Anunt important: [Local Link Removed for Guests]

FILATELIE cu tematica feroviara

Discutii diverse despre orice
shoppy
Mesaje: 655
Membru din: Mie Mai 02, 2007 12:00 am
Localitate: Bucuresti, s. 1
Contact:

Mesaj de shoppy » Dum Iun 01, 2008 10:25 pm

In sfarsit mai vorbeste si altcineva de filatelie feroviara ! Iata si colectia mea:
[Link Removed for Guests] [Link Removed for Guests] [Link Removed for Guests] [Link Removed for Guests] [Link Removed for Guests] [Link Removed for Guests] [Link Removed for Guests] [Link Removed for Guests] [Link Removed for Guests] [Link Removed for Guests] [Link Removed for Guests] [Link Removed for Guests]
Avatar utilizator
theo
Mesaje: 443
Membru din: Joi Sep 13, 2007 12:00 am
Localitate: Sf.Gheorghe,jud.COVASNA
Contact:

Mesaj de theo » Dum Iun 01, 2008 10:47 pm

Salut shoppy,
Frumoasa colectie.Felicitari!O mica recomandare:cind asezi in album marcile
postale incearca sa le pui separat pe cele obliterate de cele neobliterate ,
ca sa nu arate albumul inestetic. Cel mai bine ar fi sa le asezi in albume
separate. Un alt aspect foarte important din punct de vedere filatelic:
seriile de timbre trebuie sa fie complete , adica sa cuprinda toate marcile
corespunzatoare seriei emise.Pentru verificare se pot consulta cataloage
precum : MICHEL , YVERT & TELLIER etc.
shoppy
Mesaje: 655
Membru din: Mie Mai 02, 2007 12:00 am
Localitate: Bucuresti, s. 1
Contact:

Mesaj de shoppy » Lun Iun 02, 2008 12:00 am

Pozele sunt din 3 glasoare diferite, dar s-au mai strecurat si greseli :oops: . Cele straine sunt cumparate majoritatea la plicuri transparente, asa ca nu am cum sa verific daca seria e completa sau s-o completez chiar daca vad ce lipseste (si chiar daca a-si stii ca e incompleta, tot a-si cumpara). Cat despre valoare, nu o sa ma duc niciodata sa iau bani pe ele, ele sa fie multe, colorate si interesante, valoarea e sentimentala :grin: .
Pentru amatori, seriile romanesti ( + seria chinezeasca din ultima poza) se pot achizitiona de la magazinele Romfilatelia, la preturi de nimic.
Avatar utilizator
felippe
Mesaje: 1427
Membru din: Sâm Ian 21, 2006 10:06 pm
Localitate: Faversham, UK
Contact:

Mesaj de felippe » Lun Iun 02, 2008 11:39 am

shoppy scrie:...si chiar daca a-si stii ca e incompleta, tot a-si cumpara...
Corect se scrie AÂŞ stI, AÂŞ cumpara...

Scuze, Shoppy dar nu m-am putut abtine sa te corectez dupa ce ai facut 3 greseli pe acelasi rand...[/b]
Valentin Voica

[Link Removed for Guests]
[Link Removed for Guests]
[Link Removed for Guests]
shoppy
Mesaje: 655
Membru din: Mie Mai 02, 2007 12:00 am
Localitate: Bucuresti, s. 1
Contact:

Mesaj de shoppy » Vin Iun 27, 2008 11:00 pm

Plimbarea prietenei la expozitia de timbre din Bucuresti s-a lasat si cu 2 colite feroviare:
[Link Removed for Guests]
Avatar utilizator
theo
Mesaje: 443
Membru din: Joi Sep 13, 2007 12:00 am
Localitate: Sf.Gheorghe,jud.COVASNA
Contact:

Mesaj de theo » Dum Iul 06, 2008 2:28 pm

Aniversarea a 125 ani de la infiintarea cailor ferate germane.
Marca , emisa la data de 7dec.1960 intr-un tiraj de 30000000 ex. , reprezinta prima locomotiva cu abur din Germania (Ludwigsbahn 1835).
[Link Removed for Guests]

23sept.1967-100 Jahre Brennerbahn , val. nominala 3,50 S ,tiraj 31mil. buc.
[Link Removed for Guests]

Cu prilejul aniversarii a 125 ani de la infiintarea cailor ferate maghiare , posta din Ungaria a pus in circulatie , in data de 15iulie1971 , o marca postala cu val. nominala de 1 Ft. Tiraj 5155000 buc. Exista si varianta nedantelata intr-un tiraj de 7000 ex.
[Link Removed for Guests]
Avatar utilizator
theo
Mesaje: 443
Membru din: Joi Sep 13, 2007 12:00 am
Localitate: Sf.Gheorghe,jud.COVASNA
Contact:

Mesaj de theo » Mar Iul 08, 2008 12:54 pm

Posta din fostul R.D.G. a emis in anii 1980,1981,1983,1984 serii de cite
2 marci in format ,,triptic'', ce reprezinta locomotive si vagoane , precum
si ruta pe care au circulat.
1980- val.nominale 20+25Pfg. , 20+35Pfg. , tiraj 3500000 serii , nr. catalog 2562-2565.
[Link Removed for Guests]
1981-val.nominale 5+15Pfg. , 5+20Pfg. , tiraj 3500000 serii , nr. catalog 2629-2632.
[Link Removed for Guests]
Avatar utilizator
theo
Mesaje: 443
Membru din: Joi Sep 13, 2007 12:00 am
Localitate: Sf.Gheorghe,jud.COVASNA
Contact:

Mesaj de theo » Mie Iul 16, 2008 1:34 pm

1983-val.nominale 15+20Pfg. , 20+50Pfg. , tiraj 3500000 serii , nr. catalog 2792-2795
[Link Removed for Guests]
1984-val.nominale 30+80Pfg. , 40+60Pfg. , tiraj 3500000 serii , nr. catalog 2864-2867
[Link Removed for Guests]
Avatar utilizator
Semafor
Mesaje: 706
Membru din: Lun Feb 21, 2011 12:00 am
Localitate: Pascani
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de Semafor » Joi Dec 14, 2017 11:12 pm

Mi s-au parut interesante.

[Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]
Avatar utilizator
Semafor
Mesaje: 706
Membru din: Lun Feb 21, 2011 12:00 am
Localitate: Pascani
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de Semafor » Joi Feb 08, 2018 5:37 pm

Voi începe prezentarea unei serii filatelice

Seria filatelică -Literatură şi film sau mai bine (Trenuri şi filme)

În anul 2001, Republica Guineea (un stat vest – african) a emis o serie filatelică intitulată: Literatură şi film.
În anul 1998, Dmitri Karasyuk un jurnalist rus din Ekaterinburg, pasionat de filatelie a început realizarea unor cataloage filatelice cu teme diverse printre care şi cel intitulat – Literatură - care cuprinde şi această serie filatelică care mai poate fi numită şi: Trenuri şi filme.
Sursa: [Link Removed for Guests]

Încă nu am reuşit să identific toate timbrele care compun această serie. De remarcat că la proiectarea acestei serii s-a folosit procedeul (3 în 1).
Pe suprafaţa fiecărui timbru apare scrisă (1) denumirea operei literare după care s-a facut ecranizarea filmului, (2) în fundal afişul filmului şi (3) în prim plan apare imaginea locomotivei folosite în film sub care este înscris tipul locomotivei.

Voi începe cu timbrul în valoare de 750 FG. În prim plan apare locomotiva folosita la realizarea filmului, sub care este scris : Locomotive 1 – 2 – 1 serie 111 – 100.
În fundal afişul unui film care prezintă un tren într-o gară. În partea stângă numele Ţării emitente – Republique de Guinee şi în partea dreaptă în acest caz denumirea filmului: L”Arrivee d”un train en gare de La Ciotat.


[Link Removed for Guests]


[Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]



Prezentarea gării La Ciotat:

Gara La Ciotat
Gara La Ciotat este o gară feroviară franceză de pe linia Marseille – Saint –Charles până la Vintimille (frontiera italiană), situată pe teritoriul comunei La Ciotat în departamentul Bouches du Rhone din regiunea Provence – Alpes – Cote d”Azur.
Ea aparţine Societăţii naţionale de căi ferate franceze (SNCF), fiind deservită de trenurile regionale expres TER Provence – Alpes – Cote d”Azur. Este amplasată la 37 de kilometri de Marseille-Saint-Charles şi la 30 de kilometri de Toulon.
Stabilită la altitudinea de 62 de metri, gara La Ciotat este situată la punctul kilometric (PK) 36,517 al liniei Marseille – Saint – Charles la Vintimille (frontieră), între gările Cassis şi Saint Cyr – Les Lecques – La Cadiere (e denumirea unei singure gări). Linia este o cale ferată dublă, electrificată printr-o reţea de 25 000 V (c.a.). Zona de mărfuri a fost în întregime abandonată.
Istoric
Ca toate gările situate între Marseille şi Toulon, din decembrie 2009 ea nu mai este deservită decât de trenurile cadenţate TER Provence – Alpes – Cote d”Azur.
Deservirea călătorilor
Gara SNCF, dispune de o clădire pentru căclători deschisă zilnic. Vânzarea şi rezervarea biletelor este asigurată în timpul orelor de program prin ghişeele caselor de bilete şi în afara programului, de un automat de bilete. Gara mai este dotată cu panouri electronice de afişaj la fiecare peron, pentru plecările apropiate şi informaţii conjuncturale (lucrări, perturbaţii...).
Cele două linii sunt mărginite de două peroane simple şi un pasaj subteran care permite călătorilor accesul la peronul opus.

[Link Removed for Guests]

Gara La Ciotat este deservită de trenurile TER Provence – Alpes – Cote d”Azur care efectuează curse între gările Marseille şi Toulon sau Hieres. Există 33 de trenuri TER pe zi în fiecare sens.
.....................................................................................................................
Gara şi cinematograful
Această gară a fost făcută celebră prin filmul turnat de fraţii Auguste şi Louis Lumiere în 1895, intitulat:: Intrarea unui tren în gara La Ciotat (L”Arrivee d”un Train en gare de La Ciotat) .
În gară există o placă comemorativă dedicată turnării acestui film de către fraţii Lumiere, instalată în 1942.

[Link Removed for Guests]

Sursa: [Link Removed for Guests]
Avatar utilizator
Semafor
Mesaje: 706
Membru din: Lun Feb 21, 2011 12:00 am
Localitate: Pascani
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de Semafor » Dum Feb 11, 2018 3:14 pm

Seria filatelică -Literatură şi film

Al doilea timbru prezentat, are valoarea de 1100 FG. În prim plan apare locomotiva folosită la realizarea filmului, dar din păcate imaginea nu este atât de clară încât să se vadă ce este scris dedesubt. Analizând imaginea locomotivei am văzut că seamană cu una din frumoasele locomotive cu abur,americane.
Poate fi una din următoarele:
[Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]

Şi descrierea acesteia:

Această locomotivă a circulat pe linia de la Atchinson la Topeka & Santa Fe, predecesoarea liniei Atlantic & Pacific. Este un 4 – 6 – 0 de tip „Ten Wheeler”.
Datorită creşterii lungimii şi tonajului, trenurilor de marfă şi călători, seria 4 – 4 – 0 de pe această linie, a fost înlocuită cu următoarea serie.... 4 – 6 – 0.
Când trenurile au devenit şi mai lungi şi mai grele pentru puterea seriei 4 – 6 – 0, locomotivele au fost folosite doar pentru trenurile mai scurte şi mai uşoare de pe rutele secundare sau au fost vândute căilor ferate mai scurte.
Multe din aceste locomotive vor fi casate după 1920, o parte din ele rezistând pănă la 1940, dar după cel de-al doilea război mondial au mai rămas două la fier vechi.
Filmele western devenind din ce în ce mai populare, unele căi ferate mai scurte au mai folosit aceste locomotive cu abur şi după anii 50 – 60 pentru creşterea numărului turiştilor pe căile ferate.. cosmetizând aceste locomotive prin folosirea unor coşuri de fum şi faruri false şi folosind la revopsirea lor, culori nerealiste, pentru a imita locomotivele cu abur din prima epocă.

