De fapt... ce-i aia "digital"?!

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
Va salut cu respect. Cu respect si pt ca vorbiti pe alte limbi... Am impresia ca sint martian si dvs paminteni ...Dificil pt un incepator termenii astia...." servo-point" ..."hex-fileul" ...etc... cred ca noi astia hodorogii sintem in plop....noroc ca avem sprijin in dvs. specialistii si a mai pune cite o intrebare de " circ " pt voi...Nu trati in pianist - asta-i vita...
De exemplu: Ce fel de decodor sa cumpar pt BR41 piko - sau - pt BR 106 sau pt Roco AE 4/4 BLS ?....Aici e aici ....Avind o simpla centrala digitala Trix....Cui ma adresez ca sa le cumpar decodoare?...Astept o recomandare. Multumiri pt raspuns si ...
 
Scuze pentru reactia foarte intarziata :oops:
Practic, orice decodor digital trebuie sa functioneze dupa un anumit standard, care este respectat si de statiile digitale. Deci orice decodor digital ar trebui sa se inteleaga cu orice statie digitala, cel putin teoretic.
In practica, mai apar unele nepotriviri pe_ici_pe_colea, despre care tot pe Maestrii Digitalului ii rog sa povesteasca :D
 
După o (altă) pauză mai îndelungată, revin la acest subiect.
Pentru funcţionarea în sistemul digital, locomotivele, vagoanele şi accesoriile (după caz) trebuie să fie dotate cu decodoare digitale, care culeg comenzile transmise de centrala digitală prin şinele căii ferate, le descifrează şi le execută dacă le sunt adresate.
OK, despre decodoare şi funcţiile lor am tot conversat aici, dar... ce este aceea "staţie digitală"?
 
Ultima editare:
Dispozitivul care traduce comenzile lansate de utilizator şi le transmite la şinele căilor ferate digitale într-o formă care poate fi recunoscută de trenurile digitale este... da, aţi dedus corect... staţia digitală :cool:
Interfaţa cu utilizatorul conţine butoane simple sau/şi rotative pe care utilizatorul le acţionează după cum doreşte, precum şi afişaje alfanumerice, LED-uri etc. prin intermediul cărora acelaşi utilizator poate primi informaţii despre comenzile lansate, despre starea sistemului, a trenurilor, a funcţiilor activate/dezactivate etc. De obicei această interfaţă are forma unui "handheld controller", adică un dispozitiv de comandă şi control pe care utilizatorul îl ţine în mână.
Transferul comenzilor de la handheld controller spre calea ferată, respectiv transferul informaţiilor de la calea ferată spre handheld controller, se execută de către o "cutie neagră" (uneori chiar este neagră, alteori este argintie sau de alte culori) pe care o numim "centrală digitală", "amplificator digital", "booster" etc. Acest dispozitiv se conectează la handheld controller, la sursa de tensiune şi la şinele căii ferate. Uneori centrala poate fi conectată la un computer sau la un sistem mai dezvoltat de comandă şi control.
Sursa de tensiune este constituită dintr-un transformator coborâtor de tensiune, care de obicei oferă circa 15V alternativ. Puterea livrată de sursă poate fi mai mare sau mai mică, în funcţie de numărul de trenuri pe care staţia digitală este proiectată să le comande simultan.
 
Ultima editare:
Recitind subiectul, mi-am dat seama că nu am prezentat suficient de bine diferenţele dintre sistemul analogic şi cel digital.
în sistemul analogic, motorul şi luminile locomotivei sunt conectate direct la culegătoarele de tensiune de la roţi. Viteza de deplasare creşte/scade odată cu valoarea tensiunii de la şinele căii ferate, iar sensul de mers este dat de polaritatea acesteia.

PLUS la şina din dreapta locomotivei (stânga imaginii) şi MINUS la şina din stânga locomotivei (dreapta imaginii) => locomotiva înaintează (vine spre noi)

MINUS la şina din dreapta locomotivei (stânga imaginii) şi PLUS la şina din stânga locomotivei (dreapta imaginii) => locomotiva merge înapoi (pleacă dinspre noi)
Sistemele electrice din toate mini-locomotivele sunt astfel concepute încât respectă această regulă de sens.
Dacă pe şinele aceleiaşi căi ferate analogice se află mai multe locomotive analogice, atunci toate vor reacţiona la fel, respectiv se vor deplasa mai repede sau mai încet în funcţie de tensiunea de la şine, iar sensul de deplasare va fi acelaşi pentru toate. în acest mod, în sistem analogic nu există posibilitatea ciocnirii frontale a două trenuri, fiindcă... acest principiu de funcţionare împiedică de la bun început circulaţia trenurilor în sensuri opuse pe aceeaşi cale ferată.
 
