o gara facuta manual

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
M 62

Intr-adevar statia poate fi de 121 ani, dar cladirea garii, cred ca nu are mai mult de 40-50 de ani. Am vizitat-o de mai multe ori in perioada 2003-2007 si dupa compartimentare, antreu, inaltimea, incaperilor, arhitectura exterioara, nu-i dau o vechime mai mare de ceea ce am scris mai sus. Mai concret, cred ca a fost construita unde in anii '70. Este o cladire multifunctionala, care are si autogara.
Victorian sau Horia Radulescu, care se ocupa de arhitectura, ar putea eventual sa confirme si poate sa infirme ceea ce am scris. Dar promit ca dau acum 2-3 telefoane si voi sti mai exact cand a fost facuta cladirea garii.
 
Am dat cele 2-3 telefoane si am noi si noi detalii.

Am luat legatura cu un prieten de-al meu din Radauti, arhitectul Juravle.

Mi-a spus urmatoarele:

In Radauti in interbelic erau 5 gari, si acum se mai poarta denumiri gen "gara mica", "gara de sus" "gara de la bariera".

Cladirea pe care ai postat-o a fost modernizata in 1971-1975, practic a fost demolata cladirea veche si construita gara actuala. Si detaliile copertienei de la peron arata faptul a fost construit in anii 70-80. Nu sunt lucraturile acelea frumoase din fonta care le gasesti la vechile gari imperiale (Radauti, la sf. sec XIX a facut parte din vechiul imperiu)

Acum amicul meu, cauta o monografie a Radautiului editata prin '80 si va publica pe forum mult mai multe detalii, decat am putut scrie eu.

E.

Later edit

Tot amicul meu, mi-a spus ca Mocanita de la Moldovita circula saptamanal.
 
multumesc pt informatii,am mai invatat ceva.astept restul de informatii
 
Mulţumesc şi eu pentru informaţii. Poate ar fi mai interesant de modelat o variant㒠mai veche a clă’dirii staţiei.
 
Salutare tuturor,

Subscriu parerii colegului Misha referitor la arhitectura discutabila a cladirii respective! Totusi, dupa cum spune si LDH, asta nu este la urma urmelor un motiv sa nu fie modelata pe o diorama. Pana la urma este o cladire reala, chiar daca si eu as fi preferat o varianta mai veche sau altceva, spre exemplu gara din Vatra Dornei Bai! ;-)

Cateva imagini istorice din Radauti, inclusiv niste imagini cu gara, din pacate mici si insignifiante se pot vedea aici:
http://www.eradauti.ro/index.php?option=com_zoom&Itemid=94&catid=4

http://www.eradauti.ro/images/zoom/GVLPCG/viewsize/marked_radauti_gara_mica.jpg

(paginile 1, 6, 9); vezi si imaginea cu mocanita de la pagina 17!

As fi interesat si eu de o varianta mai veche a cladirii statiei, asa cum arata acum este in mod evident refacuta la inceputul deceniului 8 al secolului trecut.
 
misha,

Cam dur raspunsul tau la observatia mea.

Peste asta trec ca nu ma deranjeaza.

Nu intru in polemica dar fii concis in exprimare si, mai ales, consecvent
misha a spus:
Construcţia este de o valoare îndoielnic㒠atât istorică’, cât şi arhitecturală’

misha a spus:
Nu vorbeam doar de valoare arhitectural㒠...

Spoor la alegere!
 
Dap...
Scuze de ton - dimineaţ㒠proastă’! :D
Am editat!
un pic off-topic: Fabrica de Spirtoase de aici mai există’? Asta este o clă’dire despre care pot spune c㒠îmi place! Nu am timp acum sa studiez toate imaginile dar e promiţă’tor saitul.
 
Daca bine am retinut, parca am vazut fabrica de spirt pe drumul de iesire spre Dornesti, la aproximativ 500 de bariera de pe drumul care duce la Suceava
 
Oricum, foarte interesant㒠calea ferat㒠de pe bulevard în Ră’dă’uţi. Am întrebat şi eu despre fabric㒠pe un fotograf (sper localnic) de pe Panoramio... cel mai uşor mijloc de că’lă’torie, deocamdată’...
 
Da, era fascinanta calea aia ferata din oras.... asta tin minte si eu de acolo din Radauti, si am fost acum mai bine de 40 de ani. E singurul lucru pe care-l tin minte!

Oricum, atmosfera, judecand dupa pozele din 1965, era interesanta in oras. Uita-te de exemplu la cladirea asta:

http://www.eradauti.ro/images/zoom/GVLPCG/viewsize/Orasul-Vechi,16_ian.1965.jpg
Un exemplu de "fachwerk" potrivit si intr-un burg german!
 
Da, genială’! şi mie mi se pare de excepţie atmosfera surprins㒠de seria de imagini... Par fă’cute de aceeasi mână’. D-asta m㒠gândisem c㒠ar fi mai bine de abordat o tem㒠/ epoc㒠puţin mai îndepă’rtat㒠în trecut decât socialismul glorios care începuse s㒠demoleze tot şi care a dat o clă’dire de staţie ca aceea... Gloria oraşului nu a fost atunci.
 
OFF Topic şi totuşi destul de aproape. (cred)

Zona Ră’dă’uţiului trebuie descoperit㒠din mai multe puncte de vedere.
Ră’dă’uţi un oraş frumos cu o istorie veche. A fost unul dintre importantele aşeză’ri evreieşti din Romania interbelică’. Åži acum exist㒠sinagoga.
Mai este plin de clă’diri care îmbin㒠arhitectura imperiala cu cea românească’. (vezi clă’direa bă’ncii de stat din 1965, actual sediul Erste Bank-BCR Ră’dă’uţi)
Se afla la graniţa a dou㒠imperii, cel austriac şi cel rus. La 5 km de Ră’dă’uţi spre Suceava în Bă’deuţi este total alta arhitectura. Tot la Bă’deuţi-Milişă’uţi, sunt cele mai mari putini cu varz㒠murata care le-am vă’zut o data. înalte de 3 m cu un diametru de vre-o 4 metri pline cu varză’.
La 5 km spre Suceviţa este satul Marginea cu ceramica neagr㒠specific㒠de Marginea şi cu casele ţă’ră’neşti foarte frumoase, cu o ap㒠a acoperişului pân㒠la pă’mânt în direcţia vântului.
Mergând spre vest continu㒠calea ferat㒠spre Vicovu, Putna, Nisipitu, Ulma de unde în interbelic continua pe teritoriul actual al Ucrainei. Astă’zi în zonă’, iarna localnicii (huşulii) dau bineţe la urşi.
La Brodina era pân㒠în ani '80 o întreag㒠încrengă’tur㒠de CFF. Pe un pod din Brodina, pe drumul că’tre Izvoarele Sucevei se vede înc㒠în asfalt şi pă’mânt şina de la mocă’niţă’.
Pe urm㒠mergând spre sud-sud-vest dai de Moldoviţa unde era punctul de plecare a sistemului CFF Argelu.
Spre nord est de Ră’dă’uţi se afla Dorneşti, unde calea ferat㒠este încă’lecat㒠cu ecartamentul larg ucrainean. Se mai pot vedea maşini ucrainene pe teritoriul nostru.
E o zon㒠a ţă’rii pe care o recomand cu că’ldur㒠s㒠o prindeţi într-un concediu.

Sa nu uită’m de mână’stiri, şi de ciorba ră’dă’uţeană’.

E.