Calea ferata ingusta Ghioina

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

Gam3

Moderator
Super Moderator
Trenulist
18 Iunie 2016
6.033
2.534
Iași
LOCATION
Iași
Am primit aceste 2 scanari si intrebarea daca se cunosc mai multe detalii despre calea ingusta de la Ghioina.



Scanuri dintr-un vechi catalog O&K.

Eu nu stiu nimic. Daca aveti poze, planuri, harti, etc le asteptam aici.
 
Din prima pagină’, tradus o parte ca preambul, nu se indic㒠exact situare acestei linii forestiere......
[în anul 1910 dup㒠o lung㒠vreme, în Bucureşti, s-a reuşit înfiinţarea unei societşţi anonime pe acţiuni - Arthur Koppel S.A. - ramificaţie a Orenstein/Koppel - o secţie deosebită’, de construcţii.
Acest birou de construcţii a preluat, în acelaşi an, pe lâng㒠alte diferite lucră’ri, comanda unei mari firme austriece de valorificare a lemnului de construire a unei linii forestiere de aprox. 38 km lungime în partea de est a Carpaţilor.
Linia care a fost executat㒠cu ecartamentul de 760 mm a slujit la expedierea trunchiurilor de copac din pă’dure la gater şi de acolo la linia ferat㒠de stat.
Prima bucat㒠a sectorului de linie era aşezat㒠pe o strad㒠deschisă’, dar care era imediat pă’ră’sită’.
Dup㒠traversarea unui curs de apă’, linia urca un platou înalt şi mergea apoi peste un teren pră’pă’stios de-a lungul întinderii muntelui, peste cascade, stânci şi vă’i adânc tă’iate.
încrucişarea cu cursurile de ap㒠şi a vă’ilor era a fi facut㒠cu cu lucră’ri de pă’mânt ce ar fi necesitat o prelucrare mare a pă’mântului, ce ca construcţie, vis-a-vis de utilizarea lemnului, ar fi fost considerabil scumpă’, ţinându-se cont c㒠procurarea lemnului la faţa locului (pentru construcţie) era foarte ieftină’.
Aşa se face c㒠un numă’r mare de poduri au fost realizate din lemn. Pentru ele s-au folosit ca picioare stâlpi de 35-40 cm grosime.........]".
Cam asta se poate citi pentru a identifica zona......Pe aceast㒠pagin㒠nu mai sunt alte date ca numele gaterului din zon㒠sau linia ferat㒠de stat (gara cea mai apropiată’), firma austriac㒠ce a dat comanda......
 
Florine, roagă’-l pe cel care ţi-a trimis scanurile, s㒠mai trimit㒠o pagină’.....la cât am că’utat s㒠identific locul nu "bate" cu nimic ; o s㒠reiau la puricat Carpaţii de Ră’să’rit, s㒠vă’d de sau unde pot gă’si aceast㒠localitate/că’tun sau un simplu punct de bifurcaţie....Ghioina.....
 
Cred ca Serban are dreptate:

..... Râul Caşin izvor㒺te din muntele Caşin, judeţul Covasna, traversând pe lungimea de aproximativ 50 km satele Mă’nă’stirea Caşin, Lupeşti, Caşin şi oraşul Oneşti unde se vars㒠în râul Trotuş. Pe acest traseu primeşte afluenţi de dreapta pâraiele: Tă’lâmba, Ciobotarul Dulce, Zboiniţa, Calasă’ul Mare, Haloşul Ciubotarului, apa pârâului Creţu, Vale Rea Mare, Vale Rea Mic㒠şi pârâul lui Miron. Depe partea stângă’, râul primeşte afluenţi pâraiele: Fata Moartă’, Paltinul, Pietrosul, Clă’bucul,Ghioina, ........
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Ca%C8%99in,_Bac%C4%83u

Exista in zona si o firma cu acest nume:
http://www.firmepenet.net/Ghioina-Com-Srl-Cod-Fiscal-7632926.html
 
