M300: Un delfin inota in Gara la Predeal [2009]

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

mishu88

Well-Known Member
Trenulist
13 Mai 2008
668
8
Falticeni, Pascani, Bucuresti
trenuriromania.blogspot.com
WEBSITE
http://trenuriromania.blogspot.com
LOCATION
Falticeni, Pascani, Bucuresti
Un delfin pe Valea Prahovei<i></i>
20 iunie 2009 -=- Excursie FeRoviaR㒠Câmpina – Predeal – Braşov<i></i>

V㒠mai aduceţi aminte când aţi citit ”Ultima noapte de dragoste, prima noapte de ră’zboi”, unde Ștefan Gheorghidiu participa la fortificarea vă’ii Prahovei, între Buşteni şi Predeal? în timpul lecturii, îmi notam pe o hart㒠imprimat㒠tot drumul să’u de soldat. Iar acolo am identificat şi calea ferat㒠Comarnic – Predeal, îmi ziceam: ”Tare frumos trebuie s㒠fie pe aici!”. Pentru prima dată’, am vă’zut şi am mers pe aceast㒠linie în 2008. Era iarnă’, nu puteai scoate capul pe geam, admirai totul din tren.

Ei bine, a venit şi vara lui 2009, când, mi-am luat rucsacul în spinare şi am pornit pe Valea Prahovei pân㒠la Braşov, cu Trenul Accelerat 1745, Bucureşti Nord – Satu Mare. Am fă’cut peste 150 de fotografii pe care vi le ară’t într-un reportaj dedicat numai şi numai liniei magistrale Câmpina – Predeal – Braşov. Aceste imagini surprind atât peisajele de deal şi de munte specifice Vă’ii Prahovei, dar şi stadiul lucră’rilor de modernizare a acestei că’i ferate, incluse în Coridorul IV Pan-European.

Aşadar, dragi cititori, v㒠invit în continuare la un cocktail fotografic cu restricţii de viteze, cu poduri vechi, pârâuri în cascad㒠şi mulţi kilometri de linie electrificat㒠pe care circulă’, zi de zi, zeci de trenuri, urcând de la Câmpina (435 m) la Predeal (1040 m).
<i></i>

între Breaza şi Comarnic<i></i>


Trenul colorat accelerat ieşind din staţia Azuga <i></i>


Locomotive ale GFR la Predeal<i></i>



08:50<i></i>

între Bucureşti şi Câmpina am dormitat în vagonul 20-59 cu banchete clasice, dar dup㒠kilometrul 92 (distanţa dintre Bucureşti şi Câmpina) am trecut pe coridor şi am stat pân㒠la Braşov cu aparatul de fotografiat pe geam. Am admirat tot ce se putea vedea la orizont, am respirat aer curat de munte şi m-am minunat la vederea întregului şirag de vagoane care se unduiau – artistic, ai zice – în curbele mai largi sau mai strânse de pe traseu.

în apropiere de halta Breaza<i></i>


Un pod vechi peste râul Prahova între Breaza şi Nistoreşti<i></i>


între staţiile Breaza şi Nistoreşti<i></i>


Halta Nistoreşti şi pasarela peste DN1<i></i>


Trenul Accelerat şi Drumul Naţional 1<i></i>


Șase, şase, vine trenu`!<i></i>


Trecem din nou Prahova pe la Breaza<i></i>


Unde a dispă’rut locomotiva? <i></i>


Semnal repetitor pe liber la intrare în staţia Breaza Nord<i></i>


Stâlp de catenar㒠vechi cu o plac㒠de avertizare - restricţie 30 km/h<i></i>


Dep㒺irea Trenului Personal 3001 în staţia Breaza Nord<i></i>


EA1-438 la Trenul Personal 3001, Bucureşti Nord – Braşov<i></i>


Semnale luminoase de ieşire din Staţia Breaza Nord<i></i>



09 :00<i></i>

Calea ferat㒠Ploieşti – Predeal a fost construit㒠sub conceşiunea Crawley – Guilloux. Autorită’ţilor române li s-a impus construirea unei noi joncţiuni cu Austria şi magistrala Paris – Strassburg – München – Viena – Budapesta, faţ㒠de cea existent㒠prin Burdujeni. Presiuni au fost şi din partea Ungariei, care dorea ca producţia sa industrial㒠proprie s㒠între în inima Èťă’rii Româneşti. Astfel, la 22 iunie 1875 (Cameră’) şi 28 iunie (Senat), s-a votat legea prin care se acorda companiei Crawley Company suma de 42.500.00 lei pentru construcţia a 85 de km. Suma a fost atât de ridicat㒠pentru c㒠s-a impus construcţia de lucră’ri speciale, zidirea unor poduri puternice, sfredelirea de tunele în stânc㒠dură’, apă’ră’rea prin parapete a unor porţiuni de cale ferat㒠şi al ridică’rii unor diguri pentru a feri terasamentul liniei de loviturile vânjoase ale Prahovei.

Peisaj feroviar între Breaza şi Comarnic<i></i>


Trenul Accelerat trecea pe podul vechi peste Râul Prahova din Comarnic<i></i>


Mini-cascade pe Râul Prahova la Comarnic<i></i>


Vagonul CFR în care am că’lă’torit - 20-59 015<i></i>


Macara feroviar㒠pe 2 osii<i></i>


Gara Comarnic<i></i>


Nivel㒠optic㒠cu trepied în Gara Comarnic<i></i>


între Comarnic şi Posada<i></i>


Indicator de declivitate între Comarnic şi Posada<i></i>



09:10<i></i>

Lucră’rile au început, cu greutate, la 1876. Au fost oprite în 1877 cu prilejul Ră’zboiului Ruso-Turc din 1877-1878, iar conceşionarul invoca sume tot mai mari de bani pentru finalizarea lucră’rilor. Crawley a fost înlă’turat şi a apă’rut un alt afacerist – francezul Guilloux, că’ruia, la 1 iulie 1878, i s-a aprobat finalizarea lucră’rilor liniei de munte prahovene. Astfel, la 1879 s-a realizat joncţiunea cu linia dinspre Braşov. Deşi lucră’rile au fost realizate de stră’ini, Èťara Româneasc㒠i-a avut pe Anghel Saligny şi pe G.I. Duca drept supraveghetori ai lucră’rilor. Din punct de vedere financiar, rezult㒠un cost total de 34,3 milioane lei, întrucât 14 milioane au fost plă’tite lui Crawley, iar apoi alte 20,3 milioane lei lui Guilloux.

Flori de soc pe Calea ferat㒠Câmpina – Predeal<i></i>


Restricţie de 30 km/h la un pod între Comarnic şi Posada<i></i>


Pârâul Valea Floreiului curge în cascad㒠înainte de vă’rsarea în râul Prahova<i></i>


Halta Posada<i></i>


Indicator de declivitate 23 la mie/200m între Posada şi Valea Largă’<i></i>


Peisaj rustic vă’zut din tren la Posada<i></i>


Trenul şerpuieşte şi urc㒠21 la mie pe 500 de metri<i></i>


Semnal luminos repetitor ce repet㒠un semnal luminos de parcurs<i></i>


Relief de deal înalt la Valea Largă’<i></i>


Trenul traverseaz㒠Râul Prahova în bucla meandrat㒠de la Valea Largă’<i></i>


Pasaj peste calea ferată’<i></i>


Trenul înainteaz㒠spre staţia Valea Largă’<i></i>


Semnal luminos de intrare în Staţia Valea Largă’<i></i>



09:20<i></i>

între Valea Larg㒠şi Buşteni, trenul circula pe firul II, aşadar se poate observa starea liniei şi construcţiile realizate peste pârâurile care se vars㒠în râul Prahova .

Limitare de vitez㒠la 50 km/h la intrare în Staţia Valea Largă’<i></i>


întâlnire cu Trenul Internaţional EuroNight 374, Budapesta - Bucureşti Nord<i></i>


Gara Valea Largă’<i></i>


Trenul Accelerat ieşea din staţia Valea Largă’<i></i>


Semnale luminoase de ieşire din staţia Valea Largă’<i></i>


Primul pod peste Râul Prahova de la Valea Largă’<i></i>


Al doilea pod peste Râul Prahova de la Valea Largă’<i></i>


între Valea Larg㒠şi Sinaia, declivitate de 21 la mie pe o distanţ㒠de 250 de metri<i></i>


Podul feroviar în curb㒠peste râul Izvorul, de-a lungul că’ruia curge Cascada Vânturiş<i></i>


în apropiere de staţia Sinaia Sud<i></i>


Lac de acumulare pe Râul Prahova la Sinaia<i></i>


Se lucra intens la cartografierea că’ii ferate<i></i>


Semnal prevestitor la intrare în Staţia Sinaia<i></i>


Din nou, pod peste Prahova<i></i>


Privind din tren spre Jepii Mari<i></i>


Privind în lungul liniei<i></i>


Trenul Accelerat intra în staţia Sinaia<i></i>


Utilaje de construcţie şi amenajare a că’ii ferate<i></i>


Un Delfin în Gara Sinaia. Oare se poate aşa ceva? <i></i>


Trenul Accelerat de Satu Mare intra în Gara Sinaia<i></i>



09:30<i></i>

Electrificarea liniei Bucureşti – Braşov a fă’cut parte din planul de electrificare a ţă’rii, aprobat în 26 octombrie 1950 de Comitetul Central al partidului. S-a decis ca prima linie electrificat㒠s㒠fie Bucureşti – Braşov din urmă’toarele considerente: traficul cel mai intens de pe reţeaua CFR, creşterea forţei de tracţiune şi sporirea vitezei de circulaţie. A fost ales sistemul curentului alternativ monofazat de 50 Hz, cu tensiune de 25 kV. Documentaţia necesar㒠realiză’rii acestei lucră’ri de amploare a fost întocmit㒠de specialişti sovietici. Tronsonul Braşov – Predeal a fost terminat în august 1963 şi a fost dat în exploatare în 9 decembrie 1965. La 16 februarie 1969 avea s㒠fie inaugurat㒠oficial electrificarea întregii magistrale feroviare duble Braşov – Bucureşti, în lungime de 170 km.


Liniile staţiei Sinaia<i></i>


Trenul Personal 3024, Braşov – Ploieşti Sud, pă’ră’sea staţia Sinaia<i></i>


Oare ce categorie este necesar㒠pentru conducerea acestei drezine cu dou㒠remorci? <i></i>


Un pod de piatr㒠peste Râul Prahova<i></i>


Vechi pod feroviar peste Râul Prahova la ieşirea din Sinaia spre Buşteni<i></i>


O pat㒠de albastru într-un ocean de verde<i></i>



09:40<i></i>

Valea Jepilor Mari şi Mici, una mai grea decât alta la coborât şi la urcat, se întreză’rea ademenitor în apropierea staţiei Buşteni. Zecile de trasee turistice care pot fi parcurse aici invit㒠la aventuri şi întâlnire cu natura, modalită’ţi de evadare din stresul şi monotonul cotidian. O rezervare pentru trenul de dimineaţ㒠spre Buşteni, Azuga sau Sinaia şi toate cele necesare parcurgerii că’ră’rilor de munte pot transforma un sfârşit de să’ptă’mân㒠într-un album de amintiri de neuitat!

Jepii Mici vă’zuţi din tren<i></i>


între Sinaia şi halta Poiana Èťapului<i></i>


Un podeţ dezmembrat pe firul I<i></i>


Tren în natură’<i></i>


Sediul Centrului montan de Jandarmi – Sinaia<i></i>


Casa Memorial㒠George Enescu din Sinaia<i></i>


Pod feroviar sub acoperire în apropiere de halta Poiana Èťapului<i></i>


Canton CFR dat spre folosinţ㒠rezidenţială’<i></i>


între Sinaia şi Poiana Tapului, stâlp de catenar㒠tip metalic<i></i>


Trecere la nivel cu calea ferat㒠cu strada Saelelor din Poiana Èšapului<i></i>


Restricţie de 30 km/h la podul peste Prahova<i></i>


Structur㒠de schele pe podul feroviar<i></i>


Pod feroviar în construcţie pe Magistrala 300 între Câmpina şi Predeal<i></i>




Limitare de 50 km/h la intrarea din staţia Poiana Tapului<i></i>


Peronul neîngrijit al staţiei Poiana Èťapului<i></i>


Semnal luminos prevestitor la intrare în staţia Buşteni<i></i>


Trecere la nivel cu calea ferat㒠a stră’zii Splaiul Zamorei<i></i>


Protejarea prin acoperire cu material izolant a unui podeţ de cale ferată’<i></i>


Curb㒠strâns㒠la intrare în staţia Buşteni<i></i>


Spre Buşteni<i></i>


Staţie de transformare - coborâre a curentului electric<i></i>


Pasaj denivelat cu strada Pescă’riei<i></i>


Pasarela pe unde circulau muncitorii de la Fabrica de Hârtie Buşteni<i></i>



09:50<i></i>

Fotografiile încearcă’, pe cât de puţin reuşesc, s㒠aduc㒠în faţa dumneavoastr㒠oceanul de verde şi de aer curat care inund㒠toat㒠valea Prahovei. Poate c㒠mulţi dintre noi am prins carambolul care se formeaz㒠pe DN1, aşa c㒠ală’turarea cuvintelor ”trafic”, ”valea Prahovei”, ”week-end” aduc în mintea noastr㒠stresul şi timpul pierdut pentru a traversa aceast㒠zonă’. Dar alegând trenul, ne putem bucura de confort, siguranţ㒠şi economie. Acum CFR Că’lă’tori are tot felul de oferte de că’lă’torie care se potrivesc din ce în ce mai mult cu dorinţele noastre.

Cartierul Zamora şi Trenul Accelerat care intra în staţia Buşteni<i></i>


Linii ferate vechi demontate<i></i>


Staţia Buşteni<i></i>


Peron aflat în construcţie la Buşteni<i></i>


Trenul Accelerat iese din Staţia Buşteni<i></i>


Gră’mezi de balastru gata de folosit ca infrastructur㒠pentru noua cale ferată’<i></i>


Lă’sam în urm㒠Jepii Mici şi Mari<i></i>




Trenul ieşea pe abă’tut㒠din staţia Busteni<i></i>


Trenul urca 19 la mie pe o distanţ㒠de 807 metri<i></i>


Spitalul de ortopedie între Azuga şi Buşteni<i></i>


Conifere şi foioase în apropiere de Azuga<i></i>


Drumul Naţional 1 între Azuga şi Buşteni<i></i>



10:00<i></i>

La Azuga, liniile erau în paragină’, iarba creştea pân㒠peste ciuperca şinei. Aici, râul Prahova este, de fapt, un pârâiaş de nici 1 metru lă’ţime, iar apa sa cristalin㒠lucea în bă’taia Soarelui.

Pod feroviar peste Prahova<i></i>


Azuga<i></i>


O magazie în staţia Azuga<i></i>


Staţia Azuga şi liniile ei<i></i>


întâlnire cu Trenul Rapid 826, Sibiu – Bucureşti<i></i>


Trenul colorat accelerat ieşind din staţia Azuga<i></i>


Semnale luminoase de ieşire din staţia Azuga<i></i>


Râul Prahova la Azuga<i></i>


Albia râului Prahova<i></i>


Vagon albastru vs. Jepii Bucegilor<i></i>


Limitare de vitez㒠de 30 km/h între Azuga şi Predeal<i></i>


Lunca îngust㒠a râului Prahova<i></i>



10:10<i></i>

Presa vremii scria, la momentul inaugură’rii electrifică’rii liniei Braşov – Predeal – Câmpina: ”Mitul Predeal a fost învins. Locomotivele nu mai gâfâie urcând muntele, spre cel mai înalt punct al că’ilor ferate române”. Pe drept vorbind, un tren de 50 de vagoane a 10 tone, remorcate de trei-patru locomotive cu aburi, parcurgea distanţa Braşov – Predeal în 80 de minute, în timp ce cu dou㒠locomotive electrice, timpul de mers se scurta la jumă’tate. Lucră’rile de performanţ㒠executate aici au fost apreciate drept cele mai remarcabile pe care românii le-au realizat în domeniul că’ilor ferate, de la construcţia marelui pod al lui Saligny de la Cernavodă’.


în drum spre Predeal<i></i>


Conifere printre foioase sau foioase printre conifere? <i></i>


Rulota muncitorilor de la calea ferat㒠Câmpina – Predeal<i></i>


Limitare de 50 km/h la curba de la intrare în Predeal<i></i>


Staţie de transformare a curentului electric în Predeal<i></i>


Trenul urca 19 metri pe o distanţ㒠de 155 de metri<i></i>


Locomotiva Softrans 783 pe linia parelel㒠din Predeal<i></i>


91 53 0 470 783-7<i></i>



10:20<i></i>

Chiar şi aşa, trebuie amintit faptul c㒠România era, încă’, departe de realiză’riile vest-europene. în timp ce România avea electrificat㒠doar o porţiune de 177 de km (1,8 % din reţeaua de cale ferată’), în Elveţia erau electrificaţi 3087 de km (99,8 % din reţea), Suedia – 6963 de km (60%), Norvegia – 2269 de km (53,5 %) etc.


Intrare în Staţia Predeal<i></i>


Traverse puse pe şine la Predeal<i></i>


EA-482, o locomotiv㒠a CFR Că’lă’tori, la un tren al Grupului Feroviar Român<i></i>


Marfar cu benzin㒠la Predeal <i></i>


Locomotive ale GFR la Predeal<i></i>



S-a terminat cu urcuşul... iar dup㒠ce am admirat trenurile de marf㒠din Predeal, ne lă’sam în voia gravitaţiei, mecanicul de locomotiv㒠având totuşi grij㒠de coborârarea trenului pe pantă’.

Limitare de vitez㒠de 60 km/h la ieşire din Predeal spre Braşov<i></i>


între Predeal şi Timişu de Sus<i></i>



10:30<i></i>

Cu timpul, capacitatea de transport a liniei Câmpina – Braşov ajunsese la limită’. La 1931 şi 1935, s-au organizat dou㒠licitaţii de electrificare a acestei linii, îns㒠tunelele executate necorespunză’tor necesitau o refacţie completă’. Pentru a rezolva problema electrifică’rii şi a sporirii traficului, Direcţiunea General㒠CFR a decis în 1939 dublarea liniei între Câmpina şi Braşov. S-a urmă’rit ca noile tunele s㒠fie construite astfel încât s㒠nu se dep㒺easc㒠rezistenţa de 30 kg/t impus㒠de curb㒠şi de declivitatea sever㒠a liniei. în timpul construcţiei tunelelor, s-au întâlnit pungi de gaz metan, care au îngreunat avansarea lucră’rilor. Trebuia s㒠se asigure o ventilaţie foarte puternică’. Pentru construcţia celor dou㒠tunele, în lungime de 128 m, respectiv de 952 m, au necesitat 370 de zile de lucru.


Coboram laolalt㒠cu DN1 şi Râul Timiş<i></i>


Picnic la munte, pe malul râului<i></i>


Coboram periculos spre Braşov<i></i>


 
Erau curbe atât de largi, încât nu reuşeai s㒠vezi locomotiva trenului, pentru c㒠aceasta era ascuns㒠dup㒠vegetaţie. Linia ferat㒠care nu era sudat㒠îţi permitea s㒠auzi cele mai frumoase sunete de joante din România. Scârţâitul osiilor pe şinele în curbe, era, de asemenea, parte din partitura feroviar㒠muzical㒠aferent㒠coborârii Predealului.

Vreau s㒠vă’d locomotiva! Unde este locomotiva? <i></i>


Drumuri meandrate<i></i>


Șarpe roş-albastru, du-m㒠du-m㒠spre Braşov! <i></i>


Lă’sam munţii în spate<i></i>


Suntem la 140 km depă’rtare de Bucureşti<i></i>



Execuţia lucră’rilor de dublare a celor dou㒠tunele a fost fă’cut㒠de Inspecţia II Ls Predeal, la conducerea că’reia a fost inginerul Mihai Iordă’nescu. Inaugurarea tunelelor s-a fă’cut în ziua de 26 august 1940. O telegram㒠din acea vremea spunea: ”Din Predeal la Timişul de Sus, trenul circulând pe linia nouă’, nu va dep㒺i 20 km/h. De la Predeal, trenul trebuie s㒠fie însoţit de că’tre un domn inginer care va lua loc pe locomotivă’”.

http://www.youtube.com/watch?v=qjxnW094Rro


10:40<i></i>

Relieful muntos aproape c㒠a dispă’rut, dar totuşi se mai evidenţiau câteva dealuri abrupte la intrare în Braşov. Că’lă’toria se apropia de sfârşit, ră’mânând în minte roca, brazii şi vârfurile munţilor prin care tocmai ne-am strecurat.

Ne apropiem de Braşov<i></i>


Un tren lung lung luuung<i></i>


Luam o pauz㒠de la coborât<i></i>


Bine a... am venit în Braşov! <i></i>


Am zis c㒠nu mai privesc în urmă’, dar…<i></i>


Ne privim în oglindă’... ară’tă’m bine? <i></i>


Vedere spre Munţii Piatra Mare, Rezervaţia Bunloc şi Să’cele<i></i>


Intram în peisaj urban, sub podul DN1<i></i>


Canton din staţia Dârste<i></i>


Vagoane cistern㒠ale Unifertrans în Dârste<i></i>


Locomotiva UniferTrans LDE 60-1255-3<i></i>


Tren de marfă’<i></i>


Ieşeam din Staţia Dârste<i></i>



La ieşirea din Dârse am avut surpriza plă’cut㒠s㒠ne întâlnim cu un mă’rfar GFR care era în mişcare. Momentul a fost filmat şi v㒠este redat în cele 30 de secunde de mai jos:

http://www.youtube.com/watch?v=NGyRko5u4RE


Liniile din Revizia de Vagoane Braşov<i></i>


Cuplul etajat 26-17 no. 45<i></i>


Intrare în Revizia de Vagoane CFR Braşov<i></i>


Turn de ap㒠din apropierea Gă’rii Braşov<i></i>



10:50<i></i>

Staţia Braşov a fost construit㒠în anul 1873, când s-a dat în exploatare porţiunea de linie Sighişoara – Braşov. De-a lungul timpului, capacitatea de transport a fost mult prea mare pentru planurile iniţiale ale gă’rii construite în secolul XIX. Noua staţie din Braşov a fost dat㒠în folosinţ㒠la 19 august 1962, când primul tren de că’lă’tori a fost primit în noua gară’.

Am intrat în Gara Braşov<i></i>


Locomotiva diesel-hidraulic㒠de 1250 de cai putere, 80-0054-9<i></i>


Gara Braşov<i></i>



Terminând că’lă’toria de 3 ore şi 7 minute pe cei 166 de kilometri dintre Bucureşti şi Braşov, m-am dat jos cu regret din tren şi m-am dus mai departe spre Poiana Braşov şi Vârful Postă’varu.

Sper ca informaţiile prezentate anterior s㒠v㒠fi ră’spuns la întrebă’rile pe care le aveaţi cu privire la istoricul liniei şi totodat㒠s㒠responsabilizeze şi conştientizeze opinia public㒠despre... acest tronson de cale ferată’. Oare câţi dintre miile de că’lă’tori care circul㒠cu trenurile pe Valea Prahovei îşi dau seama de sacrificiile financiare şi sociale care s-au fă’cut pentru construcţia lui? M-aş bucura mult s㒠ştiu c㒠dumneavoastr㒠sunteţi unul dintre ei!
<i></i>
 
Pentru a nu mai face un alt topic despre M300: De la Predeal la Braşov, redau în continuare câteva fotografii de pe acest frumos traseu.

Excursie cu trenul pe Valea Timişului, de la Predeal la Braşov<i></i>

Coboram agale cu Trenul Personal Bucureşti Nord – Braşov de-a lungul Vă’ii Timişului într-un traseu de 26 de km. De la peste 1000 de metri cât este altitudinea în staţia Predeal, trenul coboar㒠pe la Tunelul Mare, Timişu de Sus, Timişu de Jos, Dîrste şi ajunge la 625 de metri în Depresiunea Braşovului.

Ceea ce a fost interesant parcurgând cei 26 de km a fost sunetul roţilor de tren care tresă’reau cu muzicalitate peste joantele parc㒠dinadins lă’sate descoperite. Acest tronson de cale ferat㒠a fost construit de austro-ungari spre sfârşitul secolului XIX, cele mai interesante elemente de construcţie feroviar㒠fiind Tunelul Mare (937 de metri lungime) şi Tunelul Mic (104 de metri lungime). Peisajele care se observ㒠coborând Valea Timişului sunt redate în faţa dvs. prin fotografiile realizate cu aparatul foto: Canon A 550.
<i></i>

Coborând pe Valea Timişului între Predeal şi Braşov<i></i>


Una dintre cele mai îngrijite locomotive electrice din România – EA1-199<i></i>



11:00<i></i>

în trecut, Predealul era piatr㒠de hotar între Regatul Ungariei şi Principatele Române. Cel mai bine v㒠puteţi face o imagine la ceea ce însemna aceast㒠”separaţie” în romanul ”Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de ră’zboi” de Camil Petrescu.

Centru comercial modern în Predeal<i></i>


Ieşire din Predeal spre Braşov<i></i>


între Predeal şi Tunelul Mare<i></i>


în zare, Muntele Postă’varu<i></i>


în curba de dinainte de Tunelul Mic<i></i>






Intrare în Tunelul Mic<i></i>




18 metri urcare pe o distanţ㒠de 155 m<i></i>


Coborâre spre Tunelul Mare<i></i>




Intrare în Tunelele Mari<i></i>


în urmă’torii 78 de metri, declivitate de 25 la mie<i></i>


Tunelul Mare de la Predeal<i></i>


în Tunelul Mare<i></i>


Ieşire din Tunelul Mare<i></i>


Trenul Personal trecând prin punct oprire Tunelul Mare<i></i>


Pancarda de la P.O. Tunelul Mare<i></i>


între Tunelul Mare şi Timişul de Sus<i></i>



11:10<i></i>

Simţi într-adevă’r c㒠mergi cu trenul pe porţiunea aceasta de cale ferată’. Auzi ”taga-tang”-ul la fiecare 5 secunde, se înşir㒠pră’pă’stii în faţa ta, vezi pă’durea în elementul ei cu copaci că’zuţi, torente neîndiguite, natur㒠virgină’…

Prin curbele meandrate ale că’ii ferate Predeal – Braşov<i></i>


Spre Timişul de Sus, tot la vale<i></i>






Se vede locomotiva! <i></i>




Succesiune de curbe pe calea ferată’<i></i>




Și am trecut peste un pod<i></i>


Echipa de mentenanţ㒠a liniilor, aflat㒠pe teren<i></i>


Casa aflat㒠lâng㒠calea ferată’<i></i>


între Tunelu Mare şi Timişul de Jos<i></i>


Curbe şi contracurbe<i></i>




Coboram tot mai puternic<i></i>




Nu aveam mai mult de 60 km/h, dar senzaţia era superbă’<i></i>


Curb㒠înainte de intrare în Timişul de Sus<i></i>


Staţia Timişul de Sus<i></i>


Gara Timişul de Sus<i></i>


Peronul staţiei Timişul de Sus<i></i>


Semnale luminoase de ieşire din Timişul de Sus<i></i>


Spre Timişul de Jos<i></i>


Prin curbe şi la marginea pă’durii<i></i>


Un şarpe-albastru<i></i>


Curbe şi contra-curbe pe Valea Timişului<i></i>


Câţiva kilometri pân㒠la Timişul de Jos<i></i>


Se coboar㒠brusc<i></i>



11:20<i></i>

între Timişul de Sus şi Timişul de Jos, terenul devine accesibil, formele de relief prin care este construit㒠calea ferat㒠devin mai domoale, lă’sând în urm㒠conturul munţilor falnici.

Perete de stânc㒠vis-a-vis de calea ferată’<i></i>


Un canton CFR cu anten㒠satelit<i></i>


Poeniţa de la Timişul de Jos<i></i>


Atenţie, se lucreaz㒠la calea ferată’<i></i>


1000 de metri pân㒠la Timişul de Jos<i></i>




Curb㒠la dreapta înainte de intrare în Timişul de Jos<i></i>


Semnal luminos de avertizare pericole trecere la nivel cu calea ferată’<i></i>


Peronul Staţiei Timişul de Jos<i></i>


Poliţia face legea pe DN 1<i></i>


Trecere la nivel cu calea ferat㒠de la Timişul de Jos<i></i>


Turişti coborând în staţie<i></i>


Curb㒠periculoas㒠rutieră’, curb㒠frumoas㒠feroviară’<i></i>


România vă’zut㒠cu trenul<i></i>


Ziduri de piatr㒠din Munţii Postă’varu<i></i>


S㒠pornim spre Braşov<i></i>


Alte cantoane CFR<i></i>


între Timişul de Jos şi Dârste<i></i>


în linie dreapt㒠spre Dârste<i></i>


Sediul companiei Pantex<i></i>


Curb㒠înainte de staţia Dârste<i></i>


Intră’m în zona metropolitan㒠Braşov<i></i>


Sediul fabricii de bere Ciucaş<i></i>


Peroanele staţiei Dârste<i></i>


Gara Dârste<i></i>



11:30<i></i>

Ieşire din Gara Dârste<i></i>


In linie dreapt㒠spre Braşov<i></i>




Pasajul de la Zizin Braşov<i></i>


Semnal luminos prevestitor suspendat la intrare în Braşov<i></i>


75 km/h pentru curba de dinainte de Braşov<i></i>


Curba larg㒠cu raza de 350 de metri<i></i>


Iarba verde de Braşov<i></i>


Locomotiva electric㒠41-0030-1 stând la capul X din Braşov<i></i>


Liniile staţiei Braşov<i></i>


Și-am ajuns în Braşov!! <i></i>


Trenul Personal 3502, Teiuş - Braşov, cu locomotiva EA-540<i></i>



11:40<i></i>

Am profitat de câteva momente petrecute în Gara Braşov şi am fă’cut câteva fotografii trenurilor de aici.

Tren privat Regiotrans pe ruta Braşov – Ză’rneşti<i></i>


Locomotiva EA 41-0294-3 fabricat㒠în 1974<i></i>


Electroputere Craiova - România, Licenţ㒠ASEA Suedia 1974<i></i>


Trenul Personal 3004, Braşov – Bucureşti Nord cu 41-0210-9<i></i>


Locomotiva cu aburi expus㒠în faţa gă’rii Braşov, 150.1114<i></i>



11:50<i></i>

Se observ㒠contrastul supă’ră’tor dintre un cuplu de vagoane etajate 16-17 şi 26-17 care înc㒠mai circul㒠ca trenuri personale şi vagoanele moderne de la Trenul Internaţional Viena – Bucureşti. Cu aceste fotografii se încheie şi fotoreportajul feroviar dedicat traseului Bucureşti – Ploieşti – Predeal – Braşov.

V㒠mulţumesc pentru vizionare!


Locomotiva electric㒠41-0105-1<i></i>


Cuplul etajat 65a în Braşov<i></i>


Vagon 16-17 257 la un tren personal din Braşov<i></i>


Locomotiva EA1 41-0199-4 la Trenul International 347, Viena – Bucureşti<i></i>
 
Buna Mihai
Am citit notele tale de calatorie. Frumos. Felicitari de asemenea pentru blog (jurnalul tau pe internet) si pozele de acolo. Am votat si poza de concurs.