Sursa: [Link Removed for Guests]


În fundalul timbrului, afişul filmului The Great Train Robbery ( Marele Jaf de tren) care este prima variantă din cele patru filme cu acest titlu. În partea stângă numele Ţării emitente – Republique de Guinee şi în partea dreaptă, denumirea filmului nu poate fi citită.

[Link Removed for Guests]


[Link Removed for Guests]

Analiza filmului:
The Great Train Robbery (1903) (Marele jaf de tren)

Fundal
Unul din cele mai importante repere din istoria filmului a fost primul film narativ, The Great Train Robbery (1903), la care regia şi imaginea este semnată de Edwin S. Porter – un fost cameraman al lui Thomas Edison. A fost unul din primele filme de acţiune, mai lung de 10 minute, cu 14 scene, filmat în noiembrie 1903 – nu în vestul extrem din Wyoming, ci pe Coasta de Est, în diferite locaţii din New Jersey ( la studioul Edison din New York, în Ţinutul Parcului Essex din New Jersey şi de-a lungul căii ferate Lackawanna).

[Link Removed for Guests]

Precursorul filmului western s-a bazat pe o poveste scrisă în 1896 de Scott Marble.Titlul filmului a fost la fel de popular ca cel al unei melodrame contemporane. A fost cel mai popular şi mai de succes film comercial din era pre – Nickelodeon ( primul tip de spaţiu interior dedicat proiecţiei imaginilor video de la începutul sec. XX), prin care s-a stabilit că filmul ar putea fi un adevărat mediu comercial.
Filmul a fost iniţial promovat ca o copie fidelă a genului „Hold Ups” făcut celebru de diversele bande certate cu legea din vestul îndepărtat. Scriitorul s-a inspirat dintr-un eveniment real petrecut în 29 august 1900, când 4 membri ai găştii lui George Leroy Parker (Butch Cassidy), supranumită „Hole in the wall”, a oprit trenul nr. 3 de pe linia lui Union Pacific care circula spre Table Rock, Wyoming.
Bandiţii au forţat conductorul trenului să dezlege vagoanele de călători de restul trenului ca să arunce în aer casa de bani din vagonul poştal şi să fugă apoi cu 5000 $ numerar.
………………………………………………………………………………..
Scena 1:Interiorul unui oficiu telegrafic feroviar:

Doi bandiţi mascaţi intră într-un oficiu telegrafic feroviar şi forţează funcţionarul să pună semnalul pe oprire, pentru trenul care se apropie. Prin fereastra biroului se vede că trenul se opreşte.Ei îl obligă pe telegrafist să scrie un ordin fals pentru mecanicul trenului, ca acesta să alimenteze locomotiva cu apă în această staţie (în loc de Red Lodge, staţia de unde luau apa în mod obişnuit).Bandiţii se ascund ameninţând cu pistoalele în timp ce conductorul trenului se apropie de fereastra biroului. Telegrafistul speriat înmânează nota cu falsul ordin, conductorului.De îndată ce conductorul părăseşte biroul, bandiţii îi dau telegrafistului o lovitură în cap.Ei leagă telegrafistului picioarele şi braţele la spate lasând-ul pe podea. Au grijă să-i pună şi un căluş în gură.Văzând că trenul se pune în mişcare, bandiţii ies repede afară.

[Link Removed for Guests]

Scena 2: Turnul de apă:

Bandiţii se ascund în dosul turnului de apă unde datorită ordinului fals, trenul trage încet pentru a lua apă. Cei mai îndrăzneţi bandiţi se strecoară pe furiş în tren (între tenderul locomotivei cu abur care transporta combustibil şi apă şi vagonul poştal, înainte ca trenul să plece mai departe.

[Link Removed for Guests]

Scena 3: Imagini din interiorul vagonului poştal:

Funcţionarul din vagonul poştal este ocupat cu munca pe care o desfăşoară conform programului său, în timp ce trenul se deplasează. Prin uşa laterală deschisă a vagonului, poate fi văzut peisajul în mişcare. Lucrătorul este alarmat atunci când aude un sunet neobişnuit. Privind prin gaura cheii de la uşa frontală a vagonului dinspre locomotivă, vede doi bandiţi care încearcă să pătrundă prin uşa vagonului poştal.După ce-şi revine din spaimă rapid, el încuie cutia care conţine obiectele de valoare şi aruncă cheia pe uşa laterală deschisă a vagonului. Apoi scoate revolverul şi se ghemuieşte în spatele biroului de lucru, în timp ce hoţii sparg uşa şi intră. După un schimb de focuri, lucrătorul poştal este ucis.

[Link Removed for Guests]

în timp ce unul dintre bandiţi stă de pază în uşă, celălalt încearcă să deschidă cutia de valori.Găsind-o încuiată, el caută zadarnic în buzunarul lucrătorului cheia. Pentru a o deschide, el ataşează un exploziv safe-ului şi după aprinderea fitilului se adăposteşte .Explozia dinamitei deschide cutia, aruncând în aer un fum roşu şi pachetele cu bani.Bandiţii adună obiectele de valoare şi trei saci poştali şi părăsesc vagonul poştal prin uşa dinspre locomotivă.

[Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]

Scena 4: Tenderul şi interiorul cabinei locomotivei văzută spre partea din faţă a trenului:

Trenul se mişcă cu aproximativ 40 mph. În timp ce doi bandiţi au jefuit vagonul poştal, un alt bandit urcă pe tender şi ţine mecanicul sub ameninţarea armei.Un al patrulea bandit se luptă cu fochistul care a luat o lopată de cărbuni pentru apărare şi a urcat pe tender.Ei se bat cu pumnii, pe tender până când cad. Banditul este avantajat de faptul că e mai sus decât fochistul. El ia o bucată de cărbune cu care loveşte fochistul în cap până când acesta devine inconştient.Apoi după ce l-a copleşit, aruncă corpul victimei din trenul aflat în mişcare. (Acesta a fost un efect special uimitor, deşi era doar un manachin). Cei doi bandiţi forţează mecanicul să oprească trenul.

[Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]

Scena 5: Vederea laterală a trenului oprit :

Sub ameninţarea armei, mecanicul este obligat să părăsească locomotiva nu înainte de a da înapoi pentru a dezlega locomotiva de restul vagoanelor.Apoi bandiţii merg înapoi, între locomotivă şi partea din faţă a trenului. Mecanicul este obligat să împingă trenul aproximativ 100 de picioare (33 m), lăsând restul vagoanelor în spate.

[Link Removed for Guests]

Scena 6 : O scenă exterioară care prezintă părăsirea vagoanelor de către călători pentru scena hold up-ului.

Pasagerii trenului sunt obligaţi să părăsească vagoanele. Unul dintre bandiţii înarmaţi îi obligă pe toţi să ţină mâinele sus.Toţi pasagerii sunt aliniaţi de-a lungul trenului lângă linia apropiată. În timp ce ei sunt ameninţaţi cu un pistol, bandiţii jefuiesc călătorii de lucrurile de valoare. Unul dintre pasageri (Gilbert M. „ Broncho Billy” Anderson) fuge din grup într-o încercare de evadare, dar este împuşcat în spate. După ce fiecare a fost căutat şi jefuit, bandiţii înspăimântă pasagerii trăgând focuri de armă în aer.Apoi se urcă în locomotiva din faţa trenului şi pleacă. După dispariţia bandiţilor, pasagerii se grăbesc să-l ajute pe omul cazut la pământ.

[Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]

Scena 7 : Bandiţii la bordul locomotivei, părăsesc scena hold up-ului

Bandiţii sunt la bordul locomotivei cu sacii poştali şi obiectele de valoare.Ei forţează mecanicul să pornească locomotiva pentru a ieşi din scenă spre stânga.

Scena 8 :Maşina este frânată până la oprire şi bandiţii o iau la fugă.

Mai departe, de-a lungul liniei, la mai multe mile de scena anterioară, cei patru hoţi forţează mecanicul să oprească locomotiva.Ei sar din locomotivă şi fug spre partea mai înaltă a liniei şi dispar în pădure.

[Link Removed for Guests]
........................................................................................................................
Sursa: [Link Removed for Guests]
Avatar utilizator
Semafor
Mesaje: 706
Membru din: Lun Feb 21, 2011 12:00 am
Localitate: Pascani
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de Semafor » Mar Feb 13, 2018 5:29 pm

Seria filatelică - Literatură şi film

Al treilea timbru prezentat, are valoarea de 300 FG. În prim plan apare locomotiva folosită la realizarea filmului, sub care este scris :Locomotive de Goods 1865 - 1872 .
În fundalul timbrului, afişul filmului The Firs Great Train Robbery ( Primul Mare Jaf de tren) care este o alta variantă din cele patru filme cu acest titlu. În partea stângă numele Ţării emitente – Republique de Guinee şi în partea dreaptă, denumirea filmului în franceză: La Grande Attaque du Train d”Or.

[Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]

Un train d’or pour la Crimee (Un tren de aur pentru Crimeea) - (Romanul)

Un train d’or pour la Crimee (titlul original: The Great Train Robbery) este un roman istoric poliţist scris de Michael Crichton, apărut în Statele Unite în 1975 la Knopf (casă de editură de la New York).
El s-a inspirat din marele furt de aur din 1855, un jaf care a avut loc într-un tren ce traversa Anglia victoriană. Majoritatea acţiunii romanului se derulează la Londra.

Rezumat

În 1854, Eduard Pierce, un carismatic maestru de hoţi, elaborează un plan pentru a fura încărcătura de aur de 25000 de lire sterline destinată trupelor de pe front din războiul Crimeii (1850 – 1856).
Banca responsabilă cu transportul încărcăturii, şi-a luat măsuri extreme de precauţie, închizând aurul în două seifuri fiecare cu câte două încuietori ceea ce necesita un total de patru chei pentru a le deschide.Apoi au folosit un complice – Robert Agar – un specialist în copierea cheilor.
Anticipând minuţios planul său cu un an înainte, Pierce maestrul hoţilor, a profitat de averea şi contactele sale din societatea londoneză pentru a localiza cheile: directorii băncii, dl. Henry Fowler şi dl. Edgar Trent au fiecare câte o cheie, celelalte două fiind păstrate într-un seif din biroul societăţii South Easthern Railway de la gara Podul Londrei.

