FILATELIE cu tematica feroviara

Discutii diverse despre orice
Avatar utilizator
Semafor
Mesaje: 696
Membru din: Lun Feb 21, 2011 12:00 am
Localitate: Pascani
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de Semafor » Mar Feb 27, 2018 10:34 am

Seria filatelică -Literatură şi film

Al şaselea timbru prezentat, are valoarea de 1200 FG. În prim plan apare locomotiva folosită la realizarea filmului, dar din păcate imaginea nu este atât de clară încât să se vadă ce este scris dedesubt.
În fundalul timbrului, afişul filmului Shanghai Express (Expresul de Shngha)i din care se distinge imaginea celebrei Marlene Dietrich.În partea stângă numele Ţării emitente – Republique de Guinee şi în partea dreaptă, denumirea romanului care din păcate nu poate fi citită.

[Link Removed for Guests]

Boule de suif (Bulgăre de seu)

Boule de suif este o nuvelă de Guy de Maupassant, scrisă în cursul anului 1879 şi publicată în 1880, după o lectură făcută de autor în ianuarie, în faţa prietenilor săi din „grupul Medan”. ......
......................................................................................................................
Rezumatul

În iarna, 1870 – 1871, perioada războiului franco-prusac, oraşul Ruen (Normandia) este invadat de prusaci. Pentru a scăpa de ocupaţie, zece persoane iau diligenţa spre Dieppe: un cuplu de negustori, un cuplu de burghezi, un cuplu de nobili, două călugăriţe, un democrat şi în final tânăra numită Bulgăre de seu (din cauza excesului de greutate).
Călătoria se anunţă dificilă : călătorii suferă de foame şi numai tânăra femeie s-a gândit să-şi ia provizii, pe care le împarte cu generozitate. Călătorii fac o oprire peste noapte la un han din Totes, ocupat de prusaci.A doua zi ei nu mai pot pleca deoarece ofiţerul prusac îi supune unui şantaj, cerând tinerei Bulgăre de seu, să se culce cu el, pentru ca ceilalţi să-şi continue drumul, dar aceasta refuză.La început, toţi sunt şocaţi de comportamentul prusacului, dar zilele trecând, se instalează plictiseala, şi toţi fac presiuni asupra tinerei, care în cele din urmă cedează.
Ziua următoare, călătorii ignoră faptul că Bulgăre de seu, nu şi-a putut face provizii, în timp ce ei şi-au pregătit prânzul. Nici unul din ei nu vrea să-i dea nici o bucăţică de pâine tinerei femei. Povestea se termină, cu tânăra Bulgăre de seu, în lacrimi, căzută pradă disperării.
....................................................................................................................

Adaptări cinematografice

Ernest Haycox s-a inspirat din această nuvelă pentru a scrie Stage to Lordsburg, deplasând acţiunea în Statele Unite. John Ford a făcut westwern-ul Cheveauchee fantastique. În Franţa a trebuit să vină anul 1945 pentru ca această nuvelă să fie transpusă pe ecran. Scenariul lui Henri Jeanson, Louis Hee şi Christian –Jacque, face referire directă la situaţia din 1939 – 1945. Filmul este un omagiu adus patriei şi Rezistenţei din acea perioadă.
.......................................................................................
1928 : La Femme disputee, Statele Unite, Henry King (film mut)
1932 : Shanghai Express, Statele Unite, Joseph von Sternberg (80 de minute)
1934 : Boule de suif ( Ruska), URSS, Mihail Romm (film mut)
1939 : Stagecoach (La Chevauchee fantastique), Statele Unite, regia John Ford, prima colaborare cu John Wayne (97 minute).
1943 : Night Plane from Chungking, Statele Unite, Ralph Murphy
1944 : (Mademoiselle Fifi), Statele Unite, Robert Wise (69 minute)
1945 : Boule de suif, Franţa, Christian-Jacque, (103 minute) o înlănţuire şi fuziune dintre Boule de suif şi Mademoiselle Fifi.

Sursa : [Link Removed for Guests]

Shanghai Express (Filmul)

Expresul din Shanghai este un film american realizat de Josef von Sternberg, lansat în 1932, şi recompensat cu un Oscar pentru cea mai bună imagine. Al patrulea fim pentru cuplul Marlene Dietrich / Josef von Sternberg după Îngerul albastru, Inimi arse şi Agentul X27.

Synopsis

Shangahi Lily, este o frumoasă aventurieră (Marlene Dietrich), care regăseşte în trenul „Shanghai Express” care mergea de la Pekin la Shanghai, pe bărbatul pe care-l iubise cândva, căpitanul Donald Harvey. El este un renumit medic militar, care trebuie să opereze o personalitate la Shanghai; ea este o „cabotină” tipul de mare cocotă colonială, care sub pseudonimul de „Shanghai Lily” (Crinul de Shanghai se numea în realitate Madeleine),frânge inima iubiţilor săi după despărţirea de Harvey.
Regăsirea lor, care se anunţă irezistibilă, este perturbată de războiul civil, atunci când un lider rebel, Chang, determină oprirea trenului într-o mică gară pentru a lua un ostatic. Acesta este căpitanul Harvey, cea mai importantă figură printre pasagerii occidentali, care este reţinut ; dar liderul rebel pentru a mări şantajul o reţine şi pe Shanghai Lily, de care este puternic atras. Integritatea fizică a căpitanului Harvey fiind în joc...Părăsit în trecut de femeia lacomă şi fără inimă cum toată lumea îşi imaginează... Madeleine se sacrifică şi acceptă să-l urmeze pa Chang.
În ultimul minut, Chang este ucis de o „puicuţă de lux” chinezoaică, pasageră a trenului, pe care el o abuzase în trecut, şi profitând de liniştea în care se derula evenimentul, căpitanul Harvey după ce doboară unul sau doi rebeli, urcă în trenul unde era Madeleine şi expresul porneşte cu toată viteza.
Dar Madeleine este prea mândră pentru a explica lui Harvey, motivele pentru care acţionat aşa, iar regăsirea celor doi îndrăgostiţi este mai dificilă ca oricând.Ea este puţin în situaţia personajului Boule de Suif, cu excepţia faptului că în final ea nu s-a culcat cu inamicul, şi nu poate spune pentru ce a fost de acord să o facă ...În cele din urmă totul se aranjează la întoarcere, datorită intervenţiei pastorului Carmichael, care a fost martorul celor întâmplate spunându-i lui Harvey că el s-ar fi putut înşela pentru modul cum a acţionat Madeleine.

Sursa : [Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]
Avatar utilizator
Semafor
Mesaje: 696
Membru din: Lun Feb 21, 2011 12:00 am
Localitate: Pascani
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de Semafor » Joi Mar 01, 2018 10:51 am

Seria filatelică -Literatură şi film

Al şaptelea timbru prezentat, are valoarea de 2500 FG. În prim plan apare locomotiva folosită la realizarea filmului, sub care este scris : Locomotive type 2 – 3 – 0 N 230 G 353.
În fundalul timbrului, afişul filmului Murder on the Orient Express. În partea stângă numele Ţării emitente – Republique de Guinee şi în partea dreaptă, denumirea romanului Agathei Christie, Le crime de l”Orient - Express.

[Link Removed for Guests]

Crima din Orient Express (romanul)

Le Crime de l’Orient Express (titlul original : Murder on the Orient Express) este un roman poliţist de Agatha Christie publicat la 1 ianuarie 1934 în Regatul Unit, care-l pune în scenă pe Hercule Poirot. În acelaşi an este publicat şi în Statele Unite sub titlul: Murder in the Calais Coach (Crima din vagonul de Calais), apoi în Franţa.
Crima din Orient Express este împreună cu Zece negri mititei (1939) unul din romanele Agathei Christie care au cunoscut un mare succes. A fost tradus în mai mult de treizeci de limbi. Partea din poveste care descrie personajul Ratchett, a fost inspirată de o crimă reală, afacerea răpirii copilului lui Charles Lindbergh, iar Agatha Christie a fost inspirată de această poveste adevărată, folosind ca fundal pentru romanul său, incidentul survenit în februarie 1929 când Simplon Orient – Express (versiunea de Orient Express a fost creată de aliaţi în urma tratatului de la Versailles) a fost blocat de o furtună de zăpadă timp de 6 zile lângă Cherkeskoy în Turcia.

