Rama electrica 080 - TEA

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

Radu161

Moderator
Super Moderator
Trenulist
25 Mai 2007
1.858
220
Bucuresti/Arad
r161trains.wordpress.com
WEBSITE
http://r161trains.wordpress.com/
YAHOO
radu161
LOCATION
Bucuresti/Arad
Readuc in discutie subiectul acestui prototip.
Aici gasiti cateva poze:
http://www.cfr.ro/JF/romana/0111/automotoare.htm
Desi la un moment dat se vorbea despre 2 prototipuri, se pare ca a existat si un al treilea.
Cel portocaliu inca exista, ascuns pe la electroputere, intr-o stare destul de buna. Cred ca l-am gasit pe google earth.
Pe mine ma intereseaza ce boghiuri motoare a avut. Din poze am dedus niste elemente intalnite la LDE 3000/4000 si arcuri ca la EA. In rest nu se vede mare lucru.
Daca aveti informatii sau poze cu acest prototip va rog sa le impartasiti cu noi. :D

Later edit
Un fragment dintr-un articol din jurnal feroviar

Trenuri electrice automotoare (TEA)

In vederea organizarii unui serviciu suburban de calatori modern, CFR si Institutul de Cercetari si Proiectari Tehnologice in Transporturi (ICPTT) au realizat, intre anii 1974-1975, prototipul unui tren electric automotor (TEA), prin adaptarea unor vagoane de tip suburban existente. Dupa incercarile executate cu prototipul 080-TEA-001 pe linia Bucuresti&8211;Brasov, s-a trecut la executia de serie de catre EPC si Intreprinderea de Vagoane Arad (IVA). Un TEA este alcatuit din 4-6 vagoane, dintre care 4 sunt motoare (Bo'Bo' + Bo'Bo' + (2'2') + Bo'Bo' + Bo'Bo'). In aceasta compunere, TEA are o putere de durata de 1.870 kW (uniorara 2.180 kW), o capacitate totala de transport de 925 calatori (396 locuri) si o viteza maxima de 120 km/h. Au fost construite 6 TEA (inclusiv prototipul), care au fost utilizate in special pe regionalele Bucuresti, Craiova si Cluj, in serviciile cele mai diverse, de la trenuri cursa, la accelerate. Un exemplu de numerotare a vagoanelor TEA 5, asa cum au circulat ca A 139/140 Bucuresti Nord&8211;Craiova in mersul de tren 1986/87:
55-0005&8211;3 vag. motor cu cabina de conducere;
56-0005&8211;1 vag. motor fara cabina de conducere;
57-0005&8211;9 vag. remorca clasa 1;
57-0004&8211;2 vag. remorca clasa 2;
56-0006&8211;9 vag. motor fara cabina de conducere;
55-0006&8211;1 vag. motor cu cabina de conducere.
La inceputul anilor '90, EPC a mai construit un prototip TEA de culoare rosie, de o constructie total diferita fata de cele descrise mai sus, inmatriculat la CFR ca trenul 7 (55/56/57-0013, respectiv 0014). Utilizarea acestuia a fost sporadica, fiind supus unor nenumarate interventii in uzina constructoare.

Se pare ca au fost 7 trenuri.
 
1. Pe site-ul oficial Electroputere se vorbeste de doua Rame Electrice Suburbane (RES)
-una de 1870 Kw (cea mentionata in mesajul anterior)
-una de 2720 kw
2. Conform informatiilor de pe site-ul EP RES-ul de 1870 Kw are tractiune integrala si este alcatuita din 4 vagoane dupa cum urmeaza:
-la extremitati se afla doua vagoane cu post de conducere, dar fara pantograf
-la mijloc se gasesc doua vagoane fara post de conducere, dar cu pantograf
lungimea unui astfel de tren fiind de 98 m
3. Conform aceluiasi site, RES-ul de 2720 Kw avea 6 vagoane, intre vagoanele motoare fiind dispuse doua vagoane nemotoare. Acestea sunt asa-zisele remorci , desi, in acest caz, corect este sa li se spuna vagoane de mijloc. Remorca, prin definitie, este un vehicul fara motor conceput sa circule totdeauna in urma unui vehicul tragator.
lungimea unui astfel de "ansamblu" era de 147 m
4. Conform proiectului de reabilitare a RES-urilor de tip "080", macar o asemenea rama trebuia sa circule. Ia-o de unde nu-i.
5. Caracterizarea succinta a Ramei de 1870 Kw (pe site-ul oficial EP) este aceasta:
Rama electrică suburbană RES 1870kW

Rama Electrică Suburbană de 1870kW a fost proiectată Âşi realizată pentru transportul de călători pentru Calea Ferată din România. Ea a fost realizată in special pentru satisfacerea traficului de călători pe distanĂže scurte (exploatare intensivă in trafic suburban).