Personajele principale

- Edward Pierce : hoţ profesionist având relaţii sociale foarte bune atât în înalta societate cât şi în mahalalele din Anglia victoriană sub acest nume fals, adevăratul său nume fiind John Simms.
- Robert Agar : specialist expert în copierea cheilor şi lacătelor, de 26 de ani.
- Clean Willy : cunoscut ca cel ma bun „om şarpe” (specialist în evaziuni) din Londra, s-a alăturat echipei Pierce.
- Barlow : un criminal făcând oficiul de şofer al lui Pierce, punându-i la dispoziţie în egală măsură şi forţa sa brută.
- Miss Miriam : fermecătoare amantă a lui Pierce, care este de asemenea, o actriţă talentată şi prin urmare unul din punctele forte ale echipei Pierce.

Ediţii:
Statele Unite – mai 1975, Knopf
Franţa – 1976 , Fayard
1979. Hachet Jeunesse

Tema

Romanul se inspiră din marele furt de aur din 1855. În timp ce studia la Universitatea Cambridge, Michael Crichton a auzit de acest caz. El a citit mai târziu transcrieri ale procesului criminalilor şi a făcut cercetări istorice asupra subiectului. Cu toate acestea, Crichton nu ar fi vrut să urmeze realitatea evenimentelor, ci pur şi simplu să retranscrie cadrele.El a schimbat de asemenea numele persoanelor implicate: William Pierce devenind Edward Pierce şi Edward Agar devenind astfel Robert Agar.
Crichton este de asemenea interesat în romanul său de cultura victoriană şi de maniera în care dezvoltarea căilor ferate a schimbat radical Anglia.El se concentrază pe contextul istoric al romanului, utilizând cu uşurinţă în dialogurile sale, expresiile argotice ale epocii. Oferă numeroase digresiuni, care prezintă diferite aspecte ale societăţii şi unele curiozităţi din acea vreme.

Adaptări

1979 : La Grande Attaque du train d”or ( The first Great Train Robbery), film britanic de Michael Crichton, adaptat de el însuşi după romanul său omonim, cu Sean Connery în rolul lui Pierce, Donald Sutherland în cel al lui Agar şi Lesley-Ane Down în cel al lui Miriam. Filmul a fost nominalizat pentru premiul de cea mai bună imagine de British Society of Cinematographers şi a primit Premiul Edgar-Allan-Poe pentru cel mai bun scenariu scris pentru cinema.
....................................................................................................................................
Sursa : [Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]

La Grande Attaque du train d”or ( Marele atac al trenului de aur) – (Filmul)

La Grande Attaque du train d”or (titlul original : The First Great Train Robbery) este un film britanic realizat de Michael Crichton (este si autorul scenariului Juarassic Park), lansat în 1979. Filmul este adaptarea romanului lui Michael Crichton – Un train d”or pour la Crimee (Un tren de aur pentru Crimeea), inspirat din marele furt de aur din 1855 din Regatul Unit în timpul războiului Crimeii.

Sinopsis

Edward Pierce vrea să realizeze un mare jaf atacând un tren încărcat cu lingouri de aur în valoare de 25000 de lire sterline care trebuiau să servească la finaţarea trupelor britanice aflate în Crimeea anului 1855. Dar, în epocă, n-a fost comis niciodată un furt la bordul unui tren în mers şi Pierce va trebui să inoveze în toate domeniile pentru a-şi duce treaba la bun sfârşit.
Fişa tehnică
- Titlul : La Grande Attaque du train d”or
- Titlul englez : The First Great Train Robbery
- Titlul alternativ : The Great Train Robbery
- Regia : Michael Crichton
- Scenariul : Michael Crichton
- Muzica : Jerry Goldsmith
- Imaginea : Geoffrey Unsworth
- Montajul : David Bretherton
- Producător : John Foreman
- Societatea de distribuţie : United Artist
- Ţara de origine : Regatul Unit
- Limba : engleză
- Pelicula : Color – Panavision
- Genul : Aventură
- Durata : 110 minute
- Data lansării : 28 iunie 1978 în Franţa
Distribuţia
- Sean Connery - Edward Pierce
- Donald Sutherland – Robert Agar
- Lesley-Anne Down – Miriam
- Malcolm Ferris – Henry Fowler
- Alan Webb – Edgar Trent
- Pamela Salem – Emily Trent
- Gabrielle Lloyd – Elizabeth Trent
- Wayne Sleep – Willy l”Anguille
Film de autor
Acesta este ultimul film a cărui imagine a fost realizată de Geoffrey Unsworth, care va muri pe platourile de filmare a filmului Tess. Filmul este dedicat lui.
................................................................................................................................
Sursa : [Link Removed for Guests]
Avatar utilizator
Semafor
Mesaje: 706
Membru din: Lun Feb 21, 2011 12:00 am
Localitate: Pascani
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de Semafor » Dum Feb 18, 2018 11:06 pm

Seria filatelică -Literatură şi film

Al patrulea timbru prezentat, are valoarea de 2200 FG. În prim plan apare locomotiva folosită la realizarea uneia din multele variante ale filmului Anna Karenina, dedesubt fiind scris : Locomotive Transsiberien Express 1914.

În fundalul timbrului, afişul filmuluiAnna Karenina. În partea stângă numele Ţării emitente – Republique de Guinee şi în partea dreaptă, denumirea romanului: Anna Karenina.

