Infrastructura machetelor feroviare

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

LDH

Well-Known Member
Trenulist
3 Septembrie 2016
6.938
5
Bucuresti
modelism-feroviar.blogspot.com
WEBSITE
http://modelism-feroviar.blogspot.com/
LOCATION
Bucuresti
:idea:

Infrastructura machetelor feroviare

Va invit sa participati cu opinii si sugestii din ce stiti teoretic si, mai ales, practic sa dezbatem acest subiect.

De ce aceasta tema?

Am vazut destul de multe machete si pot spune ca am fost impresionat de varietatea solutiilor adoptate pentru infrastructura acestora.

Repet, nu voi face niciun fel de referire la alegerea temei, modul de asezare al liniilor, realizarea reliefului si detalierea machetei.

Am sa ma refer, in principal, la doua moduri de realizarea a infrastructurii dintre care unul este cel mai folosit.

Este destul sa parcurgeti subiectele de la machete si o sa aveti poze cate doriti.
Daca avem acceptul proprietarilor machetelor si fotografiilor putem argumenta cu imagini :D

Despre ce este vorba?

Am constatat ca majoritatea dintre noi pornesc in realizarea unei machete de la un blat, planseta, pe care-l considera nivelul zero de unde incep sa construiasca ridicandu-se cu relieful si constructiile.
Daca se merge pe o modulare a lucrarii, un circuit mai mare cu mai multe module, lucrurile se mai pot remedia pe parcurs. Daca insa planseta constituie intreg circuitul, dimensiuni de la 2,00 x 1,25 m in sus, apar problemele, iar daca rama pe care sprijina planseta are 4-5 cm inaltime nu se mai poate face nimic.

Cea mai mare problema este ca pornim de la o zona de ses, sa-i spunem, si nu putem integra in macheta un rau sau o sosea care sa treaca pe sub linii decat daca linia urca pe un deal.
Si asa nu este foarte bine.
Nu este bine deoarece trebuie sa urcam destul de mult ca sa asiguram gabaritul de trecere pe sub un pod, indiferent daca pe dedesupt trece o sosea sau o cale ferata.
Cel mai greu sunt de realizat trecerile denivelate daca podul ales este cu structura de rezistenta sub tablier ca sa nu mai vorbesc daca vrem sa punem un pod cu arcade de piatra sau un viaduct care au piciorele mult mai inalte decat un pod metalic unde putem sa ne permitem sa ne jucam cu inaltimea.
Faceti calculul cam ce lungime de linie este necesara, daca utilizam o panta de 3%, ca sa avem inaltimea libera sub pod de 8-9 cm. Nu vorbim de viaducte sau de poduri cu structura sub tablier deoarece ele ies din calcul.
Afland lungimea liniei careia trebuie sa i se acorde o foarte mare atentie fiind in curba si in urcare vedem cam cat ne ramane din cei 2 m lungime ai machetei ca sa mai facem si altceva.
Nu-mi dati exemplul machetelor preformate deoarece acolo cota zero nu este blatul plansetei si de aceea isi permit sa faca traseele care le fac, ca ne plac sau nu ei au gasit solutia.

Ce rezulta in cazul in care nivelul zero al liniei este planseta?
Rezulta o macheta dezvoltata pe verticala, o macheta fara adancime, o macheta care pare bidimensionala desi nu este asa deoarece nu ne putem juca cu dealuri si vai asa cum am vrea.
Chiar un modul, un modul de prezentare, modul foto, nu este prea bine sa inceapa de la nivelul plansetei.

O alta problema, pornind de la nivelul zero, nivelul plansetei, este obligativitatea pierderii intr-o panta a reliefului, necesitatea realizarii terminatiei lui, ceva in genul machetelor preformate unde un varf de munte, numai munte nu este, trebuie, in general, sa aiba poale si sa se termine la marginea plansetei.
Nu-mi dati exemple de machete preformate care nu respecta ce am scris mai sus deoarece exemplele fac parte dintr-o macheta mai mare iar acolo aveti numai o bucata din ea. In general toate preformatele au extensii. Luati si analizati capetele machetei si o sa constatati ca ce am spus este corect.

In alta ordine de idei, pornind tot de la zero=planseta, ingreunam destul de mult macheta si ne trezim ca atunci cand dorim sa o mutam, sa o transportam, mai ales daca are dimensiuni considerabile, cam avem de munca. Este grea si dificil de manevrat.