6. Pe acelasi site, o caracterizare a RES-ului de 2720 Kw
Rama electrică suburbană RES 2720kW

Rama Electrică Suburbană a fost proiectată Âşi realizată pentru transportul de călători pentru Căile Ferate din România. Ea a fost realizată în special pentru satisfacerea traficului de călători pe distanĂže scurte, cu o putere instalată mai mare, pentru o capacitate de transport mai mare.
 
Salutare, nu stiu daca este vorba despre acelasi lucru, dar iata:
Prin 1974-1975 a fost proiectata o rama electrica pentru traficul suburban de calatori, de tipul celor care au functionat in China la alea perioara, fiind de fapt vorba despre o colaborare cu producatorii chinezi de material rulant.
Rama electrica model experimental pentru deservirea traficului suburban de calatori.
Caracteristici ale caii ferate:
- ecartamentul caii : 1435 mm
- raza minima de inscriere in curba :
o in linie curenta : 150 m
o pe linie de garaj: 80 m
- tensiunea in linia de contact :
o nominala: 25 KV, 50 Hz
o maxima: 27.5 KV
o minima: 19.0 KV;
o de scurta durata: 17.0 KV
- conditii climatice:
o minima: - 35°C
o maxima: +40°C
- altitudinea maxima: 1200 m
 
Caracteristici ale ramei electrice:
- rama electrica experimentala este formata din patru vagoane, doua de capat cu cabina de conducere si doua intermediare
- toate osiile ramei electrice sunt motoare
- formula osiilor: BoBo + BoBo + BoBO + BoBo
- lungimea ramei peste tampoane: 98 m
- lungimea vagonului peste tampoane: 24.5 m
- latimea exterioara: 2.880 m
- ampatamentul vagonului: 17.200 m
- ampatamentul boghiului: 2.500 m
- diametrul cercului de rulare: 920 mm
- greutatea totala cu calatori: 272 t
- sarcina maxima pe osie: 18 t
- viteza maxima: 120 km/h
- frana: electrica pana la o anumita viteza, pneumatica
- numar de calatori total 750, pe scaune 344
- puterea de franare de scurta durata: 3200 KW
- puterea de franare de durata: 2400 KW
- acceleratia maxima: 0.9 m/s²
- sistem de reglare cu tiristoare
 
Rama este prevazuta a lucra cu cele doua sectii, conducerea intr-un sens sau altul se poate face din cate o cabina de conducere. Este posibila cuplarea a cate doua rame. Un vagon de cap cu unul intermediar realizeaza cate o unitate.

In cabina de conducere sunt montate echipamente sub pupitru, pe pupitru, pe tavan. De asemenea se monteaza echipamente pe peretele despartitor dintre cabina si vagon.
Pe pupitru in fata mecaniculuise monteaza:
- vitezometrul inregistrator;
- robinetul mecanicului;
- robinetul franei directe;
- lampile INDUSI;
- butoanele de inchidere automata a usilor;
- instalatia radiotelefon;
- ventilatorul.

Pe pupitri in fata mecanicului ajutor se monteaza:
- instalatia de sonorizare;
- claxonul;
- vitezometrul indicator;
- comanda de deschidere a usilor.

Instalatia INDUSI se monteaza sub pupitru. Instalatia de incalzire si ventilatie este identica cu cea de la LE. In fata mecanicului ajutor se gaseste frana de mana.
 
Rama electrica este echipata cu boghiuri de tip Minden-Deutz. Boghiurile au fost consolidate si transformate in boghiuri motoare:
- cadru
- traversa dansanta
- doua osii motoare
- doua motoare de tractiune
- angrenaje
- suspensia traversei dansante
- conducerea traversei
- suspensia osiei
- doua timonerii de frana
- instalatia pneumatica

Caracteristicile tehnice ale boghiului:
- ecartament: 1435 mm
- formula osiilor: BoBo
- lungimea boghiului: 2936 mm
- latimea boghiului: 4500 mm
- diametrul cercului de rulare: 920 mm
- ampatamentul boghiului: 2500 mm
- sarcina maxima pe osie: 18 t
- viteza maxima: 120 km/h

Bibliografie: Indrumator provizoriu pentru rama electrica model experimental 25 KV 50 Hz, pentru CFR, Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, Institutul de cercetari si proiectari tehnologice in transporturi, Directia tractiune si vagoane
 
Din cate am inteles eu, la acest proiect au lucrat specialisti din intreaga tara, de la Institutul de proiectari mentionat impreuna cu cadre didactice ale facultatilor de profil si multi alti specialisti de la fabrica de vagoane din Arad, respectiv Electroputere Craiova.
De asemenea se pare ca prototipul in cauza a functionat pe litoralul Marii Negre, existand o tentativa de a creea un traseu suspendat de viteza, care sa lege toate statiunile (la acea vreme).

Daca este vorba despre acelasi prototip, s-ar putea sa se gaseasca planurile, atat ale cabinei cate si ale boghiului motor :D .
 