[Link Removed for Guests]


[Link Removed for Guests]

[Link Removed for Guests]

Romanul

Anna Karenina

Anna Karenina (în rusă: Анна Каренина) este un roman scris de Lev Tolstoi și publicat în foiletoane, în intervalul 1875 - 1877. Cu „Anna Karenina”, atenția lui Tolstoi se îndreaptă spre viața contemporană. În raport cu Război și pace, aici sfera de realități și probleme se restrânge: este un roman al vieții de familie. Anna Karenina este considerat cel mai „cinematografic” roman al lui Tolstoi, beneficiind de numeroase ecranizări. Nefericita Anna a fost întruchipată de actrițe celebre: Greta Garbo (1935), Vivien Leigh (1948), Jacqueline Bisset (1985), Sophie Marceau (1997), Keira Knightley (2012).
Despre roman și scriitor
În 1873, Tolstoi a început să lucreze la următorul lui roman de mari proporții, inspirat parțial din niște evenimente ce au avut loc la o moșie învecinată, unde amanta respinsă a unui nobil s-a sinucis aruncându-se în fața unui tren. Acest subiect, pe fundalul recitirii poeziilor lui Pușkin copiilor săi l-a inspirat să scrie despre o familie cu adevărat nefericită.
Succesul ecranizării din 1935 a romanului lui Tolstoi a făcut din Greta Garbo imaginea Annei Karenina, cunoscută în toată lumea.
Rezumat
Răzvrătita Anna Karenina dă frâu liber pasiunii pentru un ofițer îndrăzneț, contele Vronski, și își părăsește căminul lipsit de dragoste pentru a se arunca în brațele unei iubiri pasionale, dar sortite eșecului. Ea își sacrifică astfel copilul și se supune condamnării de către înalta societate moscovită. Povestea tragică a Annei este întrețesută și contrastează cu idila și căsătoria dintre Constantin Levin și Kitty Șcerbațkaia, foarte asemăntoare cu cea dintre Tolstoi și soția sa. Cautând adevărul, Levin își exprimă opiniile despre societatea contemporană, politică și religie, care sunt adesea considerate ca aparținând autorului.

Sursa: [Link Removed for Guests]

Adaptări ale romanului Anna Karenina

Romanul Anna Karenina scris de marele scriitor rus Lev Tolstoi a cunoscut o mulţime de adaptări în piese de teatru, filme, televiziune, balet, operă.
Iată lista adaptărilor în filme:
- 1911: Anna Karenina,o adaptare frnceză în regia lui Maurice Andre Maître;
- 1914: Anna Karenina, o adaptare rusă în regia lui Vladimir Gardin;
- 1915: Anna Karenina, o versiunea americană, jucată de actriţa daneză Betty Nansen;
- 1918: Anna Karenina, o adaptare maghiară în regia lui Marton Garas;
- 1927: Love , o versiune americană, jucată de celebra Greta Garbo, în regia lui Edmund Goulding;
- 1935: Anna Karenina, cea mai cunoscută şi apreciată versiune de critica de film, în care joacă Greta Garbo şi Frederic March, în regia lui Clarence Brown;
- 1948: Anna Karenina, jucată de Vivien Leigh, Ralph Richardson, în regia lui Julien Duvivier;
- 1953: Anna Karenina, o versiune rusească, în regia Tatyanei Lukashevich;
- 1960: Nahr al-Hob (River of Love), varianta egipteană în regia lui Ezzel Dine Zulficar;
- 1967: Anna Karenina, o altă versiune rusească în regia lui Alexander Zarkhi;
- 1985: Anna Karenina, un film TV american, în care joacă Jacqueline Bisset şi Cristopher Reeve, în regia lui Simon Langton;
- 1997: Anna Karenina, prima versiune americană realizată în Rusia, în regia lui Bernard Rose, jucată de Sophie Marceau şi Sean Bean;
- 2012: Anna Karenina, versiunea briranică în regia lui Joe Wright,în rolul principal Keira Knightley.

Sursa: [Link Removed for Guests]
Avatar utilizator
Semafor
Mesaje: 706
Membru din: Lun Feb 21, 2011 12:00 am
Localitate: Pascani
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de Semafor » Joi Feb 22, 2018 4:01 pm

Seria filatelică -Literatură şi film

Al cincilea timbru prezentat, are valoarea de 800 FG. În prim plan apare locomotiva folosită la realizarea filmului, sub care este scris : Locomotive Pacifique a Chapelon 1936.
În fundalul timbrului, afişul filmului - La Bete Humaine - în regia lui Jean Renoir. În partea stângă numele Ţării emitente – Republique de Guinee şi în partea dreaptă, denumirea romanului - La Bete humaine - de Emile Zola

[Link Removed for Guests]

La Bete Humaine (romanul lui Emile Zola)

La Bete Humaine este un roman de Emile Zola, publicat în 1890, fiind al şaptesprezecelea volum al seriei intitulată Les Rougon – Macquart. Acesta este rezultatul fuziunii unui roman despre justiţie cu un roman despre lumea feroviară, care nu a fost în intenţia iniţială a autorului.

Prezentarea

Povestea evocă lumea drumului de fier şi se derulează de-a lungul liniei Paris (gara Saint Lazare) - Le Havre. În perioada scrierii romanului, casa lui Emile Zola se afla la Medan, cu vederea la drumul de fier. Între cele două gări, descrise cu o mare precizie, eroii trebuie să oscileze pe acest traseu pendular, devenind jucăriile pasiunilor care-i domină. Marile drame vor veni la jumătatea drumului parcurs, la încrucişarea destinelor, într-un tunel, la intersecţia (în locul imaginar numit în consonanţă negativă) La Croix de Maufras.
Se obişnuieşte să se spună că această poveste are doi eroi: de o parte, mecanicul Jacques Lantier şi de cealaltă parte, locomotiva sa, Lison, pe care Lantier o iubeşte mai mult ca pe o femeie.
Pe lângă aspectul său documentar, La Bete humaine este un thriller, un thriller al secolului al XIX-lea care i-a şocat pe contemporanii lui Zola. Ni se prezintă nu mai puţin de două violuri, sumedenie de morţi, două sinucideri cunoscute de cititor şi două dezastre, dintre care multe sunt inspirate din diferite fapte reale. Sa susţinut chiar că această avalanşă sumbră şi teribilă, demnă de Grand-Guignol, i-a afectat lui Zola eventuala sa alegere la Academia fraceză.
....................................................................................................................