Pe prima pagin㒠a "scan"-ului lui Florin (pag.27) mai avem o ultim㒠frază’......"în parte pentru poduri s-au folosit pilaştrii pilotaţi (sun㒠ciudat, dar a pilota înseamn㒠baterea în sol a unui pilon cu o sonetă’); pentru asta au fost luaţi piloţi de stejar de 30-35 cm (grosime) al că’ror cap a fost îmbră’cat cu-n papuc de metal ce a folosit pentru baterea pilotului cu o sonet㒠manual㒠la o adâncime de 3-6 m adâncime"......
Pagina a doua postat㒠de Florin ......"Pilaştrii zidiţi au fost utilizaţi la toate podurile, la care calea de rulare era la mai mult de 5 m înă’lţime peste baza/talpa vă’ii. Fundarea de multe ori se fă’cea utilizând mai multe staţii de pompare.
Cel mai lung pod al liniei este PODUL GHIOINA, care are o lungime de 116 m. Podurile urmă’toare au lungimi de 102 m, 90 m, ş.a.m.d.p.. Cele mai mari pante ale liniei se ridic㒠la 25/000 pe partea de jos a liniei şi 45/000 pe partea de sus. Mai apar, mai multe contrapante , neînsemnate. Raza minim㒠este 50 m. La construcţia liniei au fost utilizaţi, la un moment dat, pân㒠la 400 muncitori.
Livrarea întregului material de cale şi rulant a fost realizat prin [Construcţii Orenstein & Koppel-Arthur A.G.]. Materialul rulant cuprindea 150 vagoane pentru lemne lungi şi scurte, precum şi 4 locomotive 4/4 cu axe mobile pe curbe".

Astea sunt scrise în acest material, fă’r㒠alt㒠referire la aşezarea geografică’, decă’t aceea a numelui celui mai mare pod, PODUL GHIOINA.

Luând la puricat "Istoria Ilustrat㒠a Că’ilor Ferate Forestiere din România"- Radu Bellu-2007, la linia foerstier㒠Oneşti-Scutaru gă’sim urmă’toarele:
.....în M.Of. 120/12.08.1903 este publicat un act de vânzare/cumpă’rare între Statul Român ca vânză’tor şi UNION, Societate Forestiera /cumpă’ră’tor, cu sediul central la Milano-Italia, pentru expolatarea suprafeţei de 3447 ha pă’dure în Masivul Caşin, jud. Bacă’u.
în 1906-1907 "Union" construieşte un centru de prelucrare al lemnului cu 24 de gatere la Scutaru şi-un depozit de cherestea pe 7,8 ha lâng㒠staţia c.f.r. Oneşti.
Pentru transportul buştenilor şi-al cherestelei, societatea construieşte o reţea de cale ingustă’, de 760 mm :
...Cff Oneşti (km 0)-Scutaru (km24/0)-înţă’rcă’toare (km 32,2/0).
...Cff Scutaru (km 0)-Piua (pe care nu o vă’d pe harta ataşată’, dar vă’d Talamba/Tă’lâmba km 2,6)-Dragomira (km 22,5).
...Cff înţă’rcă’toare (km 32,2/0)-Zboina Neagr㒠(km 3,5).
...Cff înţă’rcă’toare (km 32,2/0)-Zboina Verde, ca derivaţie din linia înţă’rcă’toare-Zboina Neagră’.
...Cff Scutaru (km 24/0)-Talamba/Tă’lâmba (km 2,6), care pe harta ataşat㒠o vă’d parte din Scutaru-Dragomira.
Total km construiţi ă’ntre 1909-1910...62 km! Istoria liniei e mai lungă’, are mai multe schimbă’ri, pân㒠la sfârşitul ei .....anii 1975......
Acum mai am o întrebare..... din scan-ul lui Florin, se spune c㒠o mare firm㒠austriac㒠a dat comanda construirii liniei că’tre "BAU ORENSTEIN & KOPPEL-ARTHUR A.G.", ori în "Istoria Ilustrat㒠a Că’ilor ferate Forestiere" se vorbeşte de "Union" cu sediul central la Milano...erau acţionarii austrieci cu sediul lor la Milano (precizarea sediului reiese din monitor) ?
 
Nu exista calea ferata ingusta Ghioina, este calea ferata Onesti Scutaru si din pacate sunt doua subiecte acum, nu se pot lega?

Completez, am vazut postarea lui Dumitrov, Ghioina este intradevar un parau, un afluent al Casinului, podul Ghioina a fost aici: http://wikimapia.org/#lang=ro&lat=4...b&show=/25859265/Ruinele-fostului-pod-Ghioina

Cand am fost ultima oara aici, in primavara lui 2015, se mai vedeau 4 piloni, doi dintre ei transformati in troite. Niste sine le-am vazut ''indeplinind'' functia de bariera silvica...