Realizare munte cu tunel

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

cristi_m

Well-Known Member
16 Septembrie 2008
389
0
Bucuresti
www.e-piese.ro
WEBSITE
http://www.e-piese.ro
LOCATION
Bucuresti
Acest topic l-am facut mai mult pentru incepatori ca si mine, prezentand intr-un singur loc diverse tehnici de terraformare, pe care le-am gasit pe acest forum si prin alte locuri, si pe care le-am incercat pe propria macheta. Cu informatiile de aici sper ca voi usura startup-ul cuiva care doreste sa abordeze constructia unei diorame "montane". Pei cei avansati ii rog sa fie indulgenti ;)



Asadar...spre deosebire de cum stau lucrurile in realitate, unde tunelul este sapat de oameni in stanca unui munte lasat de natura de la inceputul vremurilor, pe machetele noastre vom construi mai intai tunelul, si abia apoi muntele, din ratiuni evidente.

1. Construirea unui tunel cu interior realist

Plecam de la premisa ca traseul caii ferate miniaturale este deja stabilit. De aceea inainte de a va apuca de lucru stabiliti bine punctele de intrare in tunel, cotele acestora si configuratia traseului. Dupa terminarea lucrarii orice modificare va fi aproape imposibila, asa ca atentie mare !



In cazul meu stiu ca traseul este un racord intre o curba R1 si o curba R2, pe un sector de cca 45 grade, iar diferenta de cota dintre cele doua capete ale tunelului este de 4mm (lucrarea este la scara N). Asadar o configuratie destul de dificila care ridica problema spatiilor de garda ce trebuie lasate in interiorul tunelului, astfel incat materialul rulant de lungime mai mare (vagoanele moderne de calatori), datorita retragerii specifice din zona de curba, sa nu intre in coliziune cu peretii si cu marginile portalurilor.



Pentru a ne face o idee despre cum trebuie sa arate viitoarea sectiune transversala a tunelului, plecam evident de la forma deschiderii portalului de tunel. Aceasta forma o vom modela, pe cat posibil exact, folosind un conductor de cupru de tip FY2 sau FY2.5 (din cele care se folosesc la instalatiile electrice din locuinte). Dupa modelarea conductorului, il montam in locul ansei la ciocanul electric de lipit. Cu acesta vom "taia" la cald tunelul intr-o placa de polistiren de grosime corespunzatoare. Forma traseului am marcat-o in prealabil pe placa de polistiren folosind ca sablon chiar cele doua segemente curbe de linie. Desi pare o operatiune dificila la prima vedere, din 2-3 incercari succesive cu o mana ne-exersata am reusit taierea unui tunel in curba aproape perfect. Urmeaza ajustarea tunelului prin taierea cu un cutter a polistirenului in exces aflat la exterior.



Pentru detalierea interiorului, preparam intr-o caserola mica de plastic un lapte de glet. Personal am folosit glet pentru finisarea placilor de rigips, deoarece are un timp de punere in opera destul de mare ce permite efectuarea de corectii. Se aplica in interiorul tunelului cu o pensula medie, avand grija ca pensularea sa se faca perpendicular pe axa tunelului. Se lasa la uscat cateva ore, dupa care se fac primele probe de traseu cu materialul rulant.



Se iau cele mai lungi vagoane de calatori din colectie si se plimba prin interior inainte si inapoi, urmarind cu atentie daca apare vreun contact cu peretii tunelului. Daca aveti vagoane etajate, sau locomotive cu pantograf, este de asemenea indicat sa le plimbati prin tunel pentru a va asigura ca nu sunt probleme de gabarit. Daca aceste probleme apar, se corecteaza peretii interiori cu un cutter sau cu un mini-spaclu, apoi se pensuleaza din nou cu glet.



Dupa uscarea finala a "operei de arta" (care ar trebui sa dureze cel putin 12 ore ) se trece la amorsare. Aplicarea initiala a unui strat de amorsa (apa cu o vopsea acrilica ieftina de zugravit in proportie de 1:1) are rolul de a preintampina o absorbtie exgerata a vopselei de modelism. Dupa fixarea corepsunzatoare si a statului de amorsa, am folosit acrilice in nuante de gri si de ruginiu pentru a picta peretii tunelului, pensuland in directie perpendiculara pe axa tunelului ...

Urmeaza montarea finala a tunelului pe traseu prin lipire cu adeziv pentru poistiren, apoi construirea muntelui propriu-zis.

2. Construirea muntelui

Aici sunt mai multe modalitati de lucru, cea aleasa de mine fiind sa cladesc muntele folosind tot felul de cupoane de polistiren suprapuse si taiate la forma dorita cu cutterul, imbracandu-le apoi cu plasa de tantari (plasa din aluminiu cu ochiuri fine, care se gaseste la orice magazin de bricolaj).
Plasa se fixeaza temporar cu ace cu gamalie lungi, care sa "intepe" cat mai mult in substratul de polistiren. Se pot folosi de asemenea suruburi pentru lemn sau rigips care sa rigidizeze zonele mai dificile. Se protejeaza sinele, terasamentul existent, precum si portalurile de tunel cu banda de mascare autoadeziva .