Ultima editare:
Mircea,dar daca una sau mai multe locomotive in analog au polaritati diferite,ce s-ar intampla?Exemplu,am doua locomotive BR98,una Piko,cealalta nu ii cunosc indentitatea,care merg in sens invers una fata de cealalta si culmea una are viteza mai mica decat cealalta,este posibil asa ceva?Tin sa precizaz ca nu am intervenit cu nimic asupra lor,cel putin nu eu personal.
 
Din fabrică, toate mini-locomotivele ies cu conexiunile interne corect făcute, aşa că respectă regula de sens sus-menţionată (sau... aşa ar trebui)
Situaţia descrisă - două locomotive analogice merg în sensuri opuse pe aceeaşi linie - se poate întâlni dacă s-a umblat într-una din ele şi, din greşeală, au fost inversate conexiunile la motor.
Diferenţele de viteză sunt cauzate, evident, de caracteristicile diferite ale motoarelor & angrenajelor, diametrele diferite ale roţilor, greutăţile diferite ale trenurilor remorcate etc.
 
Ultima editare:
în sistemul analogic, oprirea unui tren se face prin simpla întrerupere a tensiunii la şine, dar în acest caz farurile locomotivei şi luminile vagoanelor se sting. De asemenea, intensitatea luminoasă a acestor simpatice accesorii depinde în mare măsură de tensiunea de la şine, dar şi viteza trenului depinde de acelaşi parametru, deci luminile vor fi mai intense odată cu creşterea vitezei, respectiv mai slabe odată cu scăderea acesteia.
Totuşi, datorită simplităţii (aparente) a sistemului analogic, se pot realiza destul de uşor diverse automatizări, cum sunt semafoarele care chiar comandă oprirea trenului care se apropie din faţă, dar lasă să treacă trenul care vine din spate (ca în realitate), capetele de linie pe care locomotivele intră numai până la un anumit punct şi ies înapoi numai la inversarea polarităţii etc.
 
Ultima editare:
Mai pe la începutul subiectului...
mpursu a spus:
...statia digitala codifica actiunile posesorului (apasari sau rotiri de butoane) in impulsuri dreptunghiulare cu amplitudine fixa si cu forma indicata de Tyco in acest subiect (felicitari, Tyco), iar fiecare decodor receptioneaza si executa comenzile care ii sunt destinate. Astfel, la sine avem tensiune alternativa dreptunghiulara tot timpul, deci vagoanele care au sistemul de iluminat conectat direct la roti vor fi luminate tot timpul, indiferent daca stau sau daca merg. Locomotivele analogice nu prea au ce cauta pe caile ferate digitale, deoarece motoarele lor vor oscila puternic in jurul unei pozitii de echilibru, fara sa se roteasca, emitand un tiuit neplacut pentru auz si paraziti electrici in sistemul digital :-?
Mai multe locomotive digitale (înzestrate cu decodoare digitale) plasate pe aceeaşi cale ferată digitală vor reacţiona la comenzile transmise individual de către posesor. De exemplu, în imaginile următoare avem pe aceeaşi linie locomotivele digitale E69 şi E10 din colecţia mea, sub comanda staţiei digitale LenzSet100:

Deşi locomotiva E69 a primit şi a executat comenzile de schimbare a sensului de mers (luminile farurilor s-au schimbat de la galben la roşu), locomotiva E10 a rămas în aceeaşi stare fiindcă aceste comenzi nu i-au fost adresate şi ei.
 
