Iar despre CFR 43 "Calugareni"

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
Am găsit la naftalină următoarea poză postată de domnul Sambra:
34235566574_a57101e099_o.jpg

Nu știu din ce lucrare este poză. Dacă comparați cu poza din Filaret o să vedeți similitudini.
 
Dorin, poate trebuie sa revizuim materialele de la Arhivele Statului, cele in care este descrisa situatia materialului rulant la preluarea de catre CFR....
Foarte interesanta discutia !
 
Locomotiva de pe pagina anterioara Istoricul Tractiunii Feroviare, vol III., locomotive de provenienta germana,
deschid capitolul locomotivele CFR 604,642 C-n2 si 693 C-n2v foste Württembergische Staats-Eisenbahnen F2 604,642 si respectiv Fc 693 preluate in 1919, figurand in parcul CFR la 1925.
Aveau agatate dupa ele tenderele de tip 2 T 10 ( ampatament de 3000 mm ,6 t carbune, 10mc apa si greutate toatala de 27,90 t) si respectiv 2 T 9,6 (ampatament de 3000 mm, 6 t carbune, 9,mc apa si greutate totala de 27,90 t).

Dupa cum se vede, tenderul de la seria F este mai mare, avand 3000 ampatament. Insa, au existat si tendere mai mici la aceste locomotive , 2 T 6,5 ,si nu este exclus, ca in momentul preluarii acestor masini in parcul CFR, una din ele sa fi avut astfel de tender, cu ampatamentul de 2450 mm, cum este la Calugareni.

https://de.wikipedia.org/wiki/W%C3%BCrttembergische_F

Modelul de la Brawa are , din pacate, tenderul 2 T 9,6/10, cel cu 3000 mm ampatament. Altfel era numai bun de "imprumutat"

http://miba.de/mibatest/brwh0fc.htm

Mai exista ipoteza ca tenderul sa provina de la o masina din cele cateva sute de provenienta sovietica, avand in vedere nu toate erau de fabricatie ruseasca, unele provenind din fabrici de pe teritoriul fostului imperiu austro-ungar.
 
Nice try,

Dar prima chestie nu mi se pare roata...

Daca ar fi roata, atunci toate trei ar trebui sa fie riguros in linie, ceea ce din pacate nu este cazul.

Se vede ca prima este un pic mai sus decat urmatoarele. A doua si a treia sunt sigur roti, dar prima e altceva; ar putea sa fie de exemplu un element de la sistemul de franare. In perioada respectiva, cu niste ani inainte de adoptarea franei automate Westinghouse, locomotiva nu avea frane, in schimb avea tenderul. Si desigur, existau vagoane cu franari cu care se comunica prin semnale ale fluierului locomotivei. Desigur, nu este exclus ca a treia roata sa fie in spatele picioarelor fochistului. Nu stiu cum ai marit poza, dar incearca sa maresti si partea de sus, ca sa ne dam seama ce se vede in fata si in spatele fochistului. Ar putea sa fie niste arcuri lamelare asa cum se vad la tender in poza cu locomotiva 42 "Resboieni". Vag imi aduc aminte ca in cartea "Istoria tractiunii feroviare" domnul Serban Lacriteanu pomeneste despre aceasta poza si spune ca dupa locomotiva este atasat un tender cu trei osii preluat de la una din locomotivele de marfa (cu trei osii) ale liniei Bucuresti-Giurgiu.

De asemenea am sa ma uit in una din cartile mele cu locomotive britanice sa ma lamuresc putin cum erau tenderele cu doua osii. Vorba desenului animat, stay tuned!
 
Dorin detaliul:
39784036945_96d0939939_o.png



Se poate să fie o iluzie optică.
Detaliul 2:

26808075968_b32028b04c_o.png


Putea și Szathmari să aleagă un unghi mai bun....
 
Cred ca discutia a luat-o pe 2 cai.

Eu as fi vrut sa aflu carei locomotive a apartinut tenderul actual si, de asemenea, care/cum era tenderul original...
 
cosmin78 post_id=165558 time=1520496594 user_id=240 a spus:
Cred ca discutia a luat-o pe 2 cai.

Eu as fi vrut sa aflu carei locomotive a apartinut tenderul actual si, de asemenea, care/cum era tenderul original...
Pai nu la astea doua intrebari incercam sa raspundem? :D
 
Faptul ca o anumita locomotiva a avut un tender (la data unei fotografii, de exemplu) si un an mai tarziu se regaseste cu alt tender,nu trebuie sa fie o surpriza, pentru ca la CFR era o practica destul de comuna atasarea unui tender diferit la o masina, fie si de la serii diferite.

Raman in continuare la cele doua intrebari...tenderul original si tenderul actual.
 
Pai eu zic ca avem raspunsuri la ambele intrebari, Cosmin!

Am revazut intre timp textul cartii fundamentale pentru noi, respectiv "Istoria tractiunii feroviare" autori Serban Lacriteanu, Ilie Popescu.

