Cum se regleaza un decodor

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

dac

Well-Known Member
Trenulist
15 Septembrie 2007
1.405
244
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
Am sa descriu aici pasii pe care ii parcurg cand doresc sa optimizez setarile unui decodor.

A. setarile de mers

Reglajul unui decodor incepe numai dupa ce aspectele mecanice si electrice ale locomotivei sunt impecabile.

I. Rodajul = pe un cerc de R2 Piko rulez locomotiva cate 15 minute la viteza medie, fata si spate, apoi o intorc pt a roti boghiurile si in celalalt sens, si din nou 15 minute fata + spate. Total = 1 ora.

II. Verificarea mecanica si electrica = desfac boghiurile si sterg surplusul de vaselina, ulei; curat contactele electrice si rotile cu alcool izopropilic; daca este cazul, refac traseele electrice in asa fel incat sa minimizez contactele prin atingere (supuse oxidarii) - de preferat ca singurul contact prin atingere sa fie roti-lamele colectoare.

Aceasta etapa este importanta intrucat am intalnit boghiuri realmente naclaite in lubrefiant sau dimpotriva complet uscate; pe partea electrica am vazut cazuri in care curentul de la roti ajungea la decodor dupa o gramada de contacte intermediare unele chiar precare. Avand in vedere curentii destul de mari (0,5A) am preferat sa trag fire electrice direct intre lamele si placuta de circuit imprimat.
Iata de ce, in anumite cazuri, a trebuit sa inversez primele 2 etape.

Daca locomotiva ruleaza frumos in analog, la orice viteza, se poate trece la:

III. Setarea decodorului = incepe intotdeauna cu

1. optimizarea parametrilor compensarii de sarcina - in scopul rularii line, fara smucituri, la orice viteza. Reteta nu este universala, se regleaza succesiv prin incercari. In general am constatat ca parametrii initiali sunt prea mari si trebuiesc redusi (mai ales la ESU Basic). Pt. gama ESU (Basic, LokPilot, LokSound) am obtinut valori optime pt diferite tipuri de motoare (Piko, Roco, AF...) care difera substantial de valorile publicate in manualele ESU si pe care le pot pune la dispozitia doritorilor.

2. reglarea vitezelor - am preferat reglarea in 3 puncte (min, med, max) in locul celei in 28 trepte; se face mai simplu iar comportamentul este comparabil.

a. viteza minima (CV2) este cea mai mica viteza la care nu apar smucituri. Un reglaj bun al compensarii permite viteze minime de 5-6km/H0. Ea creste in cazul motoarelor in 3 poli sau fara volanta spre 10-12km/H0. Am intalnit si superlative de genul 1-2km/H0 dar sunt raritati.

b. viteza maxima (CV5) este bine sa fie reglata conform vitezei maxime a prototipului. Se poate determina fie prin cronometrarea parcurgerii unei bucle de lungime cunoscuta (preferabil de cateva ori pt. cresterea preciziei) fie folosind un vitezometru de tip speedo http://forum.lokomotiv.ro/modules.php?name=Forums&file=viewtopic&t=5686

c. viteza medie (CV6) = viteza de la jumatatea cursei potentiometrului (jumatatea treptelor de viteza). Pt. o rulare naturala este bine sa nu fie media vitezelor extreme, ci la 1/3 de cea minima, astfel, pt. o locomotiva cu viteza maxima de 120km/H0, la jumatatea cursei viteza sa este ceva peste 40km/H0. Se obtine in plus si un control mai fin al vitezelor mici.
Ex. daca v.min.= 5 si v.max.= 41 atunci v.med.= (41-5)/3 + 5 = 17 in loc de 23.

3. reglarea inertiei - accelerare si decelerare (franare)
Se cauta un compromis intre comportament prototipic si "controlabilitate" intrucat cu cat inertia este mai mare cu atat dirijarea locomotivei este mai dificila. Eu am ales valori de 16s pt. accelerare (CV3), respectiv 18s pt. decelerare (CV4).
 
B. setarile luminilor

I. cu becuri = in primul rand cititi prospectul !
Asta pt. ca becurile ce echipeaza locomotivele au tensiuni nominale diferite (de ex. Roco = 16V, Piko = 14V, Brawa = 12V). Cum iesirile de lumini ale decodoarelor ofera cam 16V (in cazul fericit al unor surse stabilizate, altminteri ajung si la 21V !!!) durata de viata a lor scade uneori dramatic.

Solutia: inlocuirea cu becuri de 16V/30mA sau si mai bine cu ansambluri LED + rezistenta balast; profit de ocazie sa reamintesc utilitatea folosirii surselor stabilizate gen laptop de 16V / 4A pt. alimentarea centralelor digitale !

II. cu LED-uri
Acestea se inseriaza intotdeauna cu rezistente de balast care limiteaza curentul prin ele; desi majoritatea ledurilor suporta curenti de ordinul 20mA, intre 5-20mA variatia de luminozitate este de doar 10%, prin urmare aleg rezistente care sa imi asigure un curent de 8-10mA.