Rezumat

Hercule Poirot venit să rezolve un caz, se află în Siria la gara din Alep la ora 5 dimineaţa. El pleacă la Istanbul unde ar vrea să facă puţin turism. Când ajunge la hotel, portarul, îi dă o telegramă în care i se spune să se întoarcă la Londra. Atunci el îşi ia bilet la Orient Express spre Londra şi va lua masa la restaurantul hotelului. Aici îl recunoaşte pe prietenul său dl. Bouc, şeful companiei de vagoane de dormit, care-l ajută să găsească un loc. În tren, dl. Ratchett, un bogat american este ucis la miezul nopţii.Poirot, examinează corpul victimei cu ajutorul doctorului Constantine şi constată că a fost ucis cu douăsprezece lovituri de cuţit. El descoperă repede că adevăratul nume al d-lui. Ratchett este Casetti, cunoscut ca fiind conducătorul bandei care a răpit-o pe micuţa Daisy Armstrong şi a cerut o răscumpărare de 200 000 de dolari.. Cadavrul micuţei a fost regăsit după plata recompensei. Traumatizată, mama micuţei Daisy a murit dând naştere unui al doilea copil, iar soţul ei, disperat, s-a împuşcat în cap. Poirot în colaborare cu dl. Bouc şi doctorul Constantine, interoghează pasagerii trenului şi descoperă un mare număr de informaţii complementare. Mai târziu, se găseşte arma crimei, în trusa de toaletă a Doamnei Hubbard.

Personajele

- Samuel Ratchett alias Cassetti, antipatic om de afaceri american, victima.
- Hercule Poirot, detectiv particular belgian, conducătorul anchetei;
- M. Bouc, directorul Companiei internaţionale de vagoane de dormit din Belgia;
- Doctorul Constantine, medic grec din vagonul de Atena; el se aocupă de analiza corpului victimei;
- Hector MacQueen, secretarul american al lui Ratchett;
- Colonelul Arbuthnot, militar englez, reîntors din Indiile britanice cu Taurus – Express;
- Edward Masterman, valet de cameră ,englez al lui Ratchett;
- Antonio Foscarelli, exuberant om de afaceri italo – american, venit de la Chicago;
- Domnişoara Mary Debenham, guvernantă engleză sosită de la Bagdad cu Taurus – Express;
- Greta Ohlsson, misionară suedeză, merge la Istambul;
- Contele Rudolf Andrenyi, diplomat ungur;
- Contesa Helena /Elena Andrenyi/ consoarta contelui;
- Natalia Dragomiroff, prinţesă rusă;
- Hildegarde Schmidt, guvernanta germană a prinţesei;
- Doamna Caroline Hubbard, extravagantă văduvă americană;
- Cyrus B. Hardman, detectiv new-yorkez sub acoperire ca agent de vânzări texan de benzi pentru maşini de scris;
- Pierre Michel, (şef de tren) conductor francez pentru vagoanele de dormit de pe linia Istanbul – Calais din „Simplon – Orient – Express”

[Link Removed for Guests]

Agatha Christie călătorise cu Orient – Express – ul, în 1928, fapt ce i-a permis includerea în romanul său a detaliilor vagoanelor trenului, cum ar fi poziţia mânerelor uşilor.
Crima din Orient Expres ocupă locul 41 în clasamentul celor mai bune o sută de cărţi poliţiste din toate timpurile, stabilit de asociaţia Scriitorilor americani de mister.

Adaptări cinematografice

1974 : Le Crime de l”Orient – Express (Murder on the Orient Express). Film britanic realizat de Sidney Lumet, cu Albert Finney în rolul lui Hercule Poirot
2017 : Le Crime de l”Orient – Express (Murder on the Orient Express), film american realizat de Kenneth Branagh care este şi interpretul detectivului Poirot
......................................................................................................

Sursa : [Link Removed for Guests]

Le Crime de l'Orient-Express (film, 1974)

Crima din Orient Expres este un film britanic realizat de Sidney Lumet şi lansat în 1974. Este adaptarea directă a romanului cu acelaşi nume de Agatha Christie.

Synopsis

Iarna anulu 1935 la Istanbul. Celebrul detectiv belgian Hercule Poirot, aflat în vizită în Turcia, trebuie să se reîntoarcă urgent în Franţa şi această reîntoarcere neprevăzută din Turcia în Franţa presupunea la începutul sec. XX de o rezervare cu cîteva zile înainte pentru o traversare a Mediteranei cu vaporul, avionul nefiind încă un mijloc de transport internaţional frecvent folosit. În căutarea unei soluţii el revine în hotelul de lux al gării din Istanbul, unde speră că norocul îi va da un mic impuls.
Şi într-adevăr, reîntâlneşte în salonul hotelului pe prietenul său domnul Bianchi (dl. Blachet în versiunea franceză şi dl. Bouc în roman) care este directorul companiei de lux Orient Express, obţine prin intermediul său, un loc dintr-un vagon al următorului tren care pleacă spre Calais, în care va călători şi el , directorul companiei. Trenul pleacă şi începe traversare primelor ţări din estul Europei aflate pe ruta sa. Pe drum la traversarea Yugoslaviei, omul de afaceri Samuel Ratchett, simţind că viaţa îi este ameninţată, cere ajutorul lui Poirot pentru a fi protejat, dar acesta refuză. În dimineaţa următoare, Ratchett este găsit în patul din cuşeta sa, înjunghiat de douăsprezece ori în piept. În aceeaşi noapte, o furtună de zăpadă imobilizează trenul într-o regiune muntoasă. Soarele a răsărit deasupra unei câmpii complet pustii de jur împrejur şi nu a mai nins de noaptea trecută iar starea imaculată a stratului de zăpadă din jurul trenului arată că nimeni nu a părăsit convoiul. Vinovatul este probabil încă în tren.Sunt ore lungi de aşteptare până la sosirea trenului cu plugul de zăpadă, care va debloca calea. Directorul companiei care se află în această călătorie, propune prietenului Hercule Poirot să încerce să rezolve crima atat cît trenul este imobilizat,deoarece atunci când va porni după îndepărtarea zăpezii el va trebui să ceară sprijinul autorităţilor yugoslave şi ar fi cel mai bine pentru toată lumea ca vinovatul să fie demascat, pentru a preveni reţinerea călătorilor nevinovaţi, de către yugoslavi. Astfel, începe una dintre cele mai pasionante anchete din istoria romanului poliţist...
.........................................................................................................

Distribuţia

- Albert Finney : Hercule Poirot;
- Lauren Bacal : Doamna Harriet Hubbard, alias Linda Arden, mama doamnei Armstrong şi a contesei Andrenyi;
- Jacqueline Bisset : contesa Helena Andrenyi;
- Michael York : contele Rudolph Andrenyi;
- Sean Connery : colonelul Arbuthnot, prieten al colonelului Armstrong;
- Vanessa Redgrave : Mary Debenham (Marie Bertram în versiunea franceză), secretara lui Armstrong
- Wendy Hiller : principesa Natalya Dragomiroff, prietena doamnei Hubbard şi naşa doamnei Armstrong;
- Jean – Pierre Cassel : conductorul Pierre Michel, tatăl lui Paulette Michel, bona familiei Armstrong;
- Ingrid Bergman : Greta Ohlsson, asistenta lui Daisy Armstrong;
- Anthony Perkins : Hector McQueen, secretarul lui Ratchett şi prieten al doamnei Armstrong;
......................................................................................

Producţia
.................................................................................................................
Scenele din interiorul trenului au fost turnate în decoruri reconstituite, scenele cu peisaje care prezintă trenul din exterior sunt turnate în Franţa, la Doubs pe linia Pontarlier – Gilley la periferia vechii gări din Montbenoit, iar scena de început cu urcarea în tren la Istanbul a fost turnată în atelierele SNCF de la Saint – Denise, aproape de Paris. Restaurantul gării din Istanbul este reconstituit într-un mare hotel din Londra. Câteva planuri foarte scurte de la începutul filmului sunt turnate la Istanbul, de pe malul asiatic al Bosforului.
Locomotiva utilizată la turnarea filmului este de tipul 230 G 353, una din puţinele maşini conservate de SNCF.
.................................................................................................................
Filmul a obţinut un succes fără precedent pentru un film britanic. A fost nominalizat de şase ori pentru Oscar în 1975, dar numai Ingrid Bergman a obţinut preţioasa statuetă (Oscar pentru cea mai bună actriţă într-un rol secundar).
....................................................................................................................
Sursa : [Link Removed for Guests]

Şi acum puteţi urmări:

[Link Removed for Guests]
Avatar utilizator
Semafor
Mesaje: 696
Membru din: Lun Feb 21, 2011 12:00 am
Localitate: Pascani
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de Semafor » Lun Mar 05, 2018 9:41 am

Seria filatelică -Literatură şi film

Al optulea timbru prezentat, are valoarea de 300 FG. În prim plan apare locomotiva folosită la realizarea filmului, sub care scrie: Locomotive Japonaise D 51
În fundalul timbrului, afişul filmului, Podul de pe râul Kway. În partea stângă numele Ţării emitente – Republique de Guinee şi în partea dreaptă, denumirea romanului: Le pont de la riviere Kway

[Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]

Le Pont de la riviere Kway (roman)

Podul de pe râul Kway este un roman de Pierre Boulle, a cărui poveste se desfăşoară în timpul celui de-al doilea război mondial şi care a fost transpus pe ecran de David Lean în 1957 (produs de Sam Spiegel şi Alec Guinness).
El descrie suferinţele soldaţilor aliaţi prizonieri, obligaţi de japonezi să construiască o linie de cale ferată de 415 km lungime pentru a lega Thailanda de Birmania, atunci când japonezii au ocupat această regiune. Această legătură a fost numită „ cale ferată a morţii”, deoarece a costat viaţa a zeci de mii de muncitori înrolaţi, din care 16 000 de prizonieri de război aliaţi, reduşi la sclavie. Aproape un sfert dintre bărbaţii folosiţi la această lucrare , au cedat din cauza epuizării şi a bolilor (holera, malaria şi dizenteria). Punctul nevralgic a fost construirea unui pod peste râul Kwae Yai, a cărui primă variantă de lemn a fost finalizată la 17 octombrie 1943 la Kanchanaburi.
Faptele istorice
Podul de pe râul Kway a exista cu adevărat şi a fost reconstruit de atunci. Acesta este un pod construit în Thailanda, la Kanchanaburi la ordinele armatei imperiale japoneze, ca parte a unei linii de cale ferată nord – sud, construită între Myanmar şi coastele thailandeze pentru transportul de materii prime necesare efortului de război japonez. Thailanda era atunci aliat diplomatic al Japoniei şi parte integrantă din sfera de prosperitate a Asiei de est. În acelaşi timp, datorită mişcărior de rezistenţă ale populaţiei thai, aliaţii au fost informaţi despre proiect şi amplasarea exactă a podului, care a fost bombardat în mod repetat, mii de prizonieri aliaţi de război (şi zeci de mii de muncitori thai) găsindu-şi de asemenea moartea în aceste bombardamente iar un număr suplimentar de decese s-au produs pe acest şantier de construcţie de asemenea amploare.Podul a fost pus în funcţiune la sfârşitul războiului şi se vizitează şi astăzi.
........................................................................................................................
Adaptarea cinematografică

Romanul lui Pierre Boulle a fost adaptat la cinema de David Lean în 1957.

Sursa : [Link Removed for Guests]

Podul de pe râul Kwai(filmul)

Podul de pe râul Kwai (titlu original: The Bridge on the River Kwai) este un film american și britanic de război din 1957 regizat de David Lean. Rolurile principale au fost interpretate de actorii William Holden și Alec Guinness. A câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun film. Este bazat pe un roman francez omonim din 1952 scris de Pierre Boulle. Filmul este o lucrare de ficțiune care împrumută construcția căii ferate Burma (denumită și calea ferată a morții) din perioada 1942-1943 ca fundal istoric al acțiunii. A fost filmat în Ceylon (acum cunoscut sub numele de Sri Lanka). Podul din film era situat în apropiere de Kitulgala.

Distribuție

William Holden - Shears (Locotenent Comandor/matelot, clasa a 2-a/Maior)
Alec Guinness - Locotenent-colonel Nicholson
Jack Hawkins - Maior Warden
Sessue Hayakawa - Colonel Saito
James Donald - Maior Clipton
Geoffrey Horne - Locotenent Joyce
André Morell - Colonel Green
Peter Williams - Căpitanul Reeves
John Boxer - Maior Hughes
Percy Herbert - soldat Grogan
Harold Goodwin - soldat Baker

[Link Removed for Guests]

Geneza

Carl Foreman, scenarist, descoperă o carte apărută în 1952 numită: Le pont de la riviere Kway. Acuzat de a fi comunist, Foreman părăseşte Hollywood-ul pentru Anglia. Aici transformă în scenariu cartea scrisă de francezul Pierre Boulle.Foreman se întâlneşte cu producătorul Sam Spiegel care este entuziasmat de scenariu şi decide să preia proiectul. Spiegel trimite cartea scrisă de Boulle, lui David Lean, ocupat cu turnarea filmului Vacanţe la Veneţia cu Katharine Hepburn, şi pleacă la Paris pentru a încerca să obţină drepturile de adaptatre. Autorul şi editorul sunt surprinşi să vadă că cineva se interesează de această carte.
David Lean avea nevoie de bani pentru a se despărţi de soţia sa şi acceptă o întâlnire cu Carl Foreman şi Sam Spiegel la New York.La 4 februarie 1956, producătorul acceptă şi semnează un contract cu societatea lui Spiegel, Horizon Pictures care avea la rândul ei contract cu Columbia Pictures pentru distribuirea şi finanţarea filmului.
......................................................................................................................................
Locul turnării filmului

Filmul s-a turnat în Ceylon (astăzi Sri Lanka). Podul vizibil în film şi pe afişul original era situat în apropiere de Kitulgala.

Construcţia podului
.................................................
Donald M. Ashton, directorul artistic al filmului, pleacă în Ceylon, (ţară pe care el o cunoştea bine deoarece părinţii soţiei sale aveau acolo o plantaţie de ceai) pentru a repera locul unde se va turna filmul. La o sută de kilometri de Colombo, capitala economică a ţării, în împrejurimile localităţii Kitulgala, el regăseşte viziunea amintirilor sale: un lung râu, Kelani, mărginit de junglă şi un lac perfect pentru construcţia podului.
Podul care trebuia să servească doar ca decor a fost construit fără studiile necesare unui pod adevărat. Timp de doi ani de căutări pe care echipa a consacrat-o filmului, un om a venit să le arate o bucată de hârtie de orez decolorată care a fost scoasă fraudulos din Birmania în timpul, războiului. Pe acea hârtie erau notate detaliile şi o schiţă a unui pod de pe „calea ferată a morţii” pe care un comando trebuia să-l găsească. Această schiţă care a servit ca model pentru podul construit sub îndrumarea unui tânăr inginer de lucrări publice, descoperit de Ashton. La înălţarea podului în mărime naturală au fost folosiţi 1500 de arbori de pe malurile râurilor din apropiere şi transportaţi cu ajutorul a patruzeci şi cinci de elefanţi. În plus, au fost construite în amonte, barajele necesare controlării nivelului apei, permiţând realizarea scenei reale în care personajul Alec Guinness, descoperă sub nisipul umed, cablul detonatorului.
Iniţial prevăzut cu o structură uşoară, podul va trebui consolidat,după ce compania feroviară din Ceylon a oferit pentru producerea filmului, un tren cu o locomotivă cu abur cântărind aproape 30 de tone. Construcţia care a ajuns în cele din urmă la 130 de metri lungime şi 28 de metri înălţime având un cost estimat de 500 000 de dolari (Spiegel anunţă la lansarea filmului că podul a costat 250 000 de dolari, o cifră negată de Donald Ashton care a anunţat costul real de 52 085 dolari) este unul din cele mai impozante decoruri realizate vreodată pentru un film.
Se pot găsi multe asemănări cu Podul Forth din Scoţia care a fost făcut de asemenea pentru trecerea unei căi ferate ( şi care a fost luat ca model de Anghel Saligny pentru podul său).

Aruncarea podului în aer

Explozia podului, punctul culminant al fimului, lipseşte din cartea lui Pierre Boulle.
....................................................................................................................
Distrugerea podului este realizată la sfârşitul turnării pe 10 martie 1957 fiind posibilă o singură dată.La turnarea filmului, scena devine cea mai aşteptată de către membrii echipei de filmare. David Lean, decide să filmeze explozia podului cu cinci camere plasate în unghiuri strategice (şi o filmare a podului în întregime) întâi cu încetinitorul apoi accelerată.
...................................................................................................
David Lean doreşte o singură explozie, dar Sam Spiegel insistă pentru realizarea a nu mai puţin de două sau trei explozii. Producătorul are ultimul cuvânt. Pentru a asigura siguranţa operatorilor şi a mecanicului de locomotivă un sistem de semnalizare este creat de Donald M. Ashton.
În momentul când operatoriii pornesc camerele, fiecare aprinde o lumină pe un tablou aflat într-un loc sigur, înainte de declanşarea exploziei. Mecanicul face acelaşi lucru, înainte de a sări din trenul aflat în mişcare. Cele şase lumini aprinse constituie semnalul că nimeni nu este în apropierea podului şi că explozia poate avea loc în condiţii de siguranţă. Numai că în timpul primei încercări, unul din operatori din grabă, a uitat să-şi aprindă lumina de semnalizare, anulând explozia.În acelaşi timp, mecanicul trenului sărise deja, lăsând locomotiva să se îndrepte pe podul care nu ducea nicăieri. Trenul nu a căzut în gol , spectaculos, dar a lovit generatorul electric aflat la capătul celor trei kilometri de cale ferată.
Ashton a cerut ministrului echipamentelor din Ceylon să-i ofere o macara pentru a readuce trenul pe şine, dar acesta refuză, motivând că el nu a fost invitat să asiste la distrugerea trenului.Locomotiva este pusă în cele din urmă pe şine după câteva ore de muncă cu ajutorul scripeţilor şi elefanţilor iar scena a putut fi turnată pe 11 martie.