Un tren de viteza care sa lege toate statiunile, nu un tren "supendat"!! :D

De altfel, conform bancului din perioada de dinainte de 1989, noi la CFR avem pana in ziua de azi mai multe trenuri "suspendate" decat japonezii si nemtii! :D
 
Si totusi o rama a circulat prin tara undeva in sud, atit prin Craiova cit si prin Bucuresti.
daca nu gresesc
 
  • Like
Reacții: gabyneagu
Aceasta rama a circulat la sfarsitul perioadei comuniste pe relatia Teius-Cluj. Pe urma pana prin 2000-2003 a zacut in remiza Teius, dupa care a disparut, probabil la fier vechi!
 
Posibil, la chestia cu suspendarea :D .
Ideea a existat sigur, mi-a spus cineva care a lucrat la mecanismul de actionare a usilor, a existat o initiativa de a creea un "coridor" de tipul unui metrou suspendat, este posibil sa fi fost insa doar o idee.

De altfel pentru cei din Timisoara, a existat o perioada in care "traseul" unui alt tip de vehicul feroviar se regasea in dreptul stadionului dintre facultatea de mecanica si cea de constructii, ideea a fost abandonata in timp.
Deci este posibil ca in timp sa fi fost tot felul de initiative care sa fi disparut din lipsa de interes sau fiabilitate.

Cautand planuri pentru DAul meu am dat si peste acest vehicul si m-am mirat cum la vremea respectiva exista un interesa atat de mare pentru acest tip de transport prin comparatie cu ceea ce se intampla azi :D .
 
La Cluj au fost 3 garnituri TEA (3-4, 5-6 si 11-12), au circulat spre Bistrita, Teius si Razboieni. Mi se pare c-aveau 6 vagoane, 4 motoare si 2 remorca.
 
Vedeti ca iar le amestecati.
Ramete TE au fost inmatriculate in seria 55/56/57 dar exista 2 categorii de rame:
1. ramele TE construite in 1974, precum cea vazuta la Teius de Epoteka
2. rama TE construita de Electro in 1990 si care a fost vreo 10 ani in "probe" dupa care a fost retrasa pe linie moarta in curtea de la Electro si aia e cea portocalie de care vorbiti.

Da, boghiul e un Minden-Deutz consolidat. Ramele au circulat pe multe linii, atat ale regionalei Bucuresti (au facut Valea Prahovei spre exemplu), cat si ale Clujului.
Pe linia de Craiova au circulat Dan, rama Bc-ului zacand prin 1996 prin vechiul triaj, astazi disparut, data la care am vizitat-o si eu si am facut cateva mici documentari.
Pentru ca au fost multa vreme in probe, asta insemnand incercari pe linii de caracteristici diferite, este posibil sa le fi vazut multi prin diverse locuri.

Un singur semn de indoiala am, referitor la incercari pe linia litoralului. Nu stiu ca se caute o rama electrica pe o linie care nici in 2008 nu e electrificata....
 
Ultima s-a taiat in Razboieni.O tot vedeam noaptea cind mergeam la Cluj Napoca.
Apoi cind am mers pe ziua, nu a mai fost.
 
Tot din amintiri: garniturile aveau radioficare, asigurare pneumatica a usilor la plecare(se deblocau la oprire) si un demaraj de neuitat :lol: , ceva de genul EA + 2 vagoane!
 
Da Dan.
Am vizitat-o si eu pe cand era o relicva la Razboieni.
Ramele "editia" 1974 au fost 6, ultima supravietuitoare fiind cea de la Razboieni.
La casare erau toate vopsite albastru-dungi albe, in "vremea de glorie" aveau si capul vopsit galben.

Electropetere a construit un prototip 080-TEA-001 in 1974, ulterior renumerotat 55-0001+56-0001+57-0001+57-0002+56-0002+55-0002. Vagoanele sunt vagoane suburbane modificate.
- seria 55: vagon motor cu post de conducere
- seria 56: vagon motor cu pantograf
- seria 57: vagon remorca (nemotorizat)
Prima rama se recunoaste prin botul ei mai rotund.

Apoi s-au mai construit 5 rame (albastre), total 6.

Cea din 1990 este : 55-0013+56-0013+57-0013+57-0014+56-0014+55-0014, cu boghiuri diferite, si vopsita cu rosu si dungi galbene (initial). N-a fost folosita niciodata in serviciu comercial.

Dan, TE5 facea prin 1985-88 serviciu pe Bucuresti-Craiova, rang de accelerat.
 
Salutari,

Mi-am amintit de niste poze puse de cineva pe railwayfan , iata link-urile
http://forum.railwayfan.ro/viewtopic.php?t=2665&postdays=0&postorder=asc&start=43
http://forum.railwayfan.ro/viewtopic.php?t=2665&postdays=0&postorder=asc&start=56