Ultima editare:
Un alt aspect interesant al sistemului digital constă în faptul că locomotivele vor respecta sensul de mers comandat de către utilizator indiferent de poziţia lor pe şine! Dacă o locomotivă cu abur digitală va fi plasată pe calea ferată cu cazanul spre stânga sau spre dreapta, ea va pleca totdeauna cu cazanul înainte dacă va primi comanda "înainte", respectiv cu tenderul înainte dacă va primi comanda "înapoi". La fel, dacă o locomotivă electrică sau diesel digitală va primi comanda "înainte", ea va porni cu cabina 1 înainte, iar dacă va primi comanda "înapoi" va porni cu cabina 2 înainte.
Automatizările sunt mai dificil de realizat în sistemul digital, dar... pot fi mai spectaculoase. Imaginaţi-vă o locomotivă cu abur digitală, cu sunet şi fum, încetinind şi oprind lent în faţa unui semafor roşu, menţinându-şi pornite toate funcţiile (lumini, sunet, fum), apoi pornind la fel de lent atunci când semaforul trece pe verde! Sau imaginaţi-vă aceeaşi locomotivă urcând încetişor pe o turnantă, oprindu-se acolo şi fiind rotită uşor, cu toate funcţiile pornite, până când este direcţionată spre linia dorită sau chiar întoarsă la 180 de grade, apoi plecând tacticoasă spre noua destinaţie :cool:
 
Ultima editare:
Re: De fapt... ce-i aia

Pe lângă multiplele avantaje evidente ale sistemului digital, pot să mai apară niște mici probleme care nu erau chiar atât de evidente în sistemul analogic. Decodoarele digitale sunt foarte pretențioase în ceea ce privește recepționarea semnalului DCC, astfel că micile pierderi de contact electric dintre șine, roți și colectoare pot avea ca efect opriri bruște ale locomotivei, urmate de plecări de pe loc la restabilirea contactului. În sistem analogic, inerția rotoarelor și a volantelor puteau menține rotația motoarelor chiar și în scurtele momente de întrerupere a alimentării, astfel că locomotiva putea depăși porțiunea de linie ferată cu probleme. În sistem digital, motoarele sunt alimentate de ieșirile adecvate ale decodoarelor digitale, care se opresc la cea mai mică întrerupere a semnalului DCC și, după restabilirea contactului, au nevoie de un foarte scurt interval de timp pentru repornire. Astfel, poate apărea riscul ca locomotiva digitală să rămână blocată pe porțiunea de cale ferată unde s-a pierdut contactul electric, deoarece inerția motorului n-o mai ajută. Aceste manifestări devin și mai evidente în cazul locomotivelor dotate cu lumini, sunet și alte funcții, deoarece toate acestea se dezactivează la pierderea contactului, iar revenirea acestora în stare activă s-ar putea să necesite intervale mai mari de timp.
Aceste situații se pot evita prin curățarea temeinică a șinelor, a roților și a culegătoarelor de tensiune. Sau... unele decodoare de generație mai nouă au posibilitatea de conectare a unui modul tampon, care înmagazinează electricitate în timpul funcționării normale a locomotivei, pe care o pot oferi în momentele de pierdere a contactului electric astfel încât locomotiva se poate deplasa în continuare, depășind porțiunea cu probleme.
 
Ultima editare:
Re: De fapt... ce-i aia

<r>Salut. <br/>
<br/>
As sumariza digitalul in flexibilitate totala si complexitate limitata de cele mai multe ori de imagintie. Se pot rula un numar foarte mare de modele si accesorii, toate controlate independent unele de celelalte ( centralele digitale noi permit 2048 de locomotive si 1024 de macazuri, semafoare si alte accesorii, unele chiar mai mult de atat). Frumusetea la digital este ca poate fi folosit de oricine are o centrala digitala si garnituri dotate cu decodor. Din punt de vedere al configurarii decodoarelor, aici se poate ajunge de la setarile implicite accesibile oricui, care permit rularea (mai mult sau mai putin decenta) a modelelor, pana la o configuratie foarte complexa a "maniacilor" ( in care ma aflu si eu) in care se pot customiza sute de CV-uri pentru a atinge comportamentul dorit al modelului. Evident cu un minim de configurare locomotivele dotate cu decodor DCC pot sa ruleze fara probleme in sistem clasic DC, pastrand setarile si manifestand un conportament influntat mai mult sau mai putin de o parte din CV-uri.<br/>
<br/>
E pacat sa nu folosim sistemul DCC (digitalul) cand in ziua de astazi acesta este foarte accesibil si este total indicat atunci cand traseul este altceva decat un oval sau daca dorim sa ruleze mai mult de 2 garnituri sau in sensuri opuse. Digitalul a fost inventat pentru a usura viata modelistilor. Pasul la digital a insemnat renuntarea la sutele de relee, zecile de variatoare si sutele de metrii de fire care mai de care mai incurcate in favoarea unui sistem inteligent, centralizat, capabil sa comande absolut totul, evindent impreuna cu dotarea modelelor cu decodoare capabile sa decodeze comenzile DCC si sa le transmita catre organele abilitate pentru a le efectua ( motoare, bobine, led-uri, servomecanisme, etc).<br/>
<br/>
Toate bune si spor la trenulit! ... evident in DIGITAL! <E>;)</E></r>
 