Sursa: [Link Removed for Guests]

Aici puteţi vedea:

[Link Removed for Guests]
Avatar utilizator
Semafor
Mesaje: 696
Membru din: Lun Feb 21, 2011 12:00 am
Localitate: Pascani
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de Semafor » Mie Mar 07, 2018 8:53 am

Calea ferată a morții

Calea ferată a morții (oficial: Taimen - Rensetsu Tetsudo) este denumirea sub care este cunoscută o cale ferată care leagă Birmania de Thailanda, prin Trecătoarea celor Trei Pagode. A fost construită pentru Imperiul Japonez, în scopul consolidării Sferei de Coprosperitate a Marii Asii Orientale.

Descriere

Calea ferată a morții este cunoscută și sub denumirea de Calea ferată Birmania - Thailanda. Ea leagă, prin Trecătoarea celor Trei Pagode, Bangkok, capitala Thailandei de Rangoon, capitala Birmaniei, acum Myanmar. Are o lungime de 415 kilometri (258 de mile).
Istorie
Calea ferată a morții își are numele de la infamanta muncă silnică la care au fost supuși prizonierii de război aliați și populația civilă, din lagărul de muncă, de către puterea militaristă japoneză, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru construirea acestei căi ferate, în scopul susținerii forțelor sale în campania din Birmania. La construirea acestei căi ferate au fost forțați să muncească, în condiții inumane, 180.000 de muncitori asiatici și 60.000 de prizonieri de război aliați. Dintre aceștia, circa 90.000 de muncitori asiatici și 16.000 de prizonieri aliați au murit, ca rezultat direct al realizării proiectului (6.318 britanici, 2.815 australieni, 2.490 de olandezi, 356 de americani și un număr mai mic de canadieni).
Partea cea mai cunoscută a acestei căi ferate o constituie probabil podul 277 peste fluviul Khwae Yai (în thai: แควใหญ่, în română: „Marele tributar”). La origine, fluviul a fost cunoscut sub numele de Mae Klong, dar din 1960 este cunoscut sub numele actual: Khwae Yai.

Sursa : [Link Removed for Guests]

Podul de pe raul Kwai, Kanchanaburi, Thailanda

Localnicii s-au trezit cu o problema mare pe cap dupa lansarea filmului "Bridge over the River Kwai" (Podul de pe raul Kwai), in 1957. Cu alte cuvinte, nu exista niciun pod - totul fusese inventat. Exista totusi un pod construit in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, sub conditiile brutale impuse de japonezi. Numai ca, acel pod traversa raul Mae Khlaung, nu Kwai. Pentru a nu dezamagi turistii, au redenumit podul Khwae Yai si l-au transformat intr-o atractie.

Sursa : [Link Removed for Guests]


[Link Removed for Guests]

Sau cum ştiu alţii să facă bani din turism.
Avatar utilizator
Semafor
Mesaje: 696
Membru din: Lun Feb 21, 2011 12:00 am
Localitate: Pascani
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de Semafor » Vin Mar 09, 2018 5:21 pm

Seria filatelică -Literatură şi film

Al nouălea timbru prezentat, are valoarea de300 FG. În prim plan apare locomotiva folosită la realizarea filmului, sub care scrie: Locomotive Allemande type 42 (1944)
În fundalul timbrului, afişul filmului Von Ryan”s Express. În partea stângă numele Ţării emitente – Republique de Guinee şi în partea dreaptă, denumirea L”Express du colonel von Ryan.

[Link Removed for Guests]

Expresul colonelului Ryan (Romanul original)

Romanul a fost publicat în 1963.Romancierul David Westheimer a fost prizonier de război în timpul celui de-al doilea război mondial.El a asistat la bombardamentul localităţii Bolzano în 1943 din cabina unui autocamion. Referentul cărţii de la ziarul New York Times a spus că romanul „are totul pentru ecran, dar mai trebuie stabilite direcţiile camerei”.

Dezvoltarea

Romanul a devenit un best seller şi 20th Century Fox a cumpărat dreptul de ecranizare pentru 125 000 dolari.Studioul îl desemnează pe Saul David ca producător şi pe Mark Robson realizator. ...........................................................................................................................................Farnk Sinatra a citit romanul şi a vrut să cumpere drepturile de ecranizare pentru el însuşi; când a auzit că a pierdut pentru compania Fox, el şi-a oferit serviciile sale pentru rolul principal.
Von Ryan”s Express a fost un proiect derulat cu mare atenţie de 20th Century Fox, care încă nu-şi revenise finaciar după extravaganţa zdrobitoare cu Cleopatra. Fox a vrut să demonstreze că mai este în stare să facă filme la scară mare, alege dintr-un foc o locaţie în Europa şi a construit la scara naturală o tabără închisoare în opoziţie cu filmările în studio.

Von Ryan”s Express (filmul)

Von Ryan”s Express este un film de aventuri dspre cel de-al doile război mondial, realizat în 1965, despre un grup de prizonieri de război aliaţi, care realizează o evadare îndrăzneaţă prin deturnarea unui tren de marfă şi fug prin Italia ocupată de germani, în Elveţia. Acest film are ca staruri pe Frank Sinatra şi Trevor Howard şi se bazează pe romanul lui David Westheimer.El beneficiază şi de regia lui Mark Robson.Filmul schimbă sever mai multe aspecte ale romanului, mai ales finalul care este mult mai optimist decât în carte. A devenit unul dintre filmele cele mai de succes ale lui Frank Sinatra.

Distribuţia

Frank Sinatra as Col. Joseph L. Ryan
Trevor Howard as Maj. Eric Fincham
Raffaella Carrà as Gabriella
Brad Dexter as Sgt. Bostick
Sergio Fantoni as Capt. Oriani
John Leyton as Lt. Orde
Edward Mulhare as Capt. Costanzo
Wolfgang Preiss as Maj. von Klemment
James Brolin as Private Ames
John van Dreelen as Col. Gortz
Adolfo Celi as Maj. Bassilio Battaglia
Vito Scotti as Italian engineer
Richard Bakalyan as Cpl. Giannini
Michael Goodliffe as Capt. Stein
Ivan Triesault as Obergruppenfuhrer Wilhelm von Kleist

Filmarea
.....................................................................................................
Avioanele de luptă folosite la filmare erau Messerschmitt Bf 108. Majoritatea scenelor au fost realizate în locuri din nordul Italiei în gările Cortina d”Ampezzo şi Santa Maria Novella Firenze din Florenţa. Secvenţa feroviară finală a filmului a fost trasă în Caminito del Rey în defileul văii calcaroase El Chorro şi podurile de cale ferată adiacente aflate în apropiere de Malaga din regiunea Anadaluzia, Spania.
...............................................................................................................
Sursa : [Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]
Avatar utilizator
Semafor
Mesaje: 696
Membru din: Lun Feb 21, 2011 12:00 am
Localitate: Pascani
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de Semafor » Mar Mar 13, 2018 2:34 pm

Seria filatelică -Literatură şi film

Al zecelea timbru prezentat, are valoarea de 1500 FG. În prim plan apare locomotiva Diesel electrică folosită la realizarea filmului, sub care scrie: Locomotive Electrique 9010 2 - D – 2.
În fundalul timbrului, afişul filmului Stranger on a train. În partea stângă numele Ţării emitente – Republique de Guinee şi în partea dreaptă, denumirea romanului -L”inconu du Nord Express.

[Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]

Necunoscutul din Nord Express –roman

Necunoscutul din Nord Express (Strangers on a Train) este primul roman poliţist al scriitoarei americane Patricia Highsmith. Publicat în 1950, el a cunoscut un succes de public şi de critică imediat şi a fost adaptat de mai multe ori pentru cinema.

