Modernizarea liniei de tramvai la Cluj

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
Aşa ca şi fapt divers...

Traseul actual are cam un an de când a fost pus în funcţiune. Deja, în unele zone (Bariţiu, Horea) a dispă’rut materioalul de etanşare a rosturilor dintre linie şi asfalt, în unele locuri începând s㒠plece bucă’ţi din asfaltul rutier.


Altfel, arat㒠bine, merge fain, o reînfiinţat statia de la Sala Sporturilor, şi mai este şi staţia de la Stadion (cam 70-80 m între ele pe ambele sensuri).
 
macleod a spus:
minunatele tramvaie bucurestene care nu s-au schimbat prea mult la design de la 1900 toamna pana acuma
... şi nici la tehnic (controller cu ax㒠cu came, motoare acţionate reostatic, iluminat alimentat direct de la reţea, care evident se întrerupe la trecerea pe sub separatoare).
 
@dr2005: deja cam poluez topicul, dar vorba aia, tot de tramvaie si modernizare in general sunt intrebarile mele, iar cultura generala e de aur
- axa cu came e 'maneta' aia din stanga vatmanului din care se controleaza accelerarea si franarea ? stiu ca tramvaiele tatra erau pe vremuri singurele care erau controlate prin pedale (si parea destul de ciudat, avand in vedere ca in general se conducea folosind 'maneta'); pentru cei cu mai multa cultura generala la tramvaie, care e trendul in prezent ? pedale sau altceva ?
- poti sa dezvolti putin faza cu motoarele actionate reostatic ? de ce nu e bine si cum se face in prezent in mod 'european' ?
 
Axa cu came e acţionat㒠de manivelă’, fiind sub bord. Fiecare cam㒠închide sau deschide un circuit, scoţând sau introducând rezistenţe în circuit. Dac㒠sunt multe rezistenţe se merge mai încet (puterea e debitat㒠pe rezistenţe, care sunt pe acoperiş, pentru o bun㒠ventilare), dac㒠sunt mai puţine se merge mai repede, dac㒠nu e niciuna motorul e alimentat direct de la reţea. Ideea e c㒠motorul (de orice fel) nu poţi s㒠îl porneşti la turaţia lui nominală’, trebuie s㒠începi încet... altfel rişti s㒠arzi izolaţia bobinajului, caz în care trebuie rebobinat (şi cost㒠cam multicel). Åži aşa curentul la demaraj - deşi se recomand㒠a fi parc㒠pân㒠în 1,8 x I nominal - e foarte mare.
La Tatre locul manivelei e luat de un electromotor de 24 V care face el conexiunile, Tatra având 99 de rezistenţe de acceleraţie şi tot atâtea de frânare (V3A-ul şi Timişul au 23 de acceleraţie şi parc㒠17 de frână’). O Tatra e Bo'Bo', având 4 motoare şi transmisie cu ax cardanic la osie. Motoarele sunt ventilate forţat, dar asta pune alt㒠problemă’, c㒠ai nevoie de ventilaţie, care nici ea nu e la 750 V cât are reţeaua. Cum convertizoarele statice nu se inventaser㒠pe atunci, la Tatra avem grup static compus din motor de c.c. alimentat la 750 V şi generator de c.a. de 27 V, care generator ţine toate auxiliare (ventilaţie, lumini, uşi, accelerator).
Dpdv tehnic, V3A-ul e mai primitiv şi simplu de întreţinut, tehnica e similar㒠celor din anii '30, iar orice elev de liceu cu profil electric poate s㒠îţi fac㒠schema de alimentare a V3A-ului dac㒠i-o pui în faţă’.
La Tatre e mai complicat, dar tehnologia e ceva mai fiabilă’. Partea proast㒠e c㒠dac㒠vatmanul e cioban şi d㒠brusc pedala la fund, poate trage peste 400 A din reţea (I.nominal fiind pe la 150), câteva tramvaie din astea putând decupla substaţia. Desigur, dac㒠eşti în Praga şi ai substaţii tari şi fir gros, îi laşi şi cu 600 A pe vagon (deci 1200 A la 2 vagoane! Zici c㒠e locomotivă’...), pe când dac㒠eşti în Dresda sau Magdeburg montezi o siguranţ㒠care s㒠îţi decupleze disjunctorul la 400 A. Dac㒠eşti în România pui vatmanul s㒠stea cu ochii pe ampermetru în permanenţ㒠:))

Motorul de c.c. e simplu, ieftin dar greu de întreţinut. Necesit㒠bobinaj, perii...
Motorul de c.a. are rotorul turnat şi nu are perii, dar cost㒠mai mult (îns㒠nu va trebui s㒠faci nimic la el). Å¢inând cont c㒠reţeaua e de c.c., ai nevoie de un invertor, pe care îl poţi folosi şi ca variator de tensiune continu㒠(deci adio rezistenţe), iar în el ai şi redresor s㒠faci frânare recuperativă’. Åži motorul de c.c. poţi s㒠îl comanzi cu un variato de tensiune continuă’, care e mult mai uşor şi mai compact decât rezistenţele. Dar toate tehnologiile astea - aplicate în afar㒠de prin anii '70 - abia au început s㒠pă’trund㒠la noi, iar personalul de întreţinere tot s㒠dea cu ciocanul şi s㒠înă’deasc㒠fire ştie, de aia vagoanele cu asemenea electronic㒠de putere (pe care nu o mai poţi cârpi şi care cost㒠enorm) stau cu lunile pentru tot felul de porcă’rii. în plus, tehnologia avanseaz㒠rapid, aşa c㒠pă’ţeşti cum a pă’ţit Iaşiul cu ST12-urile, c㒠ele erau cu electronică’, da' nu mai face nici dracu' tipul ă’la de integrate, aşa c㒠dac㒠se stric㒠vagonul, stricat ră’mâne.

