Automotorul electric (EMU) Hyperion/Angelo.

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

Gam3

Moderator
Super Moderator
Trenulist
18 Iunie 2016
6.033
2.534
Iași
LOCATION
Iași
Automotorul electric (EMU) Hyperion/Angelo fabricat de Softronic Craiova.

https://www.facebook.com/photo.php?v=596407163744908

Cel mai interesant lucru din reportaj mi se pare faptul ca automotorul o sa fie cumparat de o companie privata din Romania.
 
" deci, o echipa de oameni , genii unii dintre ei, care s-au strans"

bine ca nu era o echipa de animale. Politicianul, oglinda perfecta a electoratului roman.

Dincolo de prezenta factorului "de sustinere" caruia jurnalistul roman trebuie musai sa-i ceara ajutorul, eu chiar salut aparitia unui asemenea vehicul. E dezvoltarea normala a societatilor private care de multe ori utilizau rame diesel pe linii electrificate din lipsa unui parc adecvat.

Florin, cine sa le cumpere ? CFR Calatori plimba masini de 10.000 CP cu 7 vagoane pe linii de campie si 100 de calatori la bord. E OK ! Locomotivele EA modernizate cu nume de pasari din legende sunt cele mai bune optiuni pentru noi, romanii, platitori de impozite la stat. Ca nu-si fac banii, nu conteaza. Conteaza ca arata bine si au autocolante vesele. Ca n-am invatat nimic din lectia motorizarii din anii '30, nu-i bai.
 
Rama Hyperion
http://www.youtube.com/watch?v=EWRVHrkdqsc
 
Frumos vopsită’. Dar din pă’cate, de aproape arat㒠ră’u. Tabla e ondulată’, gata obosită’.
Nu v㒠interiorul, şi caracteristici...
 
Interesant... interesanta mai ales tabla care la locomotive este mai putin ondulata.
Asteptam sa vedem rama alergand prin gari. :)
 
Tabla aia e ondulata din cauza sudurii.Acolo unde tabla este prinsa pe scheletul ramei, apar, inevitabil ,deformari din cauza procesului de sudura.Cu cat tabla este mai subtire, cu atat aceste deformari sunt mai accentuate.
Orice constructor care se respecta, in etapa finala, la finisaje, (unde intra si vopsitul), are grija ca pregatirea cutiei pentru vopsit sa fie facuta cum trebuie, adica aplicat un strat de chit pulverizat, astfel incat suprafata sa fie cat mai neteda, si vopseaua finala sa nu dea de gol imperfectiunile existente....sau se investesc bani multi in achizitionarea de scule si dispozitive performante care sa limiteze/contracareze efectele sudurii prin arc electric , reducand timpul si costurile suplimentare la finisaj.
La locomotive tabla este mai groasa si se deformeza mai putin atunci cand este sudata pe sasiul si pe scheletul din diferite profile metalice.
 
Buna Cosmin,

La orice automotor modern construit de la jumatatea anilor 1980 incoace tabla de pe cutie nu este fixata pe structura prin sudura, ci prin lipire. Sudura invelisului exterior este in acest caz o tehnica de mult depasita.

Doar la cutiile de locomotive unde invelisul exterior contribuie la solidizarea structurii (ex. familiile Euro Sprinter de la Siemens sau TRAXX de la Bombardier) aceasta este mai departe sudata, netezita si apoi chituita.

Asa cum spuneam in subiectul destinat stirilor dupa incendiul Transmontanei MMV, nu orsicine se poate improviza constructor de material rulant... :roll:
 
Da,sudata sau lipita, face valuri in soare de numa´ numa´ ... :p
Sa vedem si rezultatele dupa ceva km rulati...sper ca au extinctoare suficiente, in caz de primejdie. :evil:
 
Buna Cosmin,
Da,sudata sau lipita, face valuri in soare de numa´ numa´ ...

Nu chiar. Depinde cine o lipeste si cum.

Exemplu similar din lumea vehicolelor rutiere: uite-te la tabla lipita pe cutia unui autocar Setra (nu conteaza daca un S 215 HD din 1976, primele cu tabla lipita in intreaga lume sau un S 515 HD de ieri) si la o caroserie de doi bani din Spania, Irizar sau Noge, care se poate intrece la capitolul cute cu orice pui de boxer... :evil:
 
Astazi m-am uitat atent din curiozitate la un X61(Coradia Nordic) de la Alstom si nu am vazut asemenea denivelari ca la "Hyperion".
 