Tot o consecinta a plansetei la nivel zero, planseta continua pe toata suprafata, este dublarea acesteia, chiar daca numai cu polistiren, placaj sau osb pentru realizarea suportului caii de rulare aflata la un nivel superior.

Probabil singurele avantaje sunt: realizarea rapida si facila a suprafetei pe care vrem sa facem macheta si posibilitatea realizarii tuturor elemntelor peste cota zero fara a mai apela la constructii auxiliare pentru sustinere.
Astfel relieful, indiferent din ce este facut, polistiren, jaloane cu retea din benzi de hartie, jaloane sau coaste pe care punem plasa, simpla si banala hartie de ziar facuta cocoloase si acoperita cu benzi de hartie, elemnte turnate din ipsos de modelaj, poate fi realizat foarte usor.

Ma opresc aici ca sa nu devin plictisitor.
Daca sunt comentarii pro si contra acestei variante va rog sa veniti cu ele ca sa le dezbatem.

Daca nu am sa scriu despre solutia care, cel putin teoretic, fiind utilizata de foarte multi modelisti si in special de cei ce fac machete profesionale, mi se pare cea mai buna.

Argumentele cand vorbim despre ea.


:cafea:
 
Salutam pe aceasta cale!

Eu mai am putin si ma apuc de o diorama (250 x 125 cm) pe HO; momentan stau cu sinele pe masa si m-am gandit si eu la aceasta problema. Din punctul meu de vedere este mult mai usor si mai realist ca (de ex) atunci cand vreau sa trec cu un pod peste o sina, sa cobor putin cu sina care va veni sub pod si sa urc putin cu cea care va veni pe pod; in acest fel scurtez panta si nici nu exagerez cu unghiul (max 5%). Si asta este numai un exemplu.

In plus, in realitate nu exista o suprafata care sa fie plana (nici macar in Baragan).

Trecand peste multe alte exemple care se pot da, sa revenim la realitatea de pe planseta si la cum s-ar putea face. Ca unul care nu a lucrat niciodata la o diorama, nu pot decat sa dau cu presupusul.

Tinand cont de cazul meu diorama de 250 x 125 cm, care va fi rabatabila, trebuie sa ma gandesc foarte bine ce voi face pe acea plansa: traseu, relief, cladiri, terasament, alcatuirea garniturilor de tren (nu vreau sa folosesc vagoane si locomotive foarte lungi, pt ca diorama e destul de mica pt un HO.

Inca o problema la mine: avand in vedere faptul ca va fi o diorama rabatabila in sus, nu pot sa ma duc pe inaltime oricat (eu am estimat cam maxim 45 cm de la nivelul osb-ului). Nu stiu daca e suficient si aici astept sugestii. Deasemenea, va trebui sa ma gandesc si la cat de grea va fi diorama, pt ca sa nu trebuiasca sa chem vecinii de fiecare data cand rabatez diorama, si sa nu pun niste balamale ca la usa de la safe.

Tehnic vorbind, am de gand sa fac ceea ce propune LDH astfel: pe plansa voi monta sub sine (stiind deja ce relief va fi p-acolo), pe suporti (1) de diferite inaltimi (din lemn de brad, osb, sau altceva, nu PAL, ca e greu), peste car vin cu fasii de PFL, prinse de suporti prin lipire sau cu suruburi de lemn.

Dupa terminarea acestei etape, diferenta de nivel astfel rezultata se va umple cu poliestiren expandat sau extrudat. Una dintre problemele care apar aici este cea legata de motorasele de la macaze, care, daca le montez pe suportii "1", nu voi mai putea umbla la acestea dupa teraformare ( :( ).

Ok; deci asta va fi partea de campie, ses, cum vreti sa-i spuneti; peste asta vor veni munti, dealuri, etc.

Sunt convins ca exista si alte solutii, nu stiu care sunt cele mai bune, Deasemenea sunt sigur ca ceea cea am prezentat eu mai sus e ceva "grosier", cu multe scapari.

Sper ca pana ma apus efectiv de treaba, sa ma luminez, ca sa nu incep cu stangul
 
Salutare,
imi dau si eu cu parerea, fiind in faza de studiu pentru a construi o macheta modulara pe care sa o extind in viitor in masura posibilitatilor (de altfel i-am si stresat pe baietii de la cluj cu o gramada de intrebari, pentru ca ceea ce e acolo e superprofi).

