Oprire la semnal
- Autor subiect hobbysat
- Dată creare
Herr dac
Nu doresc sa te pun in impas dar as dori sa iti cunosc parerea asupra problemei care o ridica ICE III-ul tau de la PIKO. Colectorul de curent se afla pe unul vagoanele de capat.
Daca ICE-ul circula cu colectorul in spate dam de necaz.
Arpopo, imi place ICE-ul tau.
Nu doresc sa te pun in impas dar as dori sa iti cunosc parerea asupra problemei care o ridica ICE III-ul tau de la PIKO. Colectorul de curent se afla pe unul vagoanele de capat.
Daca ICE-ul circula cu colectorul in spate dam de necaz.
Arpopo, imi place ICE-ul tau.
Daca te referi la culegerea tensiunii de la sine atunci nu e nici un impas: folosind lamelele Rally absolut toate osiile contribuie, iar tensiunea este transmisa intre vagoane prin intermediul cuplelor si este folosita la iluminarea garniturii. vezi aici
Este adevarat ca segmentul "cea mai lunga locomotiva" de mai sus, pt. ICE3 devine cam 1 m :!:
Este adevarat ca segmentul "cea mai lunga locomotiva" de mai sus, pt. ICE3 devine cam 1 m :!:
Expun rumatoarea idee si as dori sa stiu daca e fezabila.
Am vazut pe net (dar nu am avut cum sa testez) DCC brake module bazat pe semnal DCC. Cu alte cuvinte exista un modul care trimite semnal de reducere a vitezei (franare) bazat pe protocolul DCC. Conform NMRA RP 9.2.1 toate decodoarele multi-functie trebuie sa execute instructiunile primite pe adresa 0.
In acest caz pe un bloc izolat daca avem 2 senzori (reed, hall, IR, etc) putem creea urmatorul scenariu:
- la intrarea in bloc (activarea senzorului 1) modulul transmite pe adresa 0 instructiune de reducere a vitezei
- garnitura cirucla cu viteza redusa pe sectiunea de bloc
- la activarea seonzorului 2 modului stransimte comanda STOP
Cu ceva munca in plus se poate implementa o curba de franare independenta de decodor.
Bineinteles ca solutia are limitarile ei, dar majoritatea solutiilor de franare au. As fi facut un prototip pentru ce am zis dar imi este imposibil de realizat un astfel de modul. PIC-urile nu sunt chiar domeniul meu. In schimb pot testa principiul. Pot trimite orice pachet DCC pe sinele mele asadar voi simula franrea pe adresa 0. Voi publica rezultatlele de indata ce termin implementarea pt. dcc daemeon-ul meu.
Pareri?
Am vazut pe net (dar nu am avut cum sa testez) DCC brake module bazat pe semnal DCC. Cu alte cuvinte exista un modul care trimite semnal de reducere a vitezei (franare) bazat pe protocolul DCC. Conform NMRA RP 9.2.1 toate decodoarele multi-functie trebuie sa execute instructiunile primite pe adresa 0.
In acest caz pe un bloc izolat daca avem 2 senzori (reed, hall, IR, etc) putem creea urmatorul scenariu:
- la intrarea in bloc (activarea senzorului 1) modulul transmite pe adresa 0 instructiune de reducere a vitezei
- garnitura cirucla cu viteza redusa pe sectiunea de bloc
- la activarea seonzorului 2 modului stransimte comanda STOP
Cu ceva munca in plus se poate implementa o curba de franare independenta de decodor.
Bineinteles ca solutia are limitarile ei, dar majoritatea solutiilor de franare au. As fi facut un prototip pentru ce am zis dar imi este imposibil de realizat un astfel de modul. PIC-urile nu sunt chiar domeniul meu. In schimb pot testa principiul. Pot trimite orice pachet DCC pe sinele mele asadar voi simula franrea pe adresa 0. Voi publica rezultatlele de indata ce termin implementarea pt. dcc daemeon-ul meu.
Pareri?
mdea, ideea nu e rea reloc, daca zici ca aia cu adresa 0 este suportata de orice decodor (din cate stiu la piko, adresa 0 este folosita in tastatura pentru locomotivele analogice de pe traseu)
insa tot ramane problema cu trecerea intre blocurile dcc, si avand in vedere ca e posibil sa fie in antifaza sau decalate amplitudinile, nu prea e bine
insa tot ramane problema cu trecerea intre blocurile dcc, si avand in vedere ca e posibil sa fie in antifaza sau decalate amplitudinile, nu prea e bine
mda... Piko le-a cam bagat una peste alta dar pricipiul difera.
Locomotivele analogice se bazeaza pe 0 bit streching si se aplica pe bitii 0 al oricarui pachet. Un exp. simplu: ai o loco digi pe adresa 3 si una analogica pe 0. Pornesti loco 3 si o pui pe treapta x. Selectezi analogica 0 si ii dai gaz. Defapt centrala trimite pachete DCC catre loco 3 (refresh-ul de comanda) cu bitul 0 lungit. Asta defazeaza alternanta +- (asta inseamna ca vei avea in timp mai mult + sau - pe o faza decat pe complementara ei) iar motorul in analogic incepe sa rapsunda la diferenta de polarizare -> se misca. Practic controlul "analogic" profita de orice pachet DCC strimis si ii modifica lungimea unei faze pe bitul 0. Totul e descris mai clar in RP-urile de la NMRA.