Rezumatul

Roubaud, adjunctul şefului de gară din Le Havre, angajat model, dar care a fost supus pe nedrept unei plângeri din partea unui client, merge la Paris pentru a se justifica. Soţia sa , Severine, profită de aceasta pentru a-l însoţi şi de a face câteva cumpărături. El află din gura Severinei că Grandmorin, patronul şi presedintele companiei feroviare, s-a culcat cu ea în adolescenţă. Nebun de gelozie, lovit în mândrie de Severine, decide apoi să-l omoare pe preşedintele Grandmorin, cu complicitatea ei punând-o să-i trimită o scrisoare de invitaţie.
Mecanic pe linia Paris – Le Havre, Jacques Lantier, 26 de ani, absolvent al şcolii de Arte şi Meserii, vine adesea, atunci când este liber, la naşa sa Phasie Misard, care îşi duce viaţa cu un paznic de barieră, în locul numit La Croix de Maufras, situat pe aceeaşi linie Paris – Le Havre. Sarcina de paznic de barieră este îndeplinită şi de Misard, soţul ei şi de fiica ei Flora. Căsătorindu-se cu Misard, Phasie a păstrat pentru ea zestrea de 10.000 de franci pe care a refuzat s-o împartă cu el. Pentru a obţine banii, Misard o otrăveşte lent, turnându-i salpetru în sare, dar în final el o va ucide cu otravă de şobolani. După moartea soţiei sale, Misard a răscolit toată casa, dar niciodată nu a găsit banii.
La rândul ei, Flore, 18 ani, este o tânără fată sălbatică, dotată cu un caracter puternic, care respinge toate avansurile peţitorilor ei, dar sfârşeşte prin a se îndrăgosti de Lantier care n-a iubit niciodată altceva decât locomotiva sa, obiectul pasiunii sale. În momentul când o posedă pe Flora, Jacques cade pradă unui impuls criminal care se află în subconştientul lui şi ca să n-o omoare, el fuge cât mai departe. Mai mult decât atât, lui i se pare că vede o crimă realizată în trenul care trece, tren pe care el îl conducea de obicei.
Roubaud şi soţia sa l-au atras pe Grandmorin în tren şi îl ucid. Ei sunt primii suspectaţi şi Jacques Lantier îi recunoaşte pe vinovaţi dar se lasă înduplecat de Severine care-l imploră din ochi.
Judecătorul Denizet, manipulează cazul, ştiind că cei doi vor moşteni casa ( cea în care, cândva, Grandmorin a abuzat-o pe Severine, situată în apropiere de Croix de Maufras) găsind un vinovat ideal în persoana lui Cabuche, un pădurar violent şi dur, care a fost odată în apropierea unei alte victime a lui Grandmorin, pe care el a gasit-o şi a consolat-o. Pădurarul este o victimă ideală pentru a distrage atenţia şi de a proteja imaginea publică a lui Grandmorin, marele burghez.
Severine, speriată de moarte ca să nu fie compromisă de găsirea unei scrisori pe care ea a fost forţată să i-o trimită lui Grandmorin prin care îl invita în trenul care-i va deveni fatal, încercă să-şi înmoaie judecătorii şi pe responsabilii companiei.
Menajul soţilor Roubaud pe care complicitatea crimei trebuia să-l sudeze, din contra, îl şubrezesc. Roubaud lucrează noaptea, începe să bea şi puţin câte puţin devine dependent de jocurile de noroc folosind banii furaţi de la Grandmorin când a fost ucis, subtilizaţi atunci pentru a deturna atenţia asupra unui hoţ ipotetic. Chemat să depună mărturie, Lantier îi recunoaşte pe vinovaţi, dar refuză să o acuze pe Severine.Aceasta din urmă, ştiind că el a văzut crima, recunoscătoare îl seduce, devenind amanta lui, în timp ce judecătorul acuză un nevinovat.Cei doi tineri amanţi sunt văzuţi adesea la Paris, fiind surprinşi în final de Roubaud, Dar acesta ,devenit indiferent, nu mai spune nimic.
Într-o zi locomotiva lui Lantier este blocată de zăpadă la Croix de Maufras. Pasagerii trenului, printre care se afla şi Severine, se refugiază la cantonul de la barieră, până când locomotiva este deblocată. Flore descoperă că Jacques Lantier şi Severine Roubaud sunt amanţi.La scurt timp după, Phasie moare la etaj în urma otrăvirii de către Misard.
Severine, vrând să se răzbune pe Roubaud pentru relele tratamente la care a fost supusă, vrea să-l determine pe Lantier să-l asasineze, dar acesta nu are curaj să o facă.
Roasă de gelozie, Flore provoacă cu bună ştiinţă un accident feroviar, sperând că-i va ucide pe Severine şi Jacques aflaţi în tren. Ei supraveţuiesc în timp ce victimile sunt numeroase. Jacques ştie că ea este vinovata şi Flore se sinucide făcând să fie lovită de un tren în tunelul Malaunay, din apropierea casei.
În cele din urmă, dorind să fugă pentru a trăi liberi în America, Jacques şi Severine îi întind o cursă lui Ruobaud, la Croix de Maufras, în casa moştenită de la preşedintele Grandmorin. Dar în timp ce Severine vrea să-i dea lui Jacques curajul de a realiza crima, el recade în nebunia sa morbidă, îşi gâtuie amanta, cu puţin timp înainte de sosirea lui Roubaud. Cabuche soseşte la locul crimei înaintea soţului şi încearcă s-o salveze pe Severine. Roubaud apare mai târziu însoţit de Misard.În final Roubaud şi Cabuche, sunt consideraţi complici de către judecătorul Denizet şi vor fi condamnaţi amândoi la muncă silnică pe viaţă, nu numai pentru uciderea Severinei ( pentru care sunt nevinovaţi) şi încă pentru cea a lui Grandmorin (pentru care doar Roubaud este vinovat). Jacques Lantier, chemat la proces ca martor, face ca cei doi să fie acuzaţi.
Jacques primeşte o nouă locomotivă dar care nu este atât de performantă ca Lison. Acest lucru sporeşte neînţelegerea dintre Jacques şi fochistul său, care sfârşeşte într-o zi cu o bătaie între ei pe locomotivă. Ei cad şi sunt ucişi amândoi, fiind zdrobiţi de tren.
...............................................................................................................................
[Link Removed for Guests]