Hai să mai reîmprospătăm acest subiect :)
Pe scurt, toate componentele unui sistem miniferoviar digital (locomotive, vagoane, macazuri, semafoare etc) sunt comandate individual prin intermediul unui semnal digital omniprezent, care conține toate comenzile respective codificate adecvat de către centrala digitală. În marea majoritate a cazurilor sistemul este DCC (Digital Command and Control), așa că mă voi referi în continuare la acesta.
Deci centrala digitală primește și centralizează (chiar așa) comenzile lansate de utilizator și le codifică, formând semnalul DCC care, după amplificarea oferită de etajele finale, este transmis în TOT sistemul miniferoviar digital, atât prin intermediul șinelor (pentru trenuri) cât și prin intermediul unor magistrale separate. Fiecare componentă digitală este dotată cu câte un decodor digital care poartă câte o adresă unică, fiind astfel capabilă să recunoască și să execute comenzile lansate către aceasta. Toate componentele digitale recepționează și descifrează semnalul DCC, însă fiecare va executa numai comenzile care îi sunt adresate.
Cum s-ar spune prin filme, what can go wrong?! Cu alte cuvinte, ce s-ar putea să nu meargă cum trebuie într-un sistem miniferoviar digital? Destule...
4.gif
 
  • Like
Reacții: dac și GFN
De exemplu, observăm că o locomotivă digitală rămâne total inertă pe șinele sistemului feroviar digital, în timp ce toate celelalte componente digitale funcționează perfect :(. Ce ne facem?
Începem cu cazul cel mai simplu, și anume nepotrivirea adresei locomotivei cu adresa către care ne tot căznim să transmitem comenzi. Spuneam mai sus că TOATE comenzile către TOATE componentele digitale sunt transmise prin TOT sistemul digital, dar fiecare componentă își descifrează & execută numai comenzile care îi sunt destinate. Astfel, mai întâi citim adresa locomotivei respective, operațiune care este posibilă pe marea majoritate a stațiilor digitale. Dacă locomotiva se lasă citită și stația digitală îi afișează adresa corectă, atunci e bine, înseamnă că decodorul acesteia este OK și tot ce avem de făcut este să retransmitem comenzi către adresa pe care tocmai am citit-o. De exemplu, noi tot transmiteam comenzi către adresa 5 în timp ce locomotiva avea de fapt adresa 15, deci era și normal ca locomotiva să nu reacționeze fiindcă respectivele comenzi nu îi erau adresate ;)
Să zicem că locomotiva s-a lăsat citită, deci acum îi cunoaștem adresa și putem să-i trimitem comenzi. Dacă locomotiva execută acum toate comenzile lansate către ea, atunci totul este OK. Dacă locomotiva refuză să se pună în mișcare, atunci există probleme fie cu motorul acesteia, fie cu conexiunile decodorului spre motor sau chiar cu etajul final de comandă a motorului din decodorul digital, deci se vor lua măsurile adecvate. Dacă locomotiva refuză să-și activeze luminile sau alte funcții, atunci se urmăresc aceleași aspecte de mai înainte, de data aceasta referitoare la dispozitivele "rebele" din componența locomotivei. După remediere, locomotiva digitală trebuie să funcționeze impecabil.
Să zicem că locomotiva nu poate fi citită din cauza stației digitale care nu are această facilitate. Atunci încercăm să verificăm integritatea locomotivei digitale cu ajutorul facilității decodorului digital de recunoaștere a sistemului analogic. În marea majoritate a cazurilor, o locomotivă digitală plasată pe șinele unui sistem miniferoviar analogic va funcționa ca o simplă locomotivă analogică. Să ne reamintim: plus pe șina din dreapta și minus pe șina din stânga înseamnă înaintare a locomotivei cu viteza dată de valoarea tensiunii de la șine, iar inversarea polarității duce la inversarea sensului de deplasare. Dacă locomotiva digitală răspunde la alimentarea analogică, atunci locomotiva este OK și adresa ei nu este cea care credeam noi că ar fi. În acest caz, singura soluție ar fi scrierea unei noi valori în CV1 și... notarea acesteia, astfel încât pe viitor să știm sigur adresa corectă a respectivei locomotive. Dacă locomotiva digitală NU răspunde la alimentarea analogică, atunci... este posibil ca decodorul să fi fost programat astfel încât să NU reacționeze la un astfel de regim (da, se poate!), sau este posibil ca locomotiva să aibă probleme de contact, probleme cu conexiunile spre decodor sau decodorul defect.
 
