Zugspitze Bahn

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

interesantul

Well-Known Member
Trenulist
24 Ianuarie 2016
1.584
2
53
Cluj-Napoca
LOCATION
Cluj-Napoca
Asa cum am mai amintit si in alte locuri, la inceputul acestui an, am facut o calatorie in Austri (zona Oetz) si Germania (zona Garmisch-Partenkirchen).

Savurand peisajul tirolez, intr-o dimineata, dupa ce in Austria am skiat la peste 3300m, mi-a tunat sa fac o “catarare” pe cel mai inalt munte din Germania, pe varful Zugspitze, aflat in sudul Bavariei, la granita cu Austria.

Am studiat zona, si am ales ca punct de plecare vechea gara de tren din Garmisch-Partenkirchen de unde urma sa iau Zugspitzebahn.

Zugspitzebahn este un tren alpin, cu un traseu de 19 km, plecand de la o altitudine de cca 450 m deasupra nivelului marii pana la 2640 m, aproape de varful Zugspitze.

Linia ferata a fost data in functiune in jurul anului 1890, fiind totodata prima linie complet electrificata din Germania.

Biletul fara schiuri este 36,5 euro, iar cu schiuri 45 euro, bilet care-ti ofera acces la toate mijloacele de transport pe sine sau pe cablu din arealul pe unde trece trenul (cca. 10 telecabine si nenumarate telesacune, skilifturi).

Prima parte a calatoriei e putim monotona, trenuletul trecand cu viteza prin 3-4 sate alpine, dar mai moderne ca cel mai modern oras de la noi (langa casute erau parcate cate un Porsche, Ferrari, etc)

Trenul merga repede pana la Grainau, aflat la o altitudine de 1100m. De la Grainau apare a treia sina, cea de cremaliera, din cauza in care vioteza scade de la 60 km/h la 15 km/h, de unde practic incepe catararea. O catarare abrupta, de abia te puteai tine pe picioare.
Urmeaza o statie pitoreasca la Eibsee (un lac alpin aflat la 1400 m altitudine), dupa care incepe un tunel de aproape 5 km lungime in care trenuletul abia urca.
Din aceasta cauza, a fost introdusa tractiunea electrica inca din prima zi, deoarece altfel nu puteau rezista oameni neasfixiati. Pe traseul tunelului, erau marcaje din loc in loc, care te instiintau ca esti la 1500, 2000 etc m deasupa unei localitati sau a alteia din Germania.

Calatoria in sine a fost interesanta, ca mai ales inainte de a intra in tunel peisajul era superb. Trenultul se catara pe o carare de 1 m latime, pe buza unor prapastii de sute de metri.

Sus la 2640m ceata de nu vedei la un metru, dar hotarat am luat telecabina in 350 dem sa ajungem in varful varfului, la 2994 m. Din pacate n-am vazut nimic din cauza cetii, dar chiar daca nu era ceata, varful propriuzis nu-l mai identificai. Au construit nemtii o platforma de cateva sute de metri patrati cu restaurante, baruri, hotel, lifturi, pasarele, antene si alte nebunii de ziceia ca esti undeva intr-o parcare de pe marginea autorstrazii.

La coborare am vrut sa incerc senzatii tari si am luat una dintre cele mai abrupte telecabine din Europa. O diferenta de nivel de 1980 m iar in plan orizontal o deplasare de 300m. Cu ea am ajuns in 10 minute la Eibsee, fata de 45 de minute cu trenul. De la Eibsee am luat trenuletul pana in Garmisch-Partenkirchen un oras format din unirea a doua orase cu ocazia olimpiadei de iarna din 1936.

Sper sa pot posta poze cat mai curand.