Rezumat

Guy Haines vrea să divorţeze de soţia infidelă, Miriam Joyce Haines, pentru a se căsători cu femeia pe care o iubeşte (Anne). Într-un tren, îl întâlneşte pe Charles Anthony Bruno, un playboy psihopat care îi propune „crime la schimb” :Bruno o va ucide pe soţia lui Haines iar acesta îl va ucide pe tatăl său.
Haines nu-l ia în serios pe Bruno, dar acesta o ucide pe soţia sa la scurt timp.Haines ezită să denunţe criminalul la poliţie, este conştient de riscurile la care se expune şi se simte din ce în ce mai vinovat. Bruno, la rândul său, continuă să-i amintească lui Haines că trebuie să-şi îndeplinească partea sa din înţelegere. Presiunea devine de nesuportat şi Haines îl ucide pe tatăl lui Bruno.
Sentimentul vinovăţiei se amplifică la Haines , în timp ce Bruno se implică tot mai mult în viaţa sa privată. Între timp, un detectiv face legătura între cei doi bărbaţi şi începe să caute adevărul.
Bruno se înneacă în timpul unei plimbări cu barca, în ciuda încercărilor disperate a lui Haines de a-l salva.Obsedat de crima comisă, Haines îi mărturiseşte totul, fostului amant al soţiei ucise. Acesta îl iartă pe Haines.În acest timp, detectivul aude mărturisirea lui Haines, care în cele din urmă i se predă.
Premii şi onoruri
Necunoscutul din Nord-Express primeşte la apariţia sa o nominalizare pentru cel mai bun roman al anului 1951 la Premiile Edgar Allan Poe din partea Asociaţiei Scriitorilor de mister din America. Romanul ocupă locul al 38-lea în clasamentul celor mai bune 100 de romane poliţiste din toate timpurile.

Adaptări

Acest thriller psihologic a fost adaptat de mai multe ori pentru cinema. Cea mai faimoasă adaptare este cea a lui Alfred Hitchock care a fost inspirat de ideea de început a romancierei şi de câteva elemente din romanul original.
O altă adaptare din 1969 a fost realizată de Robert Sparr cu titlul –Istoria unei crime - cu Paul Burke, făcând povestea originală de nerecunoscut.
În 1996, un telefilm realizat de Tommy Lee Wallace sub titlul – Alianţă interzisă – cu Jacqueline Bisset, înlocuieşte cei doi protagonişti masculini cu două femei.

Sursa : [Link Removed for Guests]

Necunoscutul din Nord-Express (filmul)

Necunoscutul din Nord – Express (Strangers on a Train) este un film american realizat de Alfred Hitchock, lansat în 1951, inspirat în parte din romanul Patriciei Highsmith.

Synopsis

Intriga debutează prin sosirea simultană şi simetrică, a doi bărbaţi la gară apoi continuă în tren, unde filmările pleacă dela pantofii celor doi. Această scenă se termină când al doilea bărbat îl atinge pe primul cu piciorul, atunci când îşi încrucişează picioarele.
............................................................................
(Cam acestea sunt scenele care implică trenul în acest film, restul acţiunii este tipică filmelor psihologice ale lui Hitchock)

Distribuţia

Farley Granger (VF : Michel Gudin) : Guy Haines
Ruth Roman (VF : Jacqueline Ferrière) : Anne Morton
Robert Walker (VF : Michel André) : Bruno Antony
Marion Lorne (VF : Cécile Didier) : Mme Antony
Leo G. Carroll (VF : Abel Jacquin) : Le sénateur Morton
Patricia Hitchcock (VF : Rolande Forest) : Barbara Morton
Jonathan Hale (VF : Camille Guérini) : M. Antony
Laura Elliott (VF : Sylvie Deniau) : Miriam Joyce Haines
Howard St. John (VF : Claude Péran) : Le capitaine Turley
Norma Varden (VF : Marguerite Duval) : Mme Cunningham
John Brown (VF : Paul Villé) : Le professeur Collins
Robert Gist (VF : Robert Dalban) : Leslie Hennessy
Charles Meredith : Le juge Donahue
::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::..
Locul filmărilor

Gara Pennsylvania din New York (şase zile)
Gara feroviară Danbury din Connecticut
....................................................................................................
Despre filmări

Personajul Cameo interpretat de Alfred Hitchock : la minutul zece la gara Metcalf, călătorul care urcă în tren cu un contrabas.

Sursa : [Link Removed for Guests]

Aici puteti vedea:

[Link Removed for Guests]

Deşi în blocurile filatelice apar mai multe filme care au fost incluse în această serie, datorită slabei calităţi a fotografiilor , nu se pot distinge titlurile filmelor şi romanelor care sunt incluse în seria filatelică. Dacă le descoperiţi m+ar bucura foarte mult.

Cu stimă,
C. Filip
Avatar utilizator
Semafor
Mesaje: 696
Membru din: Lun Feb 21, 2011 12:00 am
Localitate: Pascani
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de Semafor » Lun Mar 19, 2018 11:40 am

Seria filatelică -Literatură şi film

Al unsprezecelea timbru prezentat, l-am identificat după afiş, mai bine zis, după coperta DVD-ului În prim plan apare locomotiva Diesel electrică folosită la realizarea filmului, dar din păcate imaginea nu este atât de clară încât să se observe detaliile.
În fundalul timbrului, afişul filmului Runaway Train. În partea stângă numele Ţării emitente – Republique de Guinee.

[Link Removed for Guests]

Stânga jos, vezi afişul filmului:
[Link Removed for Guests]

Runaway Train (filmul)

Runaway Train (cunoscut de asemenea sub titlul francofon: La capătul cursei) este un film american realizat de Andrei Konchalovski, lansat în 1985.

Synopsis

Manny, un puşcăriaş multirecidivist, şi Buck un tânăr impetuos, evadează dintr-o închisoare de maximă securitate pierdută undeva în Alaska.După un marş obositor, ei ajung la o gară feroviară şi urcă într-un tren al cărui mecanic moare în urma unui atac de cord, la scurt timp după ce locomotiva a pornit. Frânele cedează, viteza convoiului creşte progresiv şi iremediabil;la postul central de dirijare a circulaţiei operatorul este înnebunit de această situaţie şi încearcă prin toate mijloacele de a opri cursa nebunească a trenului. Cei doi fugari sunt condamnaţi la o moarte crâncenă, de care ei nu ştiu încă nimic.

Distribuţia

Jon Voight (VF: Marc de Georgi) : Oscar 'Manny' Manheim
Eric Roberts (VF: Dominique Collignon-Maurin) : Buck
Rebecca De Mornay (VF : Françoise Dasque) : Sara
John P. Ryan (VF : Pierre Hatet) : Le directeur de la prison Ranken
Kyle T. Heffner (VF : Vincent Violette) : Frank Barstow
T.K. Carter (VF : Emmanuel Gomès Dekset) : Dave Prince
Kenneth McMillan (VF : Jacques Dynam) : Eddie MacDonald
Stacey Pickren : Ruby
Walter Wyatt : Conlan
Edward Bunker (VF : Georges Atlas) : Jonah
Hank Worden : Un vieil homme
Tommy 'Tiny' Lister (VF : Richard Darbois) : Le gardien afro-américain
Danny Trejo : Un boxeur

Distincţii

Globul de aur în 1986: recompensat pentru cel mai bun actor – John Voight;
Oscar 1986 : nominalizat pentru cel mai bun actor –John Voight;
Oscar 1986 : nominalizat pentru cel mai bun actor în rol secundar-Eric Roberts
Globul de aur 1986: nominalizat pentru cel mai bun actor în rol secundar – Eric Roberts;
Sursa : [Link Removed for Guests]

Varianta engleză
..................................................................
În filmul - Runaway train - s-au folosit patru locomotive ale căilor ferate din Alaska, construite de EMD (Electro – Motive Division, locomotive manufacturer): GP40 – 2 #3010, F7 #1500, GP7#1801şi GP7#1810. Ultimile două locomotive au fost reconstruite de ARR mai scurte în opoziţie cu GP7 care au fost şi ele transformate pentru filmări şi dotate cu numerele fictive, 531 respectiv 812.
.................................................................................................................................
Trenul care a fost lovit a fost tractat de locomotiva MRS – 1 #1605. Aceasta fusese retrasă cu un an înaintea începerii filmărilor. După filmări a fost tăiată la fier vechi.
.....................................................................................................
Sursa: [Link Removed for Guests]

Aici puteţi vedea:

[Link Removed for Guests]
Avatar utilizator
Semafor
Mesaje: 696
Membru din: Lun Feb 21, 2011 12:00 am
Localitate: Pascani
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de Semafor » Lun Mar 26, 2018 9:41 pm

Seria filatelică -Literatură şi film

Al doisprezecelea timbru prezentat, identificat după afiş. În prim plan apare locomotiva cu abur folosită la realizarea filmului,
În fundalul timbrului, afişul filmului The General. În partea stângă numele Ţării emitente – Republique de Guinee.

[Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]

Mecanicul „Generalei”(filmul)

Mecanicul „Generalei” este un film american din 1926, realizat de Buster Keaton şi Clyde Bruckman. În anul 1989, anul creării Registrului Naţional de film, acesta este primul film selectat pentru biblioteca Congresului, pentru „importanţa sa culturală, istorică şi estetică” fiind clasat în Registrul Naţional de Film.

Synopsis

Johnnie este mecanicul unei locomotive numită Generalul, care a aparţinut de Western and Atlantic Railroad, o companie feroviară din Estul american. Când a izbucnit Războiul de Secesiune, lui Johnnie îi era foarte greu să aleagă între trenul său şi Annabelle Lee, cea de-a doua sa dragoste. Cum el n-a putut să se angajeze în armată, Annabelle îi refuză dragostea. Cu toate acestea , atunci când „Generalul” este furat de spioni ai Uniunii, cu Annabelle la bord, Johnnie nu ezită să se lanseze în urmărirea trenului său şi a logodnicei sale. După ce se infiltrază în armata Uniunii, Johnnie o primeşte pe Annabelle. Ea şi el fug urmaţi îndeaproape de armata inamică. După numeroase peripeţii şi după ce-i învinge pe unionişti, ajutându-i pe confederaţi, Johnnie primeşte gradul de locotenent şi îşi regăseşte logodnica.
........................................................................................................................
Distribuţia

Buster Keaton : Johnnie Gray
Marion Mack : Annabelle Lee
Glen Cavender : Capitaine Anderson
Jim Farley : Général Thatcher
Frederick Vroom : un général sudiste
Charles Smith : le père d'Annabelle
Frank Barnes1: le frère d'Annabelle
Frank Agney : le sergent recruteur
Joe Keaton : un général nordiste
Mike Donlin : un général nordiste
Tom Nawm : un général nordiste

Producţia

Subiectul filmului este inspirat de un fapt autentic din timpul Războiului de Secesiune: raidul lui Andrews ((în engleză Great Locomotive Chase) este o acţiune miitară ce se derulează pe 12 aprilie 1862 în statul american Georgia. Voluntari ai armatei unioniste au furat un tren confederat pentru a perturba traficul pe calea ferată Western & Atlantic Railroad (W&A), care lega oraşul Atlanta de oraşul Chattanooga....). Buster Keaton a încercat să închirieze adevărata locomotivă „Generalul”, care era încă în funcţiune, dar compania feroviară care o deţinea, refuză, deoarece urma sa fie folosită pentru turnarea unei comedii. El a folosit o altă locomotivă de acelşi tip.
Scena căderii locomotivei în râu, este cea mai scumpă scenă din filmul mut.

Sursa: [Link Removed for Guests]

Aici puteti vedea:
[Link Removed for Guests]
Avatar utilizator
Semafor
Mesaje: 696
Membru din: Lun Feb 21, 2011 12:00 am
Localitate: Pascani
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de Semafor » Lun Apr 02, 2018 8:48 pm

Seria filatelică -Literatură şi film

Al treisprezecelea timbru prezentat, identificat după afiş. În prim plan apare locomotiva cu abur folosită la realizarea filmului.
În fundalul timbrului, afişul filmului Union Pacific. În partea stângă numele Ţării emitente – Republique de Guinee.

[Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]

Pacific Express (filmul)

Pacific Express (Union Pacific) este un film american realizat de Cecil B. DeMille, lansat în 1939.

Synopsis

Cu puţin înainte de 1870, în plin Război de Secesiune, două companii feroviare rivale încearcă, prin toate mijloacele, construcţia liniei de cale ferată care va traversa Statele Unite de la Est la Vest, legând oceanul Atlantic de oceanul Pacific. Prima, Union Pacific începe de la Atlantic. Trenul acestei companii este condus de Monahan ajutat de fiica sa Mollie, care se ocupă de intendenţă. Jeff Butler, agent guvernamental, asigură ordinea şi protecţia convoiului. A doua companie, Central Pacific, este susţinută de un politician corupt Barrows, care utilizează toate metodele pentru a întârzia Union Pacific să realizeze cea mai mare parte a acestei linii de cale ferată. Un sabotaj al companiei Union Pacific este pus la cale de Dick Allen, un vechi prieten al lui Jeff Butler. Prietenia lor va fi pusă la grea încercare, interesele lor fiind contrare, şi mai mult de atât, amândoi sunt îndrăgostiţi de Mollie. După mai multe peripeţii (sabotaje, furtul salariilor muncitorilor, atacul indienilor, lupte...), Dick moare ucis de Campeau, principalul artizan al sabotajului, în timpul unei ambuscade finale. Ultimul tronson de cale ferată este în sfârşit fixat, după care Jeff şi Mollie vor să-şi trăiască în cele din urmă, dragostea lor.

Fişa tehnică

Titlul original : Union Pacific
Titre francez : Pacific Express
Realizatori : Cecil B. DeMille, asistat de Arthur Rosson, Charles Barton şi James P. Hogan
Scenariul : Walter DeLeon, C. Gardner Sullivan şi Jesse Lasky Jr. După o poveste de Ernest Haycox
Adaptarea : Jack Cunningham
Directior artistic : Roland Anderson şi Hans Dreier
Costume : Natalie Visart
Imaginea : Victor Milner
Efecte vizuale : Gordon Jennings, Farciot Edouart, Loren L. Ryder
Montajul : Anne Bauchens
Muzica : Sigmund Krumgold, John Leipold şi Gerard Carbonara, Leo Shuken, Victor Young
Producţia : Cecil B. DeMille, William LeBaron (producător executiv) şi William H. Pine (producător asociat)
Societatea de producţie : Paramount Pictures
Societatea de distribuţie : Paramount Pictures
Ţara de origine : Statele Unite
Limba : engleză
Format : alb-negru - 35 mm - Sunet mono (Western Electric Microphonic Recording)
Genul : Western
Durata : 135 minutes
Data lansării :
Statele Unite : 27 aprilie 1939 (premiera mondială la Omaha, Nebraska), 5 mai 1939 (lansarea naţională)
Franţa : 20 martie 1940

Distribution

Barbara Stanwyck (VF : Marie Francey) : Mollie Monahan
Joel McCrea (VF : Richard Francœur) : Jeff « Bucko » Butler
Akim Tamiroff (VF : André Gerbel) : Fiesta
Robert Preston (VF : Jacques Erwin) : Dick Allen
Lynne Overman (VF : Émile Duard) : Leach Overmile
Brian Donlevy (VF : Maurice Dorléac) : Sid Campeau
Robert Barrat (VF : Pierre Morin) : Duke Ring
Anthony Quinn (VF : Maurice Lagrenée) : Jack Cordray
Stanley Ridges (VF : Jacques Berlioz) : Generalul Casement
Henry Kolker (VF : Émile Drain) : Asa M. Barrows
Francis McDonald : Generalul Dodge
Willard Robertson : Oakes Ames
Evelyn Keyes (VF : Simone Rouvière) : Doamna Calvin
Richard Lane (VF : Henry Valbel) : Sam Reed
William Haade (VF : Robert Dalban) : Dusky Clayton
Regis Toomey (VF : René Fleur) : Paddy O'Rourke
Lon Chaney Jr. : Dollarhide
J. M. Kerrigan : Monahan
Harry Woods (VF : Jean Brochard) : Al Brett
Julia Faye : Mame
Sheila Darcy : Rose
Joseph Crehan (VF : Henri Ebstein) : Général Ulysses S. Grant

Şi, printre actorii mai puţin cunoscuţi :

Richard Alexander : un jucător de cărţi
Stanley Andrews : Dr. Harkness
May Beatty : Doamna Hogan
Don Beddoe : un reporter
Monte Blue : un indian
Ward Bond : Tracklayer
Lane Chandler : un conductor de tren
Richard Denning : un reporter
James Flavin : Paddy
Byron Foulger : Andrew Whipple
Russell Hicks : un sergent
Noble Johnson : indianul care trage în pian
Mary MacLaren : soţia unui oficial
Ray Mala : indianul cu ţigara
Sam McDaniel : un slujitor la Saint-Louis
Nestor Paiva : un conductor de tren
George Regas : indianul care ascultă telegraful lui Mollie
Morgan Wallace (VF : Jean Toulout) : Senatorul Smith

Distincţii

Premiul Palme d”or al Festivalului de la Cannes din 1939 a fost decernat retroactiv filmului Pacific Express în 2002, cu prilejul celei de a 55 –a aniversări a festivalului, de un juriu prezidat de Jean d”Omersson.
....................................................................................................................