Acolo se spune absolut clar ca locomotivele trenurilor de persoane de pe linia Bucuresti-Giurgiu, in numar de sase, aveau tendere cu doua osii, in timp ce locomotivele trenurilor de marfa, in numar de trei, aveau tendere cu trei osii. In poza unica in care se vede locomotiva numarul 42 "Resboieni" cu un tender pe trei osii purtand acelasi numar imi este absolut clar ca tenderul este de fabricatie englezeasca. Este un tender tipic cu arcurile lamelare scoase deasupra fremului si cutia un pic mai ingusta, cat sa incapa intre arcuri. Sunt tendere tipice pentru locomotivele britanice si foarte asemanatoare cu tenderele locomotivelor de pe Cernavoda-Constanta sau Ruse-Varna. Va postez alaturat o poza superba, luata de pe site-ul Lost Bulgaria, cu una dintre locomotivele de pe traseul Ruse-Varna. Dupa cum vedeti, la locomotivele de pe traseul Ruse-Varna exista un oarecare conflict vizual intre scaritele locomotivei, care sunt curbate spre inapoi, si scaritele tenderului, care sunt curbate spre inainte. Dar din fericire un exemplar original al acestor locomotive mai exista si putem verifica, intr-adevar asa erau.

droilx4jmh71abb0c.jpg


Uitati-va acum in ce fel se potrivesc scarita de acces de la locomotiva si cea de la tender, la locomotivele noastre. Scarita de la locomotiva 43 din acea poza unica nu este pe doua bare cum o are Calugareniul in prezent, ci este o placa cu trepte pe ea dupa sistemul britanic. Uitati-va cum se potriveste curbura placii scaritei locomotivei cu curbura placii tenderului: e clar ca au fost gandite sa se potriveasca impreuna si sunt doua curburi paralele. Deci, fara indoiala, tenderul respectiv este unul dintre tenderele originale cu care au venit locomotivele de pe Bucuresti-Giurgiu. In cartea sus-numita apare si aceasta poza pe care o comentez acum (aceeasi pusa de prietenul nostru mai devreme, si care provine de fapt dintr-o alta carte mai veche, Istoricul serviciului de ateliere si tractiune, Bucuresti, imprimeria regala, 1906) si se spune in mod lamurit ca la data respectiva locomotiva numarul 42 era cuplata cu tenderul uneia dintre masinile de marfa (respectiv cele trei locomotive cu trei osii dintre care nu s-a mai pastrat nici un exemplar).

Pe cale de consecinta, tenderul locomotivelor cu doua osii cuplate, dintre care face parte si locomotiva numarul 43 Calugareni trebuie sa fi avut un tender asemanator cu cel din imagine, cu aceleasi detalii, dar numai cu doua osii.

Cat despre a doua intrebare, eu cred ca am fost destul de lamurit in penultima mea postare, cand am spus ca fara indoiala, tenderul care acum este agatat dupa locomotiva noastra Calugareni a fost la origine agatat dupa una dintre cele sase locomotive elvetiene construite de Emil Kessler, Esslingen, in 1873. Locomotivele respective au fost trimise in Rusia in 1877 si au functionat in timpul razboiului ruso-turc in care ne-am castigat si noi independenta. Dupa razboi, cele sase locomotive au ramas in tara si au fost integrate in parcul locomotivelor CFR ca numerele 134-139 (din 1894, 523-528). Prietenul nostru a postat fotografia locomotivei numarul 78 Rizlihorn a Schwerisschen Centralbahn, care va deveni dupa 1878 locomotiva CFR cu numarul 139 (din 1894) 528 Slanicul, dar nu putem fi siguri ca tenderul din fotografie este chiar cel care acum e atasat dupa Calugareni sau poate era un alt tender identic, din aceeasi serie. Oricum, Slanicul a fost radiat in 1922-24 impreuna cu celelalte surori ale sale, dupa o viata glorioasa in care a strabatut mii de kilometri in Elvetia, Rusia si Romania, dar in mod miraculos, unul dintre tendere supravietuieste inca, agatat dupa Calugareni.
 
Din lucrarea "Serviciul de ateliere si tractiune - 1906"

Locomotiva-CFR-nr.-42-RESBOIENI.jpg

30.jpg
 
Bravo :aplauze: superb :aplauze:
Dorin, locomotivă bulgară este o veche cunoscută, mie, pe care am exclus-o din calcul...Acum următoarea vizită o să fie Ruse :D .
Bulgarian_State_Railways_148.jpg
 
Legat de tenderul cu 3 osii dacă nu la Ruse atunci poate în Mar del Plata, Argentina.
LocomotoraBeyerPeacockFCS-nov2016.jpg


Cât despre tenderul trenului București Giurgiu cu două osii recitiți pagina 8.
 
Am început reconstrucția vagonului de clasa I fabricat de Ashbury.
Aștept cu deosebit interes critici și sugestii :)).Screenshot_2019-04-23-21-40-44~3.png
 
Ultima editare: