Linia ferata ingusta Maneciu-Cheia, Prahova

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

geofreeland

New Member
3 Martie 2015
2
0
Draganesti-Vlasca
LOCATION
Draganesti-Vlasca
Buna ziua!
Vreau sa ma ajutati sa aflu despre calea ferata linie ingusta care exista intre com. Maneciu si Cheia (Valea Berii). Este o barbarie sa fi fost desfiintata. Si acum inca mai exista picioare de pod din piatra de rau, rambleuri si traverse din beton. Traseul era unul magnific.
Din cate am aflat era destinata aducerii lemnului din Ciucas si Zaganu spre Valenii de Munte.
Ma intereseaza istoricul acestei cai ferate: cine a facut-o, in ce baza s-a facut expropierea terenurilor de pe traseu, daca servea numai transportului bustenilor sau si persoanelor, cine a desfiintat-o etc. Probabil ca exista in arhiva CFR date despre aceasta linie ingusta.
Cu multumiri!
 
Salut,

in 1913 o societate privata cu capital mixt romano-austro ungar denumita Drajna (vezi ce explicam acum 2 zile la alt post, cum se formau aceste asociatii si de ce) construieste o fabrica de cherestea la Maneciu (exista si azi) si se apuca de construit si linia de "decovile" (denumirea liniilor inguste zona Prahova) pe Valea Teleajenului pentru transportul masei lemnoase. Initial linia nu ajungea pana la Cheia, prelungirea acesteia si legarea prin CF a localitatii Cheia cu Maneciu este facuta de armata germana in 1916-1917. La inceputul anilor '30 linia este prelungita pana in Valea Berii (Berei in alte scrieri) pe deasupra Cheilor Cheitei, pe traseul actual al soselei DN1A. Se mentioneaza anul 1934 ca data de prellungire a liniei, insa trebuie verificata informatia. Gara veche din Valea Berii inca exista in 2007, existand poze pe forum cu ea.

A urmat nationalizarea, preluarea liniei de catre administratia de stat. Linia a disparut in 1972, motivul oficial fiind desele intreruperi datorate inundatiilor (CF era construita in Valea Teleajenului, langa actualul DN1A -urme in teren se vad si acum destule, inclusiv sine). Transportul de lemne a fost preluat de sosea care cu aceasta cazie a fost modernizata si ridicata la nivelul de drum national Maneciu-Cheia-Brasov.

Linia a servit transportului de persoane pana la Cheia. De la Cheia in sus era doar transport de lemne.

In perioada de inceput padurile erau concesionate spre exploatare de catre prorietari sau asociatii de proprietari (razesi cum se numeau in Muntii Vrancei) cei care permiteau si intinderea liniilor (situatie generala in tot Vechiul Regat). In general, datorita situatiei financiare foarte precare a populatiei din aceste zona, cumpararea drepturilor de exploatare nu era chiar dificila, aparand o adevarata industrie cu speculanti, intermediari, etc.... In timpul razboiului armata germana a facut prelungirea in baza legilor speciale, fara prea multe comentarii.



asta e fosta gara Valea Berii, autorul si data sunt trecute pe poza.

Poze facute de mine acum 11 ani:

rambleul liniei la iesirea din Cheia spre Maneciu (in dreapta se vede DN-ul):



unul din multele podete ale liniei (tablierele au disparut de multa vreme):

 
Postez in numele unui pasionat care nu se afla in tara dar urmareste forumul.

"Traseul Cheia - Valea Berii l-am facut pe jos, in 1964, impreuna cu bunicul meu intr-o vacanta de vara. Cand nenorocita aia de sosea inca nu desfigurase peisajul fiindca, nu exista! As da tot occidentul, numai sa mai pot trai o data excursia aia..... Trenurile nu mai circulau pe atunci pana la Valea Berii, doar pana la Cheia. Mai exista traseul tot ingust Maneciu - Valea Alba, care se desprindea din linia de Cheia inca de la Maneciu si trecea prin actualul lac de acumulare. In 1964 linia era inca in functiune, vad si azi niste vagoane platforma incarcate cu baloti de fan puse pe directia Valea Alba. Trenurile de pe linia de Cheia erau mixte si aveau pana la 20 de vagoane, in jos!! La fiecare halta se mai adaugau cateva vagoane cu busteni, iar vagoanele de calatori ramaneau intotdeauna in coada trenului. In sus, trenurile erau sau numai de calatori, 3-4 vagoane cu cutia de lemn, cu platforme la capate, sau mai duceau si vagoane platforma goale pana la Cheia. In general, in Maneciu era pe vremea aia o forfota feroviara de neinchipuit, cu tot felul de trenuri, gara de cale normala era plina de vagoane si de manevre, locomotive, pe linia de ingusta, la fel, la fabrica de cherestea era agitatie mare, iarasi manevre, iar azi...., bate vantu´!
In 1964 linia pe Valea Berii mai exista, precum si gara de la capat, iar in gara mai era garat un vagon inchis, pe 4 osii dar cu o singura platforma de intrare la un capat.

Acum cativa ani am facut spontan la indemnul lui Serban o excursie pe fostul traseu CFPV, in directia Valea Alba. Descoperisem si o gara, cam la fel cu cea din Valea Berii, am uitat cum ii spune, poate stie Catalin.
Tot atunci descoperisem in Cheia un Muzeu al Vaii Berii!!! Cum era de asteptat, era inchis....

Catalin povesteste de alte poze cu gara Valea Berii de pe lokomotiv.ro, stii unde sunt?
Intrebare referitoare la traseul Maneciu - Valea Alba, are cineva informatii?
Se pune intrebarea daca careva are planul de linii al garii Maneciu?"
 
Multumesc, Catalin!
E impresionant. Se pare, cum spuneau mai multi localnici ca linia continua si spre Valeni de unde pleca spre Intorsura Buzaului. De la Teisani spre Valeni pleca si o alta cale facuta de nemti cu ramificatie spre, zice-se Slanic.
Rugamintea mea este unde as putea gasi ceva prin arhive. Ma intereseaza cine a dispus expropierile pentru calea ferata ingusta Maneciu Cheia. Probabil ca prin Decret regal? Sau probabil prin cumparare (concesiune) de catre proprietarul caii. Recunosc ca am o casa la Cheia, situata vis-a-vis de Manastire, pe partea stanga a paraului Tampa, la poalele padurii. Peste rau, pana in DN1A, se afla locul pe unde trecea trenul. Sunt si niste traverse betonate. Cand am construit casa, intre 1998-2000, acest teren era al nimanui. Pe fostul traseu al caii. Interogatia Primariei catre alte institutii a ramas fara raspuns afirmativ (ape, drumuri, silvica etc). Probabil ca acest teren a apartinut cuiva, fiind expropiat si platit indestulator. Nu ma intereseaza acest teren sub niciun motiv dar el este singura mea cale de acces catre casa din DN1A si, cum de altfel se intampla cu biserica romana, care face o afacere imobiliara din orice, si-a adjudecat terenul in instanta acum vreo doi-trei ani motivand, nu stiu cum ca ea se invecineaza, peste DN1A, cu paraul Tampa, urmand sa-mi interzica in viitor accesul. Ca proprietar. Aiurea, pentru ca terenul nu are nicio valoare economica, fiind sub nivelul DN1A cu 1,5m si se pierde in rau. Cred ca voi gasi ceva prin arhivele caii ferate sau cel putin sa dau de urma expropierilor. Nu stiu unde sa caut.
Referitor la "mocanitele" in sine privesc cu jind spre alte locuri, nu numai din tara dar si pe la vecinii europeni care au pastrat aceste minuni, acum, pentru turism. Si ca sa fiu cinstit aceste pragmatice bijuterii de transport incita atat ca proiectare cat si ca eficienta, prin simplitate si originalitate, dat fiind conditiile in care se realizau (relief, factori atmosferici, tonaj etc).
Daca ma mai poti ajuta cu orice iti raman recunoscator.
 
Dupa cum a scris mai sus, catalin, liniile se intindeau pe terenul padurii, deci proprietarul padurii era si proprietarul terenului pe care era linia ingusta.

Prin urmare nu cred ca se faceau exproprieri utilitatea liniei nefiind publica. Adica dupa finalizarea exploatarii lemnului liniile se puteau scoate si muta unde incepea o alta exploatare.

In zona nefiind carte funciara ca in Imperiu, normal ca oricine, in special snapanii de la BOR au putut cere si obtine terenurile mai usor. (desi si dincolo s-a dat un pod la Brasov desi exista plan topo)

Poate ar trebui sa cauti la arhive , lucrari publice in caz ca s-a exproprieat sau la paduri undeva.
 
geofreeland

partial ti-a raspuns dantm. Eu nu fac decat sa dezvolt putin:

pana la 1920 contractele de exploatare a terenurilor nu erau tipizate, se incheiau intre proprietarii terenurilor (persoane fizice sau asociatii de persoane) si antrepriza care dorea exploatarea terenurilor. Exemplarele se inregistrau la unitatea administrativa din zona. Exemplare care au supravietuit le-am gasit personal (intr-un demers de cercetare facut de mine pentru alte linii forestiere) la Arhivele Statului, fondul comunei ...

Nu cauta la CFR sau prin alte parti ca nu aveau legatura cu domeniul. Chiar si dupa nationalizare liniile forestiere apartineau de Ministerul Industriilor, cei de la CFR dand doar avize de circulatie locomotive, reparatii, verificari ale starii masinilor si instalatiior.

Acum, fondurile acestor primarii mare parte s-au pierdut. Nu toate s-au evacuat in 1916 (marea lor majoritate a ajuns combustibil in timpul ww1) nu toate au supravietuit dupa al doilea iures in 1944.

Dupa 1920 statul roman a pus putina ordine in sensul in care a tipizat contractele de exploatare, a inceput controale mai dese. Si in acest caz primariile din zona inregistrau contractele si exemplare care au supravietuit le-am gasit tot la Arhivele Statului Judet ...

Pana la nationalizare vobim de contracte intre doua parti, persoane fizice sau juridice. Chiar daca ar exista undeva o arhiva centralizata a CFR (care nu exista la nivel national) tot nu ar avea de ce sa contina asemenea documente.

Gam3: nu am un plan al garii Maneciu. Am pe undeva harta liniei spre Valea Alba, o sa o caut. Tinand cont ca amplasamentul fostei linii e partial pe fundul lacului de acumulare, o recunoastere in zona este doar partial posibila.