Despre film
......................................................................................................................
Premiera mondială a avut loc la Omaha în Nebraska, printr-o festivitate care a adunat 250 000 de persoane, fiind necesară prezenţa Gărzii naţionale pentru menţinerea ordinii. Un tren avea să sosească de la Hollywood transportându-i pe Cecil B. DeMille şi vedetele filmului, Barbara Stanwyck şi Joel McCrea. Timp de trei zile, ei au traversat Statele Unite, atrăgând mulţimi uriaşe la fiecare escală. Un tren de epocă a continuat promovarea timp de 15 zile, parcurgând ţara de la un ocean la altul, cu opriri în treizeci de oraşe.
...................................................................................................
Sursa : [Link Removed for Guests]

Aici puteţi vedea:
[Link Removed for Guests]
Avatar utilizator
Semafor
Mesaje: 696
Membru din: Lun Feb 21, 2011 12:00 am
Localitate: Pascani
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de Semafor » Mie Apr 11, 2018 12:12 am

Seria filatelică -Literatură şi film

Al paisprezecelea timbru prezentat, identificat după afiş. În prim plan apare locomotiva cu abur folosită la realizarea filmului.
În fundalul timbrului, afişul filmului - Iron horse. În partea stângă numele Ţării emitente – Republique de Guinee.

[Link Removed for Guests]


[Link Removed for Guests]

Afisul filmului

The Iron horse -1924 (filmul)

Le Cheval de fer (The Iron horse) este un film de John Ford, lansat în 1924.

Synopsis

Filmul urmăreşte construirea căii ferate transcontinentale şi răzbunarea lui Davy Brandon al cărui tată a fost ucis de indieni:
Davy Brandon, copil, îndrăgostit de frumoasă micuţă Miriam Marsh, sub privirea tandră a tânărului Abraham Lincoln. Tatăl lui Brandon, un vizionar al drumului de fier, caută – şi găseşte – o trecătoare montană accesibilă, care ar permite o mulţime de economii pentru construcţia căii ferate. Dar el este surprins de indieni şi ucis de unul din ei. Davy care era ascuns, a văzut că indianul care i-a ucis tatăl, are doar două degete la mâna dreaptă.

Timpul trece, Abraham Lincoln, acum preşedinte al Statelor Unite ale Americii, relansează construcţia căii ferate, în ciuda războiului civil.
Ajunsă în zona trecătorii descoperită de tatăl lui Davy, echipa Union Pacific-ului, cea care a construit calea ferată de la Omaha spre Vest – condusă de Thomas Mars, tatăl lui Miriam – cauta tocmai pasajul care va economisi resursele umane şi materiale ale companiei. Acesta este momentul în care Davy, care a crescut între timp, apare şi-şi oferă serviciile lui Marsh, pentru a continua lucrarea tatălui său.

Peter Jesson, inginer şi logodnicul lui Miriam, este însărcinat cu descoperirea pasajului. Davy, care îşi aminteşte cuvintele tatălui său, se oferă să-l ajute pe inginer. Este momentul când un tip dubios Deroux, care-şi ţine mâna dreaptă permanent îm buzunar (şi nu şi-o scoate nici măcar să salute),îl contactează pe Jesson – prin Ruby – şi îl convinge să capoteze proiectul. Davy se află împreună cu Jesson în trecătoare şi în timp ce el coboară în rapel, Jesson taie coarda, determinând căderea lui Davy în prăpastie. Din fericire, un copac îi amortizează căderea.

Jesson revine pe şantierul căii ferate şi anunţă moartea lui Davy. Miriam este nefericită. Lucrările continuă.
Supravieţuind Davy îşi dă seama că traseul căii ferate nu ţine seama de trecătoarea descoperită. Îl acuză pe Jesson de minciună, explicându-i lui Marsh că pasajul există şi că ei trebuie să-l folosească.
Deroux, îngrijorat de întoarcerea lui Davy i-a cerut lui Jesson să-l omoare. Miriam îi cere lui Davy să nu lupte cu Jesson.

În ciuda promisiunii şi după tentativa de omor a lui Jesson asupra lui, Davy în cele din urmă se bate cu Jesson şi îl elimină. Miriam dezamăgită de nerespectarea promisiunii lui Davy, se îndepărtează de el.
Lucrările continuă prin „pasajul Brandon”, dar sunt atacaţi de indienii care l-au avut ca şef pe Deroux. Acesta a fost recunoscut de şeful indienilor, arătându-şi mâna dreaptă care nu avea decât două degete.

Şantierul – izolat – este atacat şi Davy pleacă să caute întăriri. Odată ajuns cu ajutoarele, indienii au fost învinşi dar un lunetist îl ucide pe Ruby, Trăgătorul, reperat este atacat de Davy.
Acesta este Deroux şi când Davy îl atacă, îşi dă seama că este ucigaşul tatălui său. Urmează o luptă pe viaţă şi pe moarte la finalul căreia, Deroux este ucis. Calea ferată a vestului este salvată.

Cum Miriam este departe de el, Davy se alătură companiei Central Pacific, care construieşte calea ferată de la Sacramento spre est. El munceşte alături de muncitorii chinezi foarte numeroşi.
La 10 mai 1869, are loc joncţiunea dintre cele două linii. După baterea pironului de aur, cele două linii se transformă în una, Davy o regăseşte pe Miriam care îl întîmpină cu bucurie.

Fişa tehnică

Titlul original : The Iron Horse
Titlul francez : Le Cheval de fer
Realizator : John Ford, asistent : Edward O'Fearna
Scenariul : Charles Kenyon după o povestire de Charles Kenyon et John Russel
Direcţia artistică : Frank Hotaling, James Basevi
Imaginea : George Schneiderman, Burnett Guffey
Muzica : Erno Rapee
Producţia : William Fox
Societatea de producţie : Fox Film Corporation
Societatea de distribuţie : Fox Film Corporation
Ţara de origine : Statele Unite
Limba : engleză
Format : Alb -negru - 35 mm - 1,37:1 - Mut
Genul : western
Durata : 11 bobines
Date lansării : Statele Unite : 28 august 1924 (premiera la New York)

Distribuţia

George O'Brien : Davy Brandon
Madge Bellamy : Miriam Marsh
Charles Edward Bull : Abraham Lincoln
William Walling : Thomas Marsh
Fred Kohler : Deroux
Cyril Chadwick : Peter Jesson
Gladys Hulette : Ruby
James Marcus : judecătorul Haller
Francis Gary Powers : sergentul Slattery
J. Farrell MacDonald : caporalul Casey
James Welch : Schultz, un soldat
Jack O'Brien : Dinny
Colin Chase : Tony
Walter Rogers : Général Dodge
George Waggner : Colonel Cody "Buffalo Bill"
Jack Padjan : Wild Bill Hickok
Charles O'Malley : Major North
Charles Newton : Collis P. Huntington
Delbert Mann : Charles Crocker
....................................................
În jurul filmului

Titlurile de producţie : The Transcontinental Railroad. The Iron Trail
Producţia nu a drămuit resursele: 3000 de lucrători feroviari, 1000 de chinezi, 800 de indieni. 1000 de cai şi 10 000 de bovine, cele două locomotive originale din 1869, autenticele Derringer de la Wild Bill Hickok, au fost puse la dispoziţia lui Ford.
Echipa de filmare şi figuranţii au fost găzduiţi de trenul circului A.G. Barnes.
Condiţiile climatice au fost foarte dificile.
Filmul este cel mai important pentru turnarea exterioarelor, realizate în apropiere de Reno.
Filmul este replica lui Fox, la filmul intitulat Caravana spre vest (The Covered Wagon) realizat de Paramount Pictures lansat în 1923.
Cecil B. DeMille va adapta acelaşi subiect în Pacific Express (Union Pacific) în 1939.
Pentru prima oară a fost folosită o groapă pentru a amplasa camerele, peste care au trecut animalele dezlănţuite.
Clark Gable a avut o scurtă apariţie în acest film.
Locomotivele utilizate în scena istorică a joncţiunii celor două linii la Promontory Summit, sunt locomotivele care erau în serviciu la ceremonia din 10 mai 1869.

[Link Removed for Guests]

Sursa : [Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]
Avatar utilizator
Semafor
Mesaje: 696
Membru din: Lun Feb 21, 2011 12:00 am
Localitate: Pascani
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de Semafor » Mie Apr 18, 2018 11:05 pm

Seria filatelică -Literatură şi film

Al cincisprezecelea timbru prezentat, identificat după afiş. În prim plan apare locomotiva cu abur folosită la realizarea filmului,
În fundalul timbrului, afişul filmului - Les voleurs de trains. În partea stângă numele Ţării emitente – Republique de Guinee.

[Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]

Hoţii de trenuri (filmul)

Hoţii de trenuri (The Train Robbers) este un film american realizat de Burt Kennedy, lansat în 1973.

Synopsis

Doamna Lowe vrea să recupereze jumătate de milion de dolari în aur pe care soţul ei i-a furat într-un atac de tren şi să-l întoarcă proprietarului, compania feroviară. Lane, atras de recompensa de 50 000 dolari, o ajută împreună cu vechii săi prieteni, în timp ce complicii defunctului soţ, încearcă de asemenea să pună mâna pe aur. Ambele echipe sunt urmărite de agentul Pinkerton.

Fişa tehnică

Titlul : Les Voleurs de trains (Hoţii de trenuri)
Titlul original : The Train Robbers
Realizator : Burt Kennedy
Scenariul : Burt Kennedy
Producător : Michael Wayne
Musica : Dominic Frontiere
Imaginea : William H. Clothier
Montajul : Frank Santillo
Director artistic : Alfred Sweeney
Decoruri de platou : Ray Moyer
Ţara de origine : Statele Unite
Format : Color - 2,35:1 - Mono - 35 mm
Genul : western
Durata : 92 minutes
Data premierii : 7 februarie 1973

Distribuţia

John Wayne (VF : Raymond Loyer) : Lane
Ann-Margret (VF : Jeanine Freson) : D.na. Lowe
Rod Taylor (VF : Jacques Deschamps) : Grady
Ben Johnson (VF : Nicolas Vogel) : Jesse
Christopher George (VF : Roger Rudel) : Calhoun
Bobby Vinton : Ben Young
Jerry Gatlin (VF : Claude Joseph) : Sam Turner
Ricardo Montalbán (VF : Jean-Louis Jemma) : Agentul Pinkerton

Locul turnării

Filmul a fost turnat la Durango în Mexic

Sursa : [Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]

Aici puteţi vedea:

[Link Removed for Guests]
Avatar utilizator
Semafor
Mesaje: 696
Membru din: Lun Feb 21, 2011 12:00 am
Localitate: Pascani
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de Semafor » Lun Apr 23, 2018 9:57 pm

Seria filatelică -Literatură şi film

Al şaisprezecelea timbru prezentat, identificat după afiş. În prim plan apare locomotiva cu abur folosită la realizarea filmului,
În fundalul timbrului, afişul filmului-Last Train from Gun Hill. În partea stângă numele Ţării emitente – Republique de Guinee.

[Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]

Ultimul tren din Gun Hill (film)

Ultimul tren din Gun Hill (Last Train From Gun Hill) este un western american realizat de John Sturges, lansat în 1959.

Synopsis

O tânără indiană este ucisă sub ochii fiului său de doi bărbaţi, Rick şi Lewis, care au încercat s-o violeze. Înainte de a muri, ea a avut timp să-l lovească cu cravaşa peste faţă pe unul din agresori.Această indiană era soţia şerifului Matt Morgan (Kirk Douglas) care jură să-i găsească pe vinovaţi, despre care fiul său i-a furnizat semnalmentele. Matt are şi şeaua unuia din cei doi pe care este inscrisă iniţiala numelui CB - Craig Belden (Anthony Quinn), un vechi preieten căruia i-a salvat odată viaţa şi pe care nu l-a mai văzut de mult timp. Acesta a devenit un fermier foarte bogat, care dispunea de tot ce voia în micul orăşel aflat sub controlul său şi unde totul îi aparţinea: hotelul, restaurantul, jocurile de noroc şi chiar şi şeriful.
Crezând că vinovaţii sunt din rândul angajaţilor lui Craig, Matt decide să meargă ca să-l vadă. În tren,el este abordat de Linda. Aceasta este amanta lui Craig, care se reîntoarce de la spital după o internare de zece zile după ce a fost bătută de Craig, instigat de fiul său. Recunoscând şeua şi Matt devenindu-i simpatic, îl avertizează că dacă nu vrea să aibă neplăceri ar trebui să renunţe la întâlnire.
...........................................................................................................
La sosirea trenului în gară, oamenii lui Craig au venit s-o caute pe Linda, care refuză să-i urmeze, spunând că preferă să rămână la hotel. Beero, omul lui Craig îl vede pe Matt cu şeaua. Cei doi bărbaţi îl privesc insistent dar Mat îi spune lui Beero că-i va aduce şeua lui Craig.
Beero galopează la fermă, avertizând-ul pe Craig că un străin cu şeaua lui va veni să-l vadă. Craig se aştepta să întâlnească un hoţ mărunt care încearcă să facă ceva bani aducându-i şeaua furată şi se pregăteşte să-l întâmpine dar este surprins că acesta este vechiul său prieten Matt care devenise şerif. Craig înţelege imediat că autorul morţii soţiei lui Matt este fiul său. El se comportă urât încât Matt înţelege imediat motivul şi vrea să plece. Craig refuză să-l predea pe Rick lui Matt şi cei doi bărbaţi se despart supăraţi. Acesta este sfârşitul prieteniei lor.
Următorul tren părăseşte oraşul peste şase ore, aşa că Matt are doar câteva ore la dispoziţie pentru a pune mâna pe asasini şi să plece cu prizonierii.
...............................................................................................................
Între timp, Lewis, tovarăşul lui Rick, pune foc hotelului, pentru a-l face pe Matt să iasă. Acesta iese, ţinând puşca sub bărbia lui Rick. Matt şi Rick traversează în cabrioletă orăşelul, pentru a ajunge la gară. De-a lungul drumului, Lewis trage în Matt dar ratează ucigându-l pe Rick iar Matt îl doboară pe Lewis. Rick şi Lewis sunt morţi. Matt desface cătuşele lui Rick, acum inutile.
Craig, nebun de durere şi furie, aleargă spre tren şi-l provoacă pe Matt, care-l doboară şi pe el. Murind , Craig îi recomandă lui Matt să-şi crească bine fiul.
După o ultimă privire spre Matt, Linda părăseşte singură orăşelul unde nimic nu va mai fi niciodată ca înainte.

Fişa tehnică

Titlul original : Last Train From Gun Hill
Titlul francez : Le Dernier Train de Gun Hill
Realizator : John Sturges
Scenariul : James Poe, după o povestire de Les Crutchfield
Producţia : Hal B. Wallis
Societatea de producţie : Bryna Productions
Muzica : Dimitri Tiomkin
Imaginea : Charles Lang
Direcţia artistică : Hal Pereira şi Walter H. Tyler
Decoruri de platou : Sam Comer şi Ray Moyer
Costume : Edith Head
Director casting : Edward R. Morse
Montajul : Warren Low
Genul : western
Ţara de origine : États-Unis
Color
Durata : 94 minute
Data lansării: Statele Unite: 29 iulie 1959

Distribuţia

Kirk Douglas (VF : Roger Rudel) : Matt Morgan
Anthony Quinn (VF : Jean Clarieux) : Craig Belden
Carolyn Jones (VF : Jacqueline Porel) : Linda
Earl Holliman (VF : Serge Lhorca) : Rick Belden
Brad Dexter (VF : Jean Violette) : Beero, contramaistru
Brian G. Hutton : Lewis, prietenul lui Rick (Lee Smithers en VO)
Val Avery (VF : Serge Sauvion) : Steve, barman la Horseshoe
Walter Sande (VF : Louis Arbessier) : şerif în Gun Hill
Dabbs Greer : Andy
Henry Wills : Jake
Sid Tomack : Roomer
John R. Anderson (VF : Jacques Berthier) : vânzător la Horseshoe
Mara Lynn (VF : Mony Dalmès) : Minnie, fata de la saloon
Frank Hagney (VF : Jean-Henri Chambois) : omul care aşteaptă la Horseshoe
Ricky William Kelman (VF : Linette Lemercier) : un băiat
Mark Roberts : Conductorul trenului
Ziva Rodann (VF : N.Delmas)
Bing Russell
Lars Henderson

Sursa: [Link Removed for Guests]

Aici puteţi vedea:

[Link Removed for Guests]
Avatar utilizator
ICRA
Mesaje: 513
Membru din: Mie Aug 24, 2011 12:00 am
Localitate: Bucuresti
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de ICRA » Mar Apr 24, 2018 11:23 pm

Semafor, frumos felicitări :aplauze: . Mi-a plăcut planul vagonului din Crimă in OE.
Avatar utilizator
Semafor
Mesaje: 696
Membru din: Lun Feb 21, 2011 12:00 am
Localitate: Pascani
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de Semafor » Joi Apr 26, 2018 8:57 pm

Mulţumesc! :-)
Scrie răspuns


Înapoi la “Discutii pe marginea liniei”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 2 vizitatori