Cred ca desi poate nu pare cea mai buna solutie, cea mai viabila pentru majoritatea ramane cea a construirii plecand de la nivelul zero dat de planseta modulara sau nu. Parerea mea se bazeaza pe faptul ca, daca am alege o zona geografica pe care am dori sa o reprezentam, si am trasa undeva nivelul mediu pe orizontala (intr-o aplicatie virtuala de exemplu), urmand ca acesta sa fie blatul machetei, ar fi foarte dificil sa construim in zona de valori "negative" ale cotelor de verticala.

Compromisurile trebuiesc facute, pentru ca in conditiile de "amator", adica de pasionat care locuieste el si la casa, nu se va putea niciodata reprezenta 100% realitatea. Iau exemplul meu, care sunt fascinat de triaje si gari cu multe linii, semnalizarea de rigoare. Pai calculand la H0 cam care ar trebui sa fie cotele unei plansete, pentru o gara (chiar de dimensiuni medii) sau un triaj, chiar si la lungimea actuala a garniturilor cfr, as cam iesi de mult din casa.

Cred ca se pot realiza chiar in aceasta modalitate elemente de decor sub cota zero. Daca se folosesc de ex fasii de osb pentru caroiajul de sustinere, vom avea suficienti cm sub blat, unde putem cobora daca este cazul, prin realizarea de decupaje in blat si zone pozitionate sub acesta prin elemente de ranforsare. Eu zic ca este cea ma logica metoda de abordare a constructiei, spre deosebire de placile injectate, preformate, de care a pomenit LDH, unde principiul de executie este cu totul altul.
 
Sunt multe moduri de construire a infrastructurii unei diorame. Des utilizate, sunt doar doua: Sistemul 'Solid Top Sectional' si cel 'Open Frame'.

Fiecare din cele doua sisteme se preteaza unui anumit tip de diorama.

Astfel, sistemul Solid Top cu care a incceput Dorin prezentarea se preteaza dioramelor permanente mici si care trebuie sa fie usor de transportat in scopul prezentarii lor la expozitii.

Pe de alta parte, metoda 'Open Frame' este ideala pentru dioramele permanente, cu suprafata mare, ce incorporeaza mai multe nivele pe care vor fi intinse sinele.

Bineinteles, fiecare sistem are avantajele si dezavantajele lui dar nu ii pot da dreptate lui Dorin care ne-a prezentat numai dezavantaje (desi, unele dintre acestea se pot desfiinta usor).

Sistemul sectional, cu blatul solid, este recomandat celor care construisc o diorama pentru prima data, datorita flexibilitatii si usurintei construirii. Construite segmente de dimensiuni convenabile, acestea pot fi grupate, rezultand orice configuratie. Pot fi combinate chiar si sectiuni de diferite dimensiuni.

Ba mai mult, am vazut intr-o carte dedicata exclusiv constructiei infrastructurii dioramelor, se pot adauga ulterior, cu usurinta, alte nivele.

Asadar, exista optiuni pentru fiecare modelist.
 
prefer scheletul din sipci...pot face modificari reliefului la fel de bine ca in varianta
blatului si pot sa aduc linia la cote negative sau pozitive,dupa necesitati...fara sa
mai vorbesc de greutatea redusa si economia de material
 
Interesant subiect.La fel ca multi altii sunt in dilema legat de modul in care voi realiza viitoarea diorama. Voi adopta varianta modulara pentru ca iti permite sa lucrezi mai lejer si la nevoie transport sau depozitare in conditii rezonabile.Plecand de la baza orizontala ''zero'' m-am gandit ca trecerile sinei pe sub pod sa le fac adancind blatul bazei. Ceva in genul unui canion.HA! de aici rezulta ca segmentul de rampa nu trebuie sa fie exagerat de lung daca rampa va fi de max. 2%.Evident se complica un pic manopera dar cred ca merita. Probabil au mai adoptat si altii metoda. Bafta la solutii si finalizari! ;-)
 
Da, desi intentia mea a fost alta lucrurile au luat o alta cale.

Nu ma mira, asta ca sa fiu rau, si nu o sa ma mire nici daca si la alte subiecte o sa se intample asa.

Ramane doar regretul ca atunci cand cineva scrie ceva, lanseaza o tema, se discuta mai mult pe langa subiect.