Ultima editare:
... o locomotivă digitală rămâne total inertă pe șinele sistemului feroviar digital, în timp ce toate celelalte componente digitale funcționează perfect...

Aici ar mai fi ceva de adaugat:

Daca pachetele de date de la centrala catre accesorii (macazuri, bariere, semafoare) sunt transmise doar de cateva ori la momentul actionarii (intrucat nu exista pericolul sa fie pierdute pachete - accesoriile fiind conectate ferm la circuit), alta este situatia cu decodoarele din locomotive.

Contactele imperfecte inerente roti - sine (zone murdare, portiuni izolate macazuri, etc.) creeaza posibilitatea pierderii sau alterarii unor pachete de date; solutia este asadar transmiterea repetata a acestora catre locomotive in ideea ca urmatorul pachet va fi receptionat corect. O locomotiva oarecare nu poate monopoliza comunicarea cu centrala si atunci aceasta trimite secvential pachete de date catre toate locomotivele comandate.

Initial, centrala trimite pachete doar catre prima locomotiva folosita; ulterior, pe masura ce se folosesc mai multe locomotive, centrala va trimite pachete pe rand catre fiecare dintre acestea. Aceste pachete se transmit continuu (deci nu doar la momentul actionarii) si contin informatii despre STAREA locomotivei (viteza, sens si functii active) si se transmit chiar daca locomotiva nu a mai fost folosita intre timp si are viteza 0 si functii inactive.

Cu cat sunt mai multe locomotive folosite, cu atat mai rar acestea vor primi pachete proprii si va creste astfel intarzierea posibila (lag-ul) dintre comanda data si executia ei. Intrucat exista o limita practica a acestui lag, centralele limiteaza numarul maxim de locomotive ce pot fi folosite simultan (de ex. Piko Digi1 - 12, NanoX - 16). Centrala isi creeaza asadar o lista cu locomotivele folosite (active sau nu) - numita lista de 'refresh'. Cand capacitatea listei este depasita - la incercarea de a folosi inca o locomotiva - centrala va scoate din lista cea mai veche locomotiva, chiar daca aceasta era in mers iar restul erau inactive. Un decodor care nu mai primeste refresh timp de o secunda isi intrerupe de obicei brusc functionarea (pentru a nu deveni un pericol pe traseu).

Solutia este restartarea centralei, care va sterge lista de refresh. Este foarte posibil ca centralele mai noi (mai 'destepte') sa scoata din lista locomotivele inactive (dupa un anumit timp) si sa faca astfel refresh doar la cele cu cel putin o functie activa. Pentru testarea limitelor centralei, se poate folosi un 'sniffer' pentru DCC: https://forum.lokomotiv.ro/threads/showdcc-un-sniffer-pt-dcc.8408/
 
  • Like
Reacții: mpursu
La 100 locomotive ar trebui sa ai vreo trei bustere de cate 3A, sau o centrala XL si asta in cazul ca stau doar cu farurile aprinse .Si in cazul farurilor conteaza generatia locomotivelor, adica ce tip de bec au mare mic sau in cazul celor cu leduri ce lumini sunt aprinse pe locomotiva .
 
  • Like
Reacții: mpursu
O locomotiva consuma doar stand pe sina cu luminile aprinse intre 14 si 20mA, deci daca am avea 100 simultan se ajunge la un consum de1.4 - 2A, ar ramane loc de 1A ca sa rulezi pe rand cate una.