠nici 7 kilometri, am întors cârma excursiei noastre şi ne-am întors cu un Maxi-Taxi spre casele fiecă’ruia. A fost o ieşire bogat㒠în trenuri, ne-am simţit bine cu toţii, am avut subiecte de discuţii, a fost o zi de care ne vom aminti cu drag.

LDH 81-0720-3 la manevre<i></i>


http://www.youtube.com/watch?v=Pxue8385yiM

http://www.youtube.com/watch?v=k1G-Sg5ON9M

V㒠mulţumim pentru atenţia acordată’!<i></i>