Conversie 2mm FineScale - Hunslet Austerity 0-6-0ST

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
Multumesc frumos de raspuns, Vali!

Interesant, ai dreptate, avand in vedere posibila lipsa de coliniaritate intre cele trei, e mai important ca motorul in sine sa fie initial un pic "loose" si axul melcului sa fie cel care da alinierea precisa.

£10 pentru asa o jucarie minunata chiar ca nu este mult. Banuiesc ca este "3-257: Flat-can 12 v motor 1mm dia shaft "?

Imi poti spune te rog si dimensiunile exterioare ale motorului?
 
victorian a spus:
[...]

£10 pentru asa o jucarie minunata chiar ca nu este mult. Banuiesc ca este "3-257: Flat-can 12 v motor 1mm dia shaft "?

Imi poti spune te rog si dimensiunile exterioare ale motorului?

Ala e, Dorine.

Conform desenului tehnic, dimensiunile sunt 8 x 10 mm in sectiune si 16 mm in lungime. L-am masurat si eu si iti pot spune ca lungimea, cu tot cu bucsa axului este de 17 mm.

Nu stiu cat de minunat este motorul asta dar e fiabil. :) Nu am auzit pe multi sa se planga de el.
 
Multumesc frumos de precizari! Pai chiar e minunat, Vali, daca este fiabil, este asa de mic si costa numai zece lire. Daca studiezi ce motoare baga Fleischmann, Arnold, Roco sau Trix in modelele lor o sa vezi ca motorasele lor muuult mai mari.

In plus, de obicei un motoras asa de mic se alimenteaza pe la 3-6V si deci are nevoie de montaje suplimentare ca sa-l alimentezi la 12. Pui niste rezistente, dar unde le strecori si pe alea, plus ca exista riscul sa se incalzeasca, etc. etc.

Iar un motor Maxxon sau Faulhaber, care sunt intr-adevar extrem de fiabile si de dimensiuni comparabile costa de 5-7 ori mai mult! Asa ca una peste alta e chiar o afacere!
 
Oarecum nemultumit de calitatile cinematice ale primelor doua sasiuri construite dar de pe urma carora am invatat enorm si am castigat experienta, am inceput lucrul la cel de-al treilea sasiu, identic cu primele doua. Pot spune ca sunt foarte multumit de rezultat, sasiul ruland perfect.

Imagini din timpul constructiei:

Gata pentru vopsire:



Dupa vopsire, un detaliu cu axa motoare si angrenajele. Gaura de 1,5 mm a fost facuta pentru a nu se crea presiune in urma fixarii rotilor si pentru a permite fixarea fiecarei jumatati de axa cu Super Glue. Se observa si arcurile care asigura o mai buna colectare a curentului electric dar si o oarecare compensare a sasiului.



Bucsa care conecteaza cele doua jumatati de axa; doua gauri au fost facute, cate una catre fiecare capat al bucsei:



Sasiul aproape terminat: mai sunt de atasat cele doua bare care conecteaza sabotii de frana, fixarea definitiva a bielelor si, bineinteles, motorul. Mi-a luat ceva "sfertuirea" (quartering) rotilor. Testul final: sasiul ruleaza liber pe o bucata de placaj inclinat la 15 - 20 de grade.



Si fixarea provizorie a corpului locomotivei:

 
Vali, admirabila munca si rezultatul.
Te rog, pentru mine si pentru altii care nu realizeaza despre ce munca de chinez vorbesti tu, sa pozezi locomotiva cu o moneda langa, pentru a da un ordin de marime. Pozele macro pot sa fie inselatoare...
Nu stiu daca ai la tine ceva maruntis romanesc dar macar o moneda de 1E poate gasesti...

off topic: mereu m-am intrebat de ce solutia ST (sadle tank) nu a fost mai raspandita. In afara de UK si colonii, nu am mai vazut-o pe undeva. Si un fapt mai putin cunoscut, o locomotiva de provenienta britanica, tot un ST a circulat si la noi....
 
