Iluminari peroane

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
MUltumesc, merge. Nu inteleg ce face rezistenta, dar merge. Acum ca tot am intrat in discutie mai am o intrebare. La vagoane am pus 6 leduri de 3V=18Vsi sunt alimentate de la statia digitala prin intermediul sinelor. Acestea nu se ard si nici nu se incing, cel putin cat timp le-am probat eu 5-10 min. Mai trebuie sa pun vreo rezistenta si la circuitele de la vagoane?
 
Multumesc pentru link, dar am citit acest material inainte de a ilumina primul vagon. Ce am inteles eu din acel material este ca rezistenta compenseaza diverenta de tensiune: ex: avem 15V alimentare si doua leduri (total 6v=3v+3v), iar diferenta de 9v se compenseaza cu o rezistenta de 800-900 ohmi. Pana aici totul minunat. Dar, daca eu am tensiune de alimentare de 5v si doua leduri de 3v (3v+3v=6v), atunci de ce mai este necesara rezistenta? In acest caz pentru a limita curentul? Dioda trebuie sa primeasca doar 10-15 mA? Intreb acest lucru pentru ca stiu ca un bec normal nu este afectat de curent, el absorband (nu stiu daca m-am exprimat bine) doar cantitatea de curent necesara.
Imi cer scuze daca va stresez, dar nu vreau doar sa pun rezistenta si gata, vreau sa inteleg si ce fac, vreau ca lucrurile sa fie logice in mintea mea.
 
Nu tensiunea distruge ci curentul electric.

Daca intr-un punct A am n electroni, iar intr-un punct B sunt m electroni, iar n este diferit de m, atunci intre A si B am o diferenta de potential electric adica o tensiune. Simpla existenta a acestei diferente nu distruge nimic.

Daca leg punctele A si B intre ele cu un conductor electric atunci electronii vor migra de unde sunt mai multi catre celalalt punct pana la echilibrarea potentialului electric = curentul electric.

Aceasta deplasare a electronilor poate crea probleme in doua moduri distincte:
1. la trecerea prin conductor electronii se "freaca" de atomii acestuia si se genereaza caldura; daca este excesiva, conductorul se topeste (asa se ard becurile)
2. in cazul unor structuri microscopice (cum sunt jonctiunile din leduri) o densitate mare de electroni care o traverseaza pot "disloca" pur si simplu portiuni de material (distrugere fara topire)

Becurile prezinta o rezistenta proprie; la tensiunea la care sunt proiectate, aceasta rezistenta limiteaza curentul prin bec la o valoare sigura. Daca se depaseste tensiunea chiar cu putin, va incepe un proces de topire a filamentului si dupa un timp sigur se va arde. Din motive comerciale toate becurile sunt proiectate sa fie usor supravoltate in regim normal de utilizare, asadar este o buna idee sa se diminueze usor tensiunea lor de lucru (de ex. la 15V pt. becuri de 16V). Cum locomotivele folosesc becuri de 16V (Roco), sau 14V (Piko), iar centralele digitale trimit la sine tensiuni de peste 20V (in absenta unor surse stabilizate), este f. important sa se reduca tensiunea efectiva furnizata de decodoare catre becuri din CV-ul corespunzator.

In ceea ce priveste ledurile, acestea au o tensiune de deschidere (2V ledurile normale, 3V cele albe). Odata deschise, tensiunea la bornele ledului ramane aproape constanta, prin urmare alimentarea cu o tensiune mai mare necesita o rezistenta care sa preia diferenta de tensiune si sa limiteze curentul prin led la o valoare sigura. Curentul maxim este 20 mA, dar pt. ca la un curent de 5 mA se obtine o luminozitate de 90%, in practica se alege rezistenta in asa fel incat curentul prin ea si led sa fie intre 5 - 10 mA.
Teoretic, alimentarea unui led cu o tensiune inferioara tensiunii de deschidere nu ar trebui sa produca lumina. In realitate, jonctiunile nu sunt perfecte si contin portiuni care se deschid la tensiuni diferite; o astfel de portiune odata deschisa si fara o rezistenta de limitare se va distruge dupa un timp mai lung sau mai scurt dupa noroc. (o serie intreaga de gadgeturi cu leduri vin fara rezistente de balast sau cu rezistente prea mici; un exemplu: dupa nici o saptamana de folosire mi s-a ars ledul la o lampita USB pt laptop; cand am verificat rezistenta am descoperit ca furniza un curent de 25 mA din portul USB; am inlocuit rezistenta cu una care limiteaza curentul la 12 mA si sunt deja cateva luni bune de functionare fara o diminuare semnificativa a luminozitatii).

In concluzie nu este indicat sa alimentezi ledurile cu tensiuni mai mici decat cea de deschidere; este bine sa ai o rezerva de minim 1V cadere pe o rezistenta de balast din a carei valoare reglezi curentul la 5-10 mA.
 
Ok ,merci. Acum am inteles (sper) cam ce se intampla mai ales dupa ce-am ars vreo 3 leduri si un semireglabil de 1 k. Mai am doua probleme:
1. cati w trebuie sa aibe o rezistenta? intreb acest lucru deoarece la magazin am cerut rezistenta de 600 ohmi si m-a intrebat : cati wati? Aha....a cam fost raspunsul meu si am plecat cu coada intre picioare.
2. daca alimentez un vagon de la sine (curent alternativ) trebuie neaparat si punte redresoare?
Inca o data multumesc pentru " iluminrea" creierului meu.
Si cand ma gandesc ca parca in liceu faceam treburi de-astea pe la fizica imi pare rau acum ca n-am acordat mai multa atentie. Dar de....atunci mingea si gagicile erau baza. :D
 
Foarte bine spus, Dac si Hgdan! :aplauze: :aplauze: :aplauze:
Deci, pe scurt, rolul rezistentei serie este de a limita curentul prin LED la o valoare sigura, de circa 10mA, deoarece LED-ul singur nu este in stare de asa ceva; valoarea rezistentei se calculeaza asa cum am aratat in materialul respectiv. In acelasi timp, rezistenta de balast preia diferenta dintre tensiunea de alimentare si tensiunea nominala de la bornele LED-ului. Trebuie evitata polarizarea inversa a LED-urilor, fiindca ele nu suporta tensiuni inverse mai mari de cativa volti, spre deosebire de diodele redresoare care rezista la tensiuni inverse de zeci sau sute de volti.
Puterea rezistentei de balast se calculeaza simplu, cu formula P = U x I, unde U este tensiunea la bornele rezistentei (adica exact diferenta dintre tensiunea de alimentare si tensiunea la bornele LED-ului) si I este curentul prin grupul serie LED+rezistenta, sau cu formula P = R x Ipatrat, unde R este valoarea rezistentei si I este curentul care trece prin ea. Pentru fiabilitate, puterea rezistentei se alege la o valoare superioara celei calculate; de exemplu, daca puterea calculata este de 10mW, alegem o rezistenta cu puterea de 25mW.
Mult succes!