Buna,

X61 precum fratii sai europeni (Coradia Continental) au invelisul exterior de tabla lipit pe cutie. Intrucat lipitura nu este 100% inerta si da o oarecare flexibilitate, nu au cum sa apara cute.

Asa cum spuneam, sudura este aici un procedeu de mult depasit. Numai ca lipirea implica o tehnica pe care nu o stapaneste orice producator de colt de strada.
 
Citez: "Hyperion, a iesit astazi in teste. " De pe forumul http://www.skyscrapercity.com

http://www.youtube.com/watch?v=EWRVHrkdqsc

http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=626417&page=499
 
http://stirileprotv.ro/stiri/smart-nation/hyperion-este-cel-mai-performant-tren-fabricat-vreodata-in-romania-160-km-h-senzori-wi-fi-gratuit.html
 
Mai ce stil de titluri au baietii asta.... Wi-Fi gratuit... bere gratis, nu? :x

"Si ca trenul sa nu ajunga pe mana grafferilor, e deja vopsit in multe culori, din fabrica". Asta da gaselnita, trenul cu graffiti-uri incluse! Din punctul meu de vedere, desingul e in continuare la faza de "neste dungi" :D :D :D
 
Ce dor imi este mie de spatiile alea claustrofobice, numite compartimente... :p

Se pare ca distinsii constructori nu au auzit de lacul antigrafitti...sau e mai "eftin" asa. :roll:

Faza cu "cel mai performant" mi se pare un pic grabita, sa vedem rezultatele din exploatare si apoi se poate face o clasificare.
 
Buna Cosmin,

Trebuie sa scrie si amaratii aia de pseudo-jurnalisti ceva. Doar nu era sa apara la gazeta "un automotor facut din ciocan de o firma fara habar, care este organizat ilogic si nu ajunge nici la calcaiul unui automotor din alte tari". :D

DB Regio a comandat automotoare construite de PESA in Polonia, iar pentru MNE (München-Nürnberg-Express) trenurile actuale ajunse la limita de viata se inlocuiesc in 2015 cu rame etajate produse de Skoda - viteza maxima 220km/h si presurizate. Hai sa vedem cand cumpara "nemtii" pentru "la ei acasa" ceva de la Softronic... Nu vorbesc de DB Schenker Romania alias LSD care este condusa de romani
 
Buna,

La viteze mari de circulatie la intalnirile intre trenuri la 4-600 km/h (adica 2 trenuri fiecare la 220, 250, 280 sau 300 km/h) sau la intrarea unui tren la 250 sau 300 km/h intr-un tunel sau pe sub un pasaj rutier se creaza curenti foarte puternici de aer care pot, in cazul unui vehicol feroviar clasic, creea pagube mari, adica smulgerea usilor din balamale sau proiectarea geamurilor laterale afara din rama lor si inauntru peste calatori, cu consecintele care se pot imagina.

De aceea materialul rulant destinat liniilor de mare viteza (de la 200 in sus) se echipeaza corespunzator cu toalete cu circuit inchis, usi si ferestre adaptate, fete frontale si laterale ale cutiilor vagoanelor intarite si un sistem de climatizare rezistent la schimbari bruste de presiune. Nu ajunge sa pui un sistem de franare performant pe un vagon ca acesta sa circule cu viteza mare.

Exista doua tipuri de vagoane de mare viteza, marcate dupa UIC cu semnele )p( sau (p) pe cutie. Primele sunt adaptate doar la viteze mari, fara presurizare, si nu pot circula pe linii de mare viteza desi ating 200 sau 220km/h. Unele din ele au si ferestre care se pot deschide si nu au climatizare, precum Bomz 236 ale DB AG. Categoria a doua este formata din vagoanele presurizate in adevaratul sens al cuvantului si pretul lor este aproape dublu ca cel al unui vehicol clasic.

In Romania nu s-au produs inca adevarate vagoane presurizate, pentru ca nu exista nici necesitatea, nici tehnologia.
 
Totusi, sa nu fim prea aspri cu constructorul, care este inca la inceput de drum. Angajatii de la Softronic sunt meseriasi din Electropouere si de la fabrica de avioane, sunt convins ca pot face treaba si mai buna.
De fapt, la cum se prezinta caile ferate in Romania, nu vad necesitatea importarii materialului rulant, atata timp cat exista fabrici autohtone.