Perseverenta!
Este inutil sa iti spun ca ma topesc dupa astfel de constructii. :)

Intrebare naiva:

Pe axul central, contragreutatile nu ar trebui sa fie diametral opuse bielei?



 
Salut felippe,carcasa ai avut-o de la alt model sau ai facut-o tu,am si eu doar sasiul cu osii motoare ,biele,motor,si nu am carcasa,si ma intereseaza problema.
 
Buna,
Intrebare naiva:

Pe axul central, contragreutatile nu ar trebui sa fie diametral opuse bielei?

MPU a dat un inceput de raspuns: pe osia a doua actioneaza si bielele motoare si este cotita, asa ca acele contragreutati trebuie sa echilibreze mai multe lucruri... :|
 
Multumesc pentru aprecieri!

Cosmin, eu am pus contragreutatile pe rotile centrale asa cum le-am vazut in desenul tehnic.

Dar cu siguranta explicatia stiintifica este cea data de Mircea si Horia.

Catalin, nu am euro dar am gasit cateva monede romanesti si, chiar daca poza nu este de cea mai buna calitate, comparatia de marime e clara:



Mi-au placut Saddle Tanks inca de cand le-am vazut prima data la Kent & East Sussex Railway in Marea Britanie in 2001, probabil tocmai ca, fiind obisnuit cu modelele continentale, nu mai vazusem pana atunci asa ceva.

Pe unde prin Romania a existat o astfel de locomotiva?

Pantiru, carcasa am cumparat-o foarte ieftin de pe eBay. Este un model din metal, de generatie veche, de pe vremea cand Graham Farish avea inca fabrica in UK, la Poole. Nu are foarte multe detalii dar, pana la urma, locomotivele cu abur britanice nu abunda nici ele in componente exterioare. La inceput nu m-au atras tocmai din acest motiv dar vazandu-le mereu pe liniile prezervate, m-am obisnuit cu ele si acum ma atrage chiar simplitatea lor.
 
Horia_Radulescu a spus:
Pai gandeste-te si tu logic...

Imposibil in cazul de fata!
Cursul ratiunii mi-a fost deviat/oprit de peisajul/obiectul fotografiat . Cu greu am putut formula o intrebare prosteasca. :oops:

Vali, presupun ca lucrezi sub lupa. :roll:
 
Salut Vali,

Cred ca poza cu "gandacul" langa moneda de 50 de bani ii lamureste pe toti cat de mare este de fapt modelul respectiv si implicit cat de "usor" este de lucrat la asa ceva.

E interesant de tinut minte, pentru cine isi imagineaza ca-i usor de facut, ca de fapt acesta este cel de-al treilea sasiu lucrat de tine, fiind nevoie de primele doua pe post de cobai sacrificati ca sa iti poti "forma mana" si sa-ti iasa perfect.

Mie-mi place grozav ce ti-a iesit! In privinta intrebarii 2, daca au existat "saddle tank" folosite pe teritoriul Romaniei de azi, raspunsul il gasesti in "Istoria tractiunii feroviare din Romania" volumul 1.

Si ca sa nu te pun sa rasfoiesti tot volumul, iti dau si doua indicii:


1) locomotiva IVb cu numarul 606 folosita pentru manevra in depoul Timisoara in 1874.

2) locomotiva tip Handyside a caii ferate militare Fratesti-Zimnicea de la 1877, devenita dupa razboi locomotiva CFR cu numarul 01.
 
Mersi de informatii Dorin.

Am montat barele de legatura a sabotilor de frana (pull rods):



si am fixat definitiv bielele rotilor motoare:



Am folosit izolatie de la un conductor electric foarte subtire pentru a masca intreruperea barelor transversale confectionate din fir Fosfor-Bronz cu diametrul de 0.254 mm.