Baile Herculane

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
Semafor,

Am auzit de atatea ori povestea cu "reproducerea castelului de vanatoare" ca sincer sa fiu am deja lehamite. Este mai degraba o leganda urbana la fel ca si gara din Suceava, care "reproduce" o gara ne-precizata din Elvetia sau din Italia. (Cand precizeaza gara e si mai rau, fiindca poti gasi pe net imediat poza garii in cauza si te lamuresti instantaneu ca nu este deloc asa). Am tot cautat pavilioanele de vanatoare ale Imparatesei Maria Tereza si n-am gasit nimic care sa semene macar din elicopter cu gara din Herculane.

Mai exista o alta varianta, tot ne-verificata, care zice ca in fapt casa imperiala a Austriei avea la Herculane o cabana de vanatoare care a fost transformata in gara cu ocazia construirii liniei. Care-i adevarul putem afla doar consultand documentele de arhiva, care se afla in Bibliothek der Österreischische Bundesbahnen, Wien. Se incumeta cineva?

In privinta arhitectului A.D. Serres, o alta jumatate de informatie preluata de la o postare pe net la alta fara precizarea sursei, hai sa facem un pic de lumina si sa-i spunem numele intreg:

In 1841 se nastea la Bayonne (Franta) Auguste Wieczffinski, fiul unui nobil polonez refugiat in Franta casatorit cu o nobila de origine franceza. La o data neprecizata de sursele disponibile pe net, parintii acestuia divorteaza iar tanarul renunta la numele sau polonez folosind numele "De Serres" dupa familia mamei sale.

Ajuns la varsta studiilor, tanarul Auguste De Serres-Wieczffinski a devenit absolventul unei cunoscute scoli de inginerie din Paris (Ecole des Ponts et Chausees) dupa care incepand din 187a inceput sa lucreze pentru o "oarecare" firma numita k. k. Österr. Staats-Eisenbahn-Gesselschaft sau pe scurt StEG, intamplator prima firma care a construit cai ferate pe teritoriul de azi al Romaniei. Cu incepere din 1875 Auguste De Serres-Wieczffinski devine director de dezvoltare a liniei respective, pozitie pe care o va detine pana in 1881 cand demisioneaza.

In aceasta calitate va proiecta, intre altele, cladirea garii Nyugati din Budapesta la care a participat in calitate de furnizor al structurii metalice celebrul inginer Alexandre Gustave Eiffel, precum si calea ferata Temesvar (Timisoara)-Orsova pe traseul careia se afla si cocheta statie Herculane.

Auguste De Serres-Wieczffinski se stinge la Paris in 22 August 1900 in varsta de 59 de ani.
 
Dupa cum spuneam mai sus, am reusit sa ajung in frumoasa gara din Baile Herculane.
Dupa cateva zile de cocotat pe muntii din zona si plimbari am ajuns inapoi in gara intr-o dimineata tare innourata, chior de somn si cu rucsac si mai greu in spate de la hainele unde (pregatind astfel terenul pentru a ma scuza pentru pozele nu foarte reusite)

O sa incepem turul nostru matinal cu partea dinspre strada a cladirilor:











Dupa ce ma duc sa imi cumpar biletul pentru al meu tren, incep sa ma plimb de-a lungul si de-a latul peronului, dintr-un capat intr-altul.

Capatul ce duce spre Bucuresti:



Vedere spre gara, spre directia Timisoarei



Ceea ce mi-a starnit curiozitatea si mi-a captat atentia a fost acest stalp, care ma intreb ce intrebuintare a avut:



Si ne apropiem de prima cladire a garii. Intrebare pentru cei mai in tema, aceasta a fost construita ulterior sau impreuna cu cealalta cladire?





(Revin si cu urmatoarele parti ale peregrinarii matinale prin aceasta gara minunata)
 
Stalpul a servit iluminatului public. In absenta curentului electric exista o lampa mare cu gaz ce trebuia aprinsa seara/stinsa dimineata. Ce ai pozat tu sunt urmele sistemului cu scripete ce permitea coborarea lampii de pe catarg la un nivel de la care sa fie posibila aprinderea/stingerea fitilului precum si incarcarea rezervei de combustibil a lampii. Astfel de lampi au existat atat in gari cat si in toate centrele urbane pana la electrificare.

Raspuns la a doua intrebare: Ulterior.
 
Intre cele 2 cladiri se afla o arcada/acoperis(nu gasesc momentan termenul potrivit) construit din sine de Resita.







Pe una din sine se poate distinge "Resicza 1905":

 
Si ajungem la cladirea veche a garii:







Catalin, uite termometrul de care spuneai:



Ceasul Paul Garnier Paris:



Interiorul garii:



Cupola:





Diferite elemente de interior:





Un alt ceas Paul Garnier, de interior:



Iar pe peretii laterali intrarii dinspre strada se gasesc 2 mozaicuri, care nu stiu de ce eu am pozat doar unul:



1878 "Nivelment General"

 
Ies din gara si ma indrept spre capatul gari ce duce spre Timisoara unde intanim un al doilea "acoperis" de vegetatie:

[/url]




Un alt stalp de iluminat, cu scripetele lipsa:



Vedere spre Timisoara:



Vedere spre Bucuresti


Pe o linie secundara ce abunda in vegetatie se ascunde un aparat de cale:



Si o EA de la GFR fuge grabita spre directia Bucurestiului:



Intre timp imi soseste trenul si impreuna cu acesta iau directia Timisoarei.
 
De vanzare pe ebay:
http://www.ebay.de/sch/m.html?_odkw=&_ssn=aerwina4&_armrs=1&_osacat=0&_from=R40&_trksid=p2046732.m570.l1313.TR0.TRC0.H0&_nkw=Herkulesbad&_sacat=0



La peron e un tren sanitar.
 
Frumoas㒠gară’!
Pă’cat c㒠CFR-ului nu-i pas㒠de ea... un ameste de modern cu clasic fă’r㒠nicio noimă’.
Mas㒠din pal, scaune de plastic intr-un interior baroc... ca nuca-n perete...
pă’cat!
 
09 iulie 2018:

DSCF3651.jpg


DSCF3654.jpg


DSCF3653.jpg


DSCF3655.jpg


DSCF3657.jpg