Ca sa rezum suna cam asa

Am lansat un subiect, am abordat o modalitate de constructie a infrastructurii unei machete.

Am spus, in mare, care sunt plusurile si minusurile acestei variante.

Asteptam ca discutia sa se focalizeze, pana epuizam argumentele pro si contra acestei, doar pe aceasta varianta constructiva si abia dupa aceea sa trecem la urmatoarea iar la sfarsit sa tragem concluziile alcatuind un fel de punctaj.

Acuma, ca s-au amestecat, nu prea stiu cum sa continui

Voi stiti?

:cafea:
 
argumentele nu se epuizeaza...este tot timpul ceva de spus

si ca sa nu fiu pe langa subect :p
majoritatea prefera varianta cu blat.pare mai usor pentru a trasa "cota" 0 si a dezvolta relieful,sau,datorita lipsei de
experienta,aceasta metoda poate fi un "intro",pana se capata ceva abilitate.
la inceput am folosit si eu aceasta metoda,insa mi-am dat seama ca este "mancatoare" de material si la o diorama normala gen 2,5 x 1,8 m greutatea
este considerabila.
o sa ziceti ca o placa de osb costa putin si ca nu este chiar asa de scump etc... si greutatea este acceptabila bla bla...si eu am sa raspund...de ce sa risipesc material
chiar daca e ieftin,cand pot obtine acelasi rezultat pe alta cale si la fel de ieftin si cu mai putin material.
 
Pai asa mai vii de acasa, desi cam departe casa cu toate ca si asta este discutabil ca depinde de unde pana unde masori :D

Asta doream.

Hai sa intoarcem pe toate fetele varianta cu blatul de OSB sau din brad, sau placaj, pana la urma varianta cu blat si dupe (oltenism) sa trecem la celelate.

La sfarsit facem o comparatie, promit ca o fac eu, cu plusuri si minusuri si vedem care este cea mai buna varianta putand trage niste concluzii.

:cafea:
 
Rasfoind un catalog Walthers primit de curand, am remarcat - descrisa pe cateva pagini - o a treia metoda de realizare a infrastructurii dioramelor.

Este de fapt o combinatie a celor 2 metode, care imbina avantajele modularitatii variantei blat cu usurinta realizarii diferitelor cote de nivel ale variantei schelet :

Practic, pe blatul dioramei (sau modulului) sunt asezate bucatele de polistiren extrudat de diferite inaltimi peste care se pun apoi fasii de OSB ca suport al terasamentului. In felul acesta, blatul se va afla la vreo 10-15 cm SUB nivelul zero al dioramei...

Varianta asta mixta seamana cu acele diorame acoperite cu placi polistiren in care apoi se sapa, numai ca aici se procedeaza invers (aditiv nu substractiv :idea: )

:cafea:
 
Ca intotdeauna situatia nu e alb si negru.
Depinde foarte mult de diorama.

Daca se face o diorama modulara cred ca varianta de blat pentru module este mixta. In sensul ca daca ai o gara, un triaj, o zona de industrie oricum ai nevoie de varianta de blat. In schimb daca pe un modul vrei un viaduct , sau un pod atunci acel modul ideal ar trebui facut in varianta cu schelet.

Oricum , problema greutatii mi se pare falsa daca se folosesc corect materialele. Adica un modul de 60 x 120 cm facut din rigle de brad si placa osb (pe la 10 mm) pe deasupra este extraordinar de usor. In plus varianta cu blat mi se pare mult mai rigida. O data pus "capacul" de osb peste rigle si prins in aracet si holzsuruburi se face o suprafata extraordinar de rezistenta. Avantaj mare la o diorama care este transportat des.
Avand experienta de la Cluj, eu daca as face de la 0 o diorama modulara as opta pentru varianta cu blat de osb.

In schimb, paradoxal oarecum (avand in vedere ca multa lume porneste o diorama avand ca baza placa OSB de 250 x 125) o diorama nemodulara de suprafata unei placi OSB as face-o in varianta schelet. Asta pentru ca o eventuala zona cu gara , industrie ocupa o suprafata mica relativ la suprafata totala a dioramei, iar pentru a ascunde ovalele de obicei in spate este multa zona muntoasa , cu tunele, pante de nivel etc. Iar la o asemenea dimensiune , greutatea incepe sa conteze (una e sa transporti un modul de 60 x120 si alta unul de 250 x 125)