Ce prezinta PIKO este defapt un compromis nu o adresare digitala reala. Daca nu are decodor cum poti adresa pe 0?? L-au pus acolo pt a-ti oferi posibilitatea de control analogic.
Adresarea reala pe 0 este posibila. In pachet se pune pe byte-ul de sdresa 0 si gata balciul.
Locomotivele analogice se bazeaza pe 0 bit streching si se aplica pe bitii 0 al oricarui pachet. Un exp. simplu: ai o loco digi pe adresa 3 si una analogica pe 0. Pornesti loco 3 si o pui pe treapta x. Selectezi analogica 0 si ii dai gaz. Defapt centrala trimite pachete DCC catre loco 3 (refresh-ul de comanda) cu bitul 0 lungit. Asta defazeaza alternanta +- (asta inseamna ca vei avea in timp mai mult + sau - pe o faza decat pe complementara ei) iar motorul in analogic incepe sa rapsunda la diferenta de polarizare -> se misca. Practic controlul "analogic" profita de orice pachet DCC strimis si ii modifica lungimea unei faze pe bitul 0. Totul e descris mai clar in RP-urile de la NMRA
.Ce prezinta PIKO este defapt un compromis nu o adresare digitala reala. Daca nu are decodor cum poti adresa pe 0?? L-au pus acolo pt a-ti oferi posibilitatea de control analogic.
Adresarea reala pe 0 este posibila. In pachet se pune pe byte-ul de sdresa 0 si gata balciul
.dupa cum ai zis tu, poti sa trimiti comenzi catre adresa 0, dar nu poti din cate stiu sa pui unei locomotive adresa 0
iar aia cu analogicul la piko, e mai mult asa pentru copii (ca tot ziceam noi ca piko bate putin spre jucarie); cu totii stim ca nu prea e bine deloc sa bagam o analogica in digital, chiar daca merge apare totusi in timp uzura in motor din cauza regimului alternativ; ok, merge (bazaind de nu se poate) si asta bucura copiii, dar in timp ne poate da dureri mari de cap
iar aia cu analogicul la piko, e mai mult asa pentru copii (ca tot ziceam noi ca piko bate putin spre jucarie); cu totii stim ca nu prea e bine deloc sa bagam o analogica in digital, chiar daca merge apare totusi in timp uzura in motor din cauza regimului alternativ; ok, merge (bazaind de nu se poate) si asta bucura copiii, dar in timp ne poate da dureri mari de cap
Intrebare:
Am dat peste documentul de la decodorul Uhlenbrock 76 420 cu care cred ca e echipat PIKO ICE III (nu am confiramt inca).
Din cate vad eu in pdf decodorul suporta POM. Dupa ce am citit mai departe ma gandesc la urmatoarea chestie. Cu putin ajutor, decodorul asta poate echivala functionalitatea mentionata de dac al decodoarelor ESU: fixed distance braking.
Sunt 3 factori ce intra in calcul : viteza, timp si distanta. Decodorul controleaza 2: viteza si timp (CV3/CV4 acc/brake inertia) iar distanta e o constanta predefinita de noi (pentru mine ar fi 1m). Ma gandesc ca daca eu trimit la fiecare speed instruction si o ajustare pentru CV4 as putea creea o franare (la intalnirea curentului DC) pe ditanta fixa. Formula o deslusesc eu mai incolo.
Nota: eu nu discut de centralele digitale de pe piata ci de control personalizat al transimisei pachetelor DCC.
Concluzie si intrebare: daca decodorul site POM si daca modific CV4 in functie de viteza setata ar fi posibila generarea efectului de frane pe distanta fixa (indiferent de viteza din mom. respectiv) :?:
Am dat peste documentul de la decodorul Uhlenbrock 76 420 cu care cred ca e echipat PIKO ICE III (nu am confiramt inca).
Din cate vad eu in pdf decodorul suporta POM. Dupa ce am citit mai departe ma gandesc la urmatoarea chestie. Cu putin ajutor, decodorul asta poate echivala functionalitatea mentionata de dac al decodoarelor ESU: fixed distance braking.
Sunt 3 factori ce intra in calcul : viteza, timp si distanta. Decodorul controleaza 2: viteza si timp (CV3/CV4 acc/brake inertia) iar distanta e o constanta predefinita de noi (pentru mine ar fi 1m). Ma gandesc ca daca eu trimit la fiecare speed instruction si o ajustare pentru CV4 as putea creea o franare (la intalnirea curentului DC) pe ditanta fixa. Formula o deslusesc eu mai incolo.
Nota: eu nu discut de centralele digitale de pe piata ci de control personalizat al transimisei pachetelor DCC.
Concluzie si intrebare: daca decodorul site POM si daca modific CV4 in functie de viteza setata ar fi posibila generarea efectului de frane pe distanta fixa (indiferent de viteza din mom. respectiv) :?:
Pai te complici inutil: pt. un anume CV4 setat exista o anumita viteza care poate fi decelerata la zero intr-un metru. Totul e sa stie decodorul "DC breaking", pt ca odata intrat pe DC adio pachete de date. Si fireste, sa ai grija sa intri pe segmentul de frana cu viteza corespunzatoare.