Omagiu lui Otto Wagner

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
privind urbanismul, aici ezit de asemenea... sa aleg atmosfera "tipic vieneza" si putin rece de la Hernals sau babilonia de stiluri pe o parte a liniilor si cladirile tipice de 4 niveluri de pe cealalta de la Gersthof? aici spiritul meu de arhitect este mai atras de cea de-a doua, la fel cum cladirea de la Gersthof, desi simetrica, ma atrage mai mult ca cea de la Hernals...
 
mai Rudi, sa fac deja schite la 30 de segmente? :roll:

hai s-o luam pe bucati: acum suntem in Viena, in inca 2 segmente vom iesi din Viena...
 
Horia_Radulescu a spus:
mai Rudi, sa fac deja schite la 30 de segmente? :roll:

hai s-o luam pe bucati: acum suntem in Viena, in inca 2 segmente vom iesi din Viena...

Am vrut sa spun ,din zona cu pricina....Stiu ce ai de gand cu atatea segmente ....doar am povestit.
 
na klar, Rudi...

Viena si zona Vienei, sa zicem, 4 sau maxim 5 segmente (unul de 90 de grade, trebuie dat coltul la camera undeva) :)

sa zicem 2 cu Vorortenlinie, statia si ce e in jur, unul cum spunea catalin pe estacada sau pe taluz, apoi mai iesim din oras, trecem pe sub Autobahn, gradini muncitoresti, un Billa si gata... :D
 
Horia,

poate ca ar trebui sa lasam realitatea sa ne inspire.Tu, prin acest prim segment esti in plina Viena. Ce urmeaza ?
Linie este in continuare "urcata" pe rambleu, poate o statie intermodala (tren, tramvai si metru), blocuri inconjurate de parcuri, autostrada, parcuri......si apoi ajungi la tara...
Ceva in genul partii estice a Vienei, de la Prater spre Turnul Dunarii ......

In pozele de mai jos se vede una din aceste linii urbane, asa cum isi face loc printre cladiri. Aici a iesit deja din zona urbana a Vienei si a ajuns in zona Praterului, mult mai aerisita si mai "casnica"....



zona de periferie, cu aceleasi cladiri de 4-5 etaje insa mult mai disparate si inconjurate de vegetatie, cu garaje si magazine, iti poate oferi locul ramificatiilor si micilor zone industriale de care vorbesti.
 
hmmmm, catalin, chiar noua Bahnhof Praterstern (fosta Haltestelle Praterstern, fosta dedemult o superba Nordbahnhof bombardata stupid si aruncata in aer cu nemernicie in 1961) nu am unde sa pun!

hai sa nu uitam ca Praterstern (pentru cei care nu cunosc, gara cu polul de schimb intermodal din poza a IIa a lui catalin) este considerata de OBB ca "platforma turnanta a traficului vienez de S-Bahn" si aici opresc trenuri Wiesel cu Taurus si 5 vagoane cu etaj... eu sunt muuuuuult mai modest!

pozele astea par sa fie facute din roata mare din Prater :D

mai degraba ma gandeam la ce urmeaza dupa prima poza, afara din oras... cam cum arata Schwechat, Simmeringer Haide, sau in nord Florisdorf sau poate Penzing pe Westbahn sau Heiligenstadt (si ele parti din Vorortenlinie), adica cladiri din ce in ce mai mici pana ajungem pe strazi cu case cu un singur nivel (ca in Timisoara sau Aradul Nou) unde pana nu de mult tramvaiul avea linie unica, dublata doar in statii...

o sa incerc sa dibui niste poze...
 
inca ceva, in prima poza (acum sunt sigur, ambele sunt facute din roata cea mare) ;) arata faimoasa curba de pe S-Bahn Stammstrecke, de la Praterstern la Wien Mitte si terminalul CAT...
 
Daca prima poza te inspira, atunci poti continua ca si in realitate, cu partea "de la tara" a Vienei (subliniez, a Vienei, ca sa nu se confunde cu ce intelegem noi prin "la tara").
Dupa Viena Imperiala ai cartierul aerisit si plin de vegetatie, urmeaza apoi un brat al Dunarii si partea foarte pitoreasca rurala....