Se trece la "bandajarea" intregului munte cu benzi de tifon inmuiate in lapte de glet, in care s-au adaugat in prealabil 2-3 picaturi de detergent de vase pentru sporirea coeziunii. Laptele de glet ar trebui sa aibe o consistenta mai degraba pastoasa pentru obtirea unor rezultate optime. Dupa intarire, muntele rezultat are o rezistenta exceptionala, fiind in acelasi timp foarte usor. Plasa de aluminiu joaca rolul unei armaturi care va preintampina aparitia in viitor a unor eventuale fisuri. Sunt insa si unii modelisti care omit utilizarea acestei plase, folosind in schimb hartie de ziar inmuiata in aracet, sau care asaza benzile de tifon direct peste polistiren, sau care aplica ipsos direct.



Asupra diverselor metode de constructie a reliefului s-a mai discutat pe forum asa ca nu mai insist. Oricum la sfarsit, pentru un aspect realist, pe suprafetele rezultate trebuie lipite stanci facute tot din glet cu matritele de stanci de la Noch (sau se pot executa "stancile" prin adaugare de glet si modelare din spaclu sau bisturiu - asta pentru cei cu talente artistice deosebite).

Iata cum arata lucrarea mea intrun prim stadiu dupa ce am parcurs etapele descrise (desigur, urmeaza inca multa, multa munca la partea de finisare):
 
Arata bine, metoda de construire a tunelului mi se pare super.
Daca imi voi face tunel sigur asa ii voi realiza interiorul.
Sti ce e deranjant, plasticul din care e facuta intrarea in tunel. Trebuie sa faci niste modificari pe acolo intr-un fel sau altul pentru a indeparta luciul ala suparator (valabil si la cladiri de altfel).
A, de ce ai facut muntele peste intrarea in tunel ?
Trenurile tale ajung de pe circuitul de sus pe cel de jos ? Pare o distanta enorma pentru N, ai facut o rampa sub forma de spirala pe undeva ?
 
De luciul de pe portalurile de tunel intentionez sa scap pensulandu-le tot cu lapte de glet ceva mai "diluat". Apoi vopsire cu acrilice mate.
Din poza apare ca muntele este "peste intrarea in tunel" pentru ca inca nu am apucat sa indepartez surplusul de material. In final portalurile vor fi complet degajate si rostuite.
Distanta poate parea enorma pe orice scara, nu doar pe N! Asa am intentionat inca din faza de proiectare, ca muntii sa para munti si nu doar niste damburi. Dar traseul urca si cobora treptat de jur imprejurul dioramei, in doua etaje, pe o distanta de cca 4.5 m, inclinarea fiind de 4-5% in portiunile mai abrupte. Diorama are 1.80x0.8m.
 
Destul de interesant daca ai facut rampe asa mari, daca ai locomotive bune nu cred ca o sa ai probleme la urcare decat cu jucarioarele mici gen BR80 sau V36... care nu au cauciucuri de aderenta....
Imi place ceea ce faci acolo.

Legat de portaluri nu cred ca are sens sa le mai dai cu lapte de glet, sunt vopsele care prind direct pe plastic. Mai degraba incearca sa cauti niste prafuri pe care sa le aplici printre rosturi, dupa care sa le fixezi cu fixativ, sau sa dai cu un lac incolor mat ( exista 12lei tubul spray la bricostore). Legat de aplicarea prafurilor mi s-a parut foarte interesanta ideea de pe aces link http://houmrovyvlaky.bluehost.cz/Galerie/Rotunda/img00126.htm , eu cel putin cred ca sunt prafuri amestecate cu ceva, sau poate o fi vopsea direct, dupa care o sterge doar pe suprafata caramizilor. Orice ar fi arata destul de bine.
 
Problema cu rampele am intors-o pe toate fetele inca de cand puneam primele intrebari pe un alt forum acum 3 ani fiind in faza de a ma apuca de lucru. Atunci am decis ca diorama va avea o anumita inaltime, pentru a fi pe gustul meu. Este drept ca intre timp mi-am mai schimbat parerile, vazand ca nu toate locomotivele fac fata dar, ca orice lucru, are avantajele si inconvenientele sale.
Totusi: locomotivele diesel prevazute cu cauciucuri de tractiune le urca fara probleme, tragand cate 20 de vagoane. Chiar si o loco de manevra V360 care nu are cauciucuri urca cu 3 vagoane pe osii. Singurele care nu fac fata sunt aburoasele FLM, trebuie sa le pun cate doua sau in tandem cu un diesel ca sa traga garniturile. Legat de vopselele pulbere si mie mi se pare metoda cea mai profi de a face weathering... oricum e loc gramada pentru a face experimente, mai ales ca am si un numar de cladiri pe aceasta diorama.
 
Interesant legat de locomotivele aburoase, nu m-as fi asteptat. Poate din cauza ca au tractiunea in tender.
A inca ceva, din ce mai vazusem eu pe la prietenii de pe forum , se mai practica o metoda de a da forma plasei de sarma si anume cu ajutorul unor placaje decupate din cartonul ce se pune pe spatele mobilierului.
Metoda e buna pentru tunelele lungi unde nu ajungi pe la vagoane foate usor si e bine sa lasi guri de acces. Dar in cazul tau am vazut ca e destul de scurt.
Intr-un final iese bine, asteptam continuarea.