Adaptări cinematografice

- Die Bestie im Menschen, film german - 1920 în regia lui Ludwig Wolff;
- La Bete humaine – 1939 în regia lui Jean Renoir, avându-l protagonist pe Jean Gabin;
- Desirs humains, - 1954 în regia lui Fritz Lang, un remake în care rolul principal este încredinţat lui Glenn Ford.;
- La Bestia humana, un film argentinian din 1954 de Daniel Tinayre;
- Cruel Train, un film englez de televiziune – 1995, de Malcolm McKay

Sursa: [Link Removed for Guests]

continuarea cu prezentarea filmului
Avatar utilizator
Semafor
Mesaje: 706
Membru din: Lun Feb 21, 2011 12:00 am
Localitate: Pascani
Contact:

Re: FILATELIE cu tematica feroviara

Mesaj de Semafor » Sâm Feb 24, 2018 10:30 am

La Bete humaine (filmul lui Jean Renoir)

La Bete humaine este un film francez realizat de Jean Renoir, lansat în 1938, o adaptare după romanul omonim scris de Emile Zola.

Synopsis

Jacques Lantier este o victimă a impulsurilor criminale. El nu se simte bine în compania fochistului său Pecqueux pe „Lison”, locomotiva cu abur, cu care face cursele pe linia Paris – Le Havre. Din nefericire pentru el, o întâlneşte pe Severine Roubaud, al cărei soţ, şef adjunct la gara Le Havre, tocmai l-a ucis pe Grandmorin, naşul tinerei femei, căruia aceasta i-a cedat în tinereţe.Severine devine amanta sa şi în curând aceasta îi sugerează lui Lantier să-i elimine soţul stânjenitor. Sub influenţa unei crize, Lantier o omoară pe Severine. Revenind pe locomotiva sa, el mărturiseşte crima însoţitorului său Pecqueux şi într-un acces de disperare, se sinucide aruncându-se din trenul aflat în mers.Pecqueux opreşte trenul şi nu poate decât să constate moartea lui Lantier lângă calea ferată.

Fişa tehnică

Titlul : La Bete humaine
Realizator : Jean Renoir
Scenariul : Jean Renoir, adaptat după romanul - Bestia umană - de Emile Zola
Imaginea : Curt Courant
Muzica originală : Joseph Kosma
Cântecul : Le petit coeur de Ninon (versurile Georges Millandy, muzica: Ernesto Becucci);
Filmarea : august – septembrie 1938, Studios de Billancourt ; exterioare : gara Saint Lazare, Evreux, Le Havre, Breaute – Beuzeville, Rouen şi împrejurimi.
Producători : Raymond Hakim şi Robert Hakim
Producţia : MM. Hakim şi Paris Film
Ţara de origine : Franţa
Limba : franceză
Pelicula : 35 mm alb – negru, camera 120 Parvo
Genul : dramă
Durata : 100 minute
Data lansării:
Franţa : 23 decembrie 1938 (Paris, Cinema Madeleine)
Regatul – Unit : 20 aprilie 1939
Statele Unite : 19 februarie 1940

Distribuţia

Jean Gabin : Jacques Lantier, mecanic pe „Lison”
Simone Simon : Severine, soţia lui Roubaud
Fernard Ledoux : Roubaud, adjunct şef de gară la Le Havre
Julien Carette : Pecqueux, fochist pe „Lison”
Blanchette Brunoy : Flore, verişoară şi prietenă din copilărie cu Jacques
Charlotte Clasis : Phasie Misard, mătuşa şi naşa lui Lantier
....................................................................................................
Despre film

Întregul film se desfăşoară în universul căilor ferate. Acesta începe cu o secvenţă extraordinară de „iad” din cabina mecanicului unei locomotive cu abur de tip Pacific 231. Seriile 3 – 231 G 592 şi 3 – 231 F 632 au fost folosite la filmări. Cu această ocazie, SNCF a acordat un sprijin substanţial echipei de filmare, dându-i chiar şi lecţii de conducerea unui tren lui Jean Gabin.
..................................................................................................
Jean Renoir şi-a luat unele libertăţi în adaptarea romanului lui Zola, din moment ce acţiunea filmului are loc în timpurile contemporane turnării filmului şi nu în epoca celui de-al doilea Imperiu. Există, de asemenea, multe elemente ale romanului, care au fost eliminate din film: gelozia Florei care provoacă un accident de tren, la Croix de Maufras.Acţiunea este mult simplificată, în comparaţie cu cea din romanul lui Zola. În cele din urmă, finalul filmului este diferit de cel al cărţii: în cartea lui Zola, Pecqueux şi Jacques se bat pe platforma locomotivei trenului în mers, sfârşind amândoi prin zdrobirea sub roţile trenului.
Filmul este turnat în 1938, la puţin timp de la înfiinţarea SNCF. Locomotivele nu au montate încă plăcuţele cu noile numere de înmatriculare, iar vagoanele de călători mai au inscris pe părţile laterale cuvântul „ETAT”. Cu toate acestea, într-una din imagini putem vedea deja un vagon cu inscripţia SNCF.
...............................................................................................................
Sursa : [Link Removed for Guests]


[Link Removed for Guests]
Scrie răspuns

Înapoi la “Discutii pe marginea liniei”