Ai avea astfel trecerea de la centrul Vienei urban si impunator, la cartierele aerisite din prima jumatate a sec XX si apoi cartierele casnice si molcome.....
In toate ai transport urban de suprafata, evident in zona de case doar autobuze, ai trecerea de la centrul impunator la periferia linistita, ai un brat de Dunare...

PS: da, primele poze panoramice sunt din roata Praterului si cea de mai sus de pe platforma Turnului Dunarii.
 
Horia,

Vad ca discutia tot evolueaza aici inainte sa apuc si eu sa intervin cu ceva, asa ca iti ofer si eu cateva umile sugestii:

Inainte de a incarca prea mult diorama (stiu bine ca urasti la fel ca si mine imaginile alea de cosmar cu dioramele-spaghetti!), atmosfera urbana cred ca o poti obtine si prin exploatarea unui artificiu scenografic: asezarea fata de privitor intr-un unghi gen 60 grade a tramei stradale pre-existente la nivelul inferior, peste care se suprapune la nivelul de deasupra traseul feroviar, pe care, in deplin acord cu tine, nu l-as vedea tras ca pe sfoara, ci intr-o curba larga deschizandu-se spre privitor.

Desigur, aici vor aparea si niste dezavantaje, vei avea niste cladiri mai inalte care avanseaza spre privitor si care eventual vor fi "taiate" de marginea dioramei, insa dezavantajul asta s-ar putea transforma in avantaj prin faptul ca asemenea cladiri vor actiona ca o "rupere scenica" a imaginii.

Ar trebui sa gandesti o volumetrie care sa realizeze ruperea curbei largi a traseului feroviar in trei segmente de marime aproximativ egala, cat sa formeze un ritm.

Mai este si problema circuitului de tramvai de la nivelul inferior, care ar fi mai degraba linear, insa ar putea sa "dispara" in interiorul unei cladiri printr-un loc inaccesibil vederii privitorului si sa apara in mod complet neasteptat pentru privitor de undeva de dupa coltul indepartat, ceea ce ar creea iluzia unui parc impresionant de tramvaie care se succed la mica distanta unul de celalalt.

Cu Faller Car System vei avea o problema, trebuie sa sugerezi o atmosfera urbana incarcata care se realizeaza cu MULTE masinute, dar ai putea la fel de bine sa sugerezi un ambuteiaj pe o artera importanta, cu mai multe masini blocate in trafic, si miscarea principala va fi realizata undeva pe o straduta mai putin circulata din prim plan, unde vor putea sa se desfasoare in liniste cateva masini care au scapat de ambuteiaj.

Nu cred ca ar trebui sa te gandesti la nevoia unor peroane lungi, vorbim in principiu despre niste trenuri urbane mai scurte care opresc pe aceste peroane.

Ar fi interesanta posibilitatea realizarii unor manevre ocazionale pentru intrarea in fabrica Julius Meinl.

Daca va fi si Transalpinul, "derutat" si complet debusolat ca nu-si gaseste Westbahnhof-ul :D el n-o sa opreasca si o sa fie chiar mai interesanta observarea desfasurarii lui printre "ruperile scenice" realizate de cladirile inalte.

Va mai trebui sa gasesti o modalitate interesanta de a realiza racordul peisajului urban cu cel rural invecinat. Poate o sugestie de zona industriala (acelasi Julius Meinl?) urmata de o mica portiune de verde cu traseu feroviar semi-ingropat?

Cand scriu asta imi aduc aminte ca un traseu feroviar extrem de asemanator se gaseste putin mai la nord-est, la trecerea trenului prin Bratislava, si tare m-as mira sa nu fie de aceeasi inspiratie!

Oricum, un subiect fascinant, de aceea in incheiere tin sa-ti multumesc in mod deosebit ca ai reusit cu acest nou articol al tau sa imbini utilul cu placutul, reusind sa ne atragi atentia asupra acestui subiect care este intim legat totodata si de istoria dezvoltarii stilurilor arhitectonice cat si de istoria feroviara.