Calculatie: caderea de tensiune pe un led rosu este de ~2V, iar pe unul alb de ~3V. Daca decodorul ofera 16V (sursa stabilizata...bla bla...), pt. a avea 10mA prin leduri avem nevoie de urmatoarele rezistente:

a. lumini albe fata 3 leduri in serie: 16V - 3x3V = 7V cadere pe rezistenta balast.
7V / 10mA = 700 adica 690 sau 720 ohm.
b. lumini rosii spate 2 leduri in serie: 16V - 2x2V = 12V cadere pe rezistenta balast.
12v / 10mA = 1200 ohm (1k2)

Legarea in serie a celor 3 leduri albe sau 2 rosii asigura un curent identic prin ele deci luminozitate egala. Valorile de mai sus sunt valori de start, daca luminozitatea este fie prea mare fie prea mica se inlocuiesc corespunzator; sunt necesare asadar cateva teste.

Nu recomand folosirea diminuarii iesirii din setarile decodoarelor in locul reglarii valorii rezistentelor si iata de ce:
desi multora nu place, folosesc setarea de aprindere/stingere progresiva ce imita inertia filamentului; durata este cam de 0,5s si cu toate ca efectul este mai pregnant in cazul becurilor merge bine si cu leduri.

Pt. acest efect (sau oricare altul de tip blink, strobe) decodorul foloseste toate cele 16 trepte de iluminare si efectul este placut; daca iesirea a fost anterior diminuata prin setarea CV-ului, practic raman mai putine trepte de iluminare disponibile pt. efect si apare o sacadare deranjanta.
 
Spuneam mai sus (acum vreo 3 ani...) ca prefer reglarea treptelor de viteza in 3 puncte (minima, medie, maxima) in locul celei in 28 de trepte discrete, comportamentul locomotivei fiind comparabil in ambele cazuri. Intr-adevar, aceasta solutie permite un control mai fin al vitezelor mici, dar trecerea peste viteza medie este insotita de o crestere sesizabila a acceleratiei (punctul de inflexiune a graficului vitezelor - stanga jos in imagine).



Folosirea optiunii de reglare individuala a celor 28 de trepte de viteza permite eliminarea inflexiunii respective, cu o parcurgere fluida a intregului spectru de viteze, de la minima la maxima (graficul din dreapta jos). Curba descrie o functie de gradul 2 ce modeleaza mai bine modul in care se comporta locomotivele in realitate si permite un si mai precis control al vitezelor mici. Problema era insa de calculare a valorilor celor 28 de CV-uri care controleaza cele 28 de trepte de viteza.

Cu un pic de efort matematic am conceput o foaie de calcul tabelar in Excel, care calculeaza automat cele 28 de valori individuale, pornind de la 3 valori initiale (minima, medie, maxima). Spreadsheet-ul determina mai intai functia de gradul 2 ce trece prin cele 3 puncte, iar apoi calculeaza valorile intermediare.

Primul pas consta in determinarea valorilor vitezelor minima si maxima (vezi primul post mai sus). Se alege apoi arbitrar o valoare medie aproximativ la o treime de viteza minima si doua treimi de cea maxima. Ulterior, se ajusteaza prin incercari valoarea vitezei medii la valoarea cea mai mica pt. care diferenta intre treapta 2 si treapta 1 este =1.

Pentru o curgere lina a treptelor de viteza este necesar ca diferentele de valoare intre trepte adiacente sa fie strict crescatoare. Rotunjirile care apar din calcul duc insa la inversiuni de genul celei dintre treptele 14 si 15; drept urmare exista si o coloana cu valori corectate.

Exemplul de mai sus corespunde unei locomotive GP38-2 Proto 2000 dotata cu decodor ESU Loksound v3.5, viteza treptei 1 fiind 4,5 km/H0 iar cea a treptei 28 = 105 km/H0 (65 MPH).

Celor interesati le pot pune la dispozitie fisierul Excel.
 
Multumesc frumos !

Cei care vor sa experimenteze, gasesc fisierul aici http://www.mediafire.com/view/06ncm011z81gn7j/28_steps_2.xlsx
Orice sugestie sau imbunatatire este binevenita !
 
Pornind de la premisa ca intre valoarea treptei de viteza a decodorului si viteza la scara a locomotivei exista o corelatie liniara, am modificat foaia de calcul tabelar astfel incat sa calculeze si vitezele la scara corespunzatoare celor 28 trepte de viteza.

Vitezele la scara minima si maxima, determinate conform primului post de mai sus, se introduc in casutele respective. Spreadsheet-ul determina mai intai functia de gradul I ce se aplica treptelor 1 si 28 (viteza minima si maxima), iar apoi aceasta este aplicata celorlalte trepte intermediare. Fisierul poate fi descarcat de aici :
http://www.mediafire.com/view/439zg6exhi3kfsu/28_steps_3.xlsx

Pentru verificare, am masurat cu ajutorul speedo si vitezele la scara reale ce corespund celor 28 de trepte; se observa un mare grad de similitudine intre valorile calculate si cele masurate (din afara tabelului), diferentele explicandu-se atat prin usoara neliniaritate a ansamblului decodor - motor - angrenaje, cat si prin marja de eroare a speedo (~1,2%).
 
Utile recomandarile. M-ar interesa ceva de genul acesta si pentru decodoarele zimo. Cel putin cv-urile responsabile cu viteza minima, medie si maxima pentru setarea unor valori mai apropiate de realitate.
 
Recomandarile sunt general valabile pt. marea majoritate a decodoarelor, indiferent de producator. http://www.nmra.org/sites/default/files/s-9.2.2_2012_10.pdf

CV 2 = viteza minima
CV 6 = viteza medie
CV 5 = viteza maxima

sau CV 67 - CV 94 = cele 28 trepte de viteza (plus setarea bit 4 din CV 29).

Verifica in cartea tehnica a decodoarelor ce CV-uri sunt implementate.