Acest subiect este in egala masura interesant pentru tine si pentru mine prin prisma profesiei, dar este totodata interesant pentru toti membrii acestui forum prin prisma pasiunilor feroviare care unesc pe toti.

Ca o ultima remarca, stilul artistic tipic care s-a dezvoltat in jurul anului 1900 in Europa isi are originile in Anglia in miscarea "Arts and Crafts". El s-a raspandit cu repeziciune in toata lumea si, in mod cu totul a-tipic pentru un stil atat de unitar, poarta denumiri diverse in functie de tara.

In Franta la fel ca si in Romania, el se cheama "Art nouveau" adica "arta noua", un termen aparut in Franta in urma unei simple idei publicitare. Samuel Bing, un negustor de arta a deschis un nou magazin in Paris, numindu-l "La Maison de l'Art Nouveau" (Casa artei noi), fara sa stie ca avea sa faca istorie!

In landurile germane, acelasi stil este cunoscut mai degraba drept "Jugendstil"adica "stil tanar".

In Spania se cheama "modernismo" sau "estilo modernista"; in Italia, se cheama "Stile Liberty" -tot din cauza unui magazin!

In Austria insa stilul respectiv are un nume aparte. El se cheama "Wiener sezession", ceea ce ar insemna "ruptura/despartirea vieneza", si merita sa precizam de ce se cheama astfel fiindca are legatura directa cu ceea ce vorbeam mai devreme.

Peste tot, acest stil a aparut ca o forma de "protest" a artistilor si creatorilor fata de arta "academica" "oficiala" considerata de ei ca fiind invechita, inchistata in propriile ei rigori si reguli.

La Viena, acest protest a luat forma realizarii unei uniuni cooperative de artisti, care s-a numit "Vereiningung Bildender Künstler Österreichs" (ceea ce ar insemna aproximativ uniunea artistilor austrieci). Aceasta uniune a fost formata in 3 April 1897 de catre artisti precum Gustav Klimt, Koloman Moser, Josef Hoffmann, Joseph Maria Olbrich, Max Kurzweil si, nu tocmai cel din urma, ... Otto Wagner.

Prima expozitie a acestui grup a avut loc in 1898, la noul sediu al asociatiei din vecinatatea Karlplatz, o casa celebra ce exista si azi si care a devenit repede cunoscuta dupa numele expozitiei, "Wiener Sezession".

Iata deci ca numele austriac al stilului se leaga direct de Otto Wagner, cel caruia i se cuvine sa-i aducem din nou un omagiu pentru mareata opera pe care ne-a lasat-o mostenire!
 
da, catalin, la asa ceva ma refeream!

de fapt voi merge si mai departe, calea ferata va fi de-a lungul unei foste sosele cu case rurale de secol XVIII (identice in mare masura cu cele din satele din Banat, de exemplu) si cu tramvai... unele linii ajungeau al naibii de departe de centru!

o sa caut ceva poze din anii 1970-80... cand inca circula tramvaiul...
 
buna Dorin si iti multumesc pentru completari!

dupa cum vezi, m-am ferit pana acum de numele de Secession / Sezession tocmai pentru ca miscarea lui Kolo Moser, Gustav Klimt si bineinteles Otto Wagner a inceput ceva mai tarziu, cand pe Vorortenlinie deja circulau trenuri! ;) completarea este insa deosebit de pertinenta!

tocmai la o asemenea curba larga, deschisa ma gandisem si eu... cu cladirea de la Gersthof in mijloc! avantajul? simplu! cum la Gersthof cladirile inalte, "vieneze" sunt in spatele garii si cele "mici", de "provincie", in fata, as putea organiza modulele ca o scena de teatru, cu culisa orasului imperial in spate!

la nivelul inferor avem problema liniei de tramvaie (sau pendular, sau in bucla, sa vedem, oricum cu linii "dummy") si Car System (cu bucle de intoarcere ascunse sau in traseu-bucla)... aici ca rezerv deja ceva surprize! :)

pe undeva as integra cu placere si statia aceea de salvare din Hernals... sa vedem!