Dac㒠alevi pedale, manet㒠sau manivel㒠e opţiunea ta... le poţi folosi pe toate ca s㒠acţionezi un invertor sau un chopper.
 
Revenind la tramvaiele Swing:

1. Tramvaie Pesa încep, din nou, s㒠vuiască’; scot nişte sunete de parc㒠ar merge pe roţi dinţate. Motivul: bandajele sunt poligonale în loc s㒠fie perfect circulare. Cu pă’rere de ră’u trebuie s㒠spun, dar nu m㒠aşteptam ca la nişte tramvaie atât de scumpe bandajele s㒠se uzeze atât de repede. Precizez faptul c㒠fiecare din cele 4 tramvaie a trecut, deja, prin cel puţin o rectificare a bandajelor.

2 Referitor la comportamentul în curbe a Swing-urilor cu bandajele rectificate. Nu se aude acel scrâşnet sinistru (prezent la Tatre), dar, în interior, se simte o anumit㒠trepidaţie.
 
E logic s㒠fac㒠urât, dac㒠se lucreaz㒠cu profiluri conice în loc de profiluri de uzură’. Nu tot ce funcţioneaz㒠la Tatre funcţioneaz㒠şi la altceva... trebuiau efectuate mă’sură’tori, determinat profilul de uzur㒠şi strunjite roţile în consecinţă’, c㒠nu mai ai şine tip OR care stric㒠orice roată’, indiferent de profil.
 
Åži Tatrele "fac urât" chiar foarte urât (caz concret: 80-ul pân㒠s㒠îi schimbe bandajele), îns㒠în cazul acestora sunt dou㒠posibilită’ţi:

1. Linia - înainte de modernizare - avea o calitate atât de slab㒠încât zgomotele audibile în prezent nu le auzeam atunci

2. Configuraţia că’ii de rulare e de aşa natur㒠încât bandajele Tatrelor se uzeaz㒠foarte repede

Un alt aspect. Când un tramvai Tatra primeşte bandaje noi scoate un sunet oarecum asemă’nă’tor unui geamă’t; a unui urlet de câine la lună’. A se asculta cu atenţie 77-le. Sunetul respectiv îl auzeam frecvent la Timişuri, ITB-uri şi l-am sesizat la dou㒠din Pesele clujene, unul dintre acestea fiind 82-ul. Spre deosebire de zgomotul similar mersului pe roţi dinţate, acest "urlet la lună’" dispare dup㒠1-2 să’ptă’mâni de exploatare. Scenariul e cam ă’sta:
1. Geamă’t
2. Sunet normal, eventual bă’taia unora dintre roţi; deseori am sesizat bă’tă’i ale roţilor la scurt timp de la schimbarea bandajelor
3. Zgomot similar mersului pe roţi dinţate
4. Diminuarea zgomotului dac㒠se inverseaz㒠boghiurile (procedeu pe care l-am sesizat la Timişuri)
 
No!

Foaret fain c㒠s-a finalizat (nu ştiu ce înţeleg ei prin finalizare) linia de tramvai de la Cluj...
Dar ca s㒠demostră’m c㒠nu suntem buni s㒠facem ceva pân㒠la capat cum ar trebui, din motive de unii ştiute şi neştiute de cei mai mulţi, au lă’sat un segment de 15 m din linia veche, peste un pod peste Nad㒺, undeva pe str. Oaşului.
în proiectul iniţial era vorba de refacerea podului, dar... de când au început lucră’rile de reabilitare au trecut peste noi doua campanii electorale şi un referndum...

Datr au apă’rut voci, tocmai din partea celor care iniţial au susţinut proiectul liniei de tramvai, c㒠nu era oportun acest proiect pentru Cluj, mai ales c㒠nu se are în vedere o extindere a lui în urmă’torii 10-15 ani....

Voi pune poze cât de curând.

Bineînţeles c㒠s-a introdus restricţie la viteza de circulaţie a tramvaiului, şi se formeaz㒠cozi interminabile de maşini. A drk de şoferi c㒠se încurc㒠cu tramvaiu...
 
Domnilor voi aţi vă’zut cât e de îngust podul acesta de pe Nad㒺 ? De abea încap 2 autobuze parale. Dac㒠se apucau s㒠lucreze şi acolo trebuia închis podul ! şi toate circulaţia pe strada Oaşului. V㒠legaţi şi voi de 30 m linie veche ! Lă’sa-ţi c㒠se va face şi acea staţi liniştiţi. Eu nu credeam c㒠vor face totul şi m㒠bucur㒠c㒠au fă’cut !
Acum urmeaz㒠faza a 2 s㒠vedeţi atunci frumuseţe de trafic !!! Se reabiliteaz㒠tramul stradal aferent stră’zilor cu tramvai şi podurile Horea şi cel de pe Nad㒺. Pe alt site au zis c㒠de ce nu le-au fă’cut deodată’. Pă’i dac㒠le fă’ceau deodat㒠trebuia închis㒠toat㒠strada Primă’verii !!! Vom vedea cum va fi.
Felicită’ri Primă’riei c㒠a fă’cut proiectul la final şi cu numai o lun㒠decalare. Bani nu au fost decât 25% din primă’rie şi restul Fonduri Europene. Acum veţi spune: da dar şi câţi bani europeni au intrat în buzunarul altora, eu v㒠ră’spund simplu: nu îmi pas㒠! Eu vă’d doar traseul ! C㒠putea s㒠ia mult mai mult în buzunar şi s㒠nici nu termine traseul....
Partea prost㒠c㒠este cel puţin una e staţia din faţa Parcului central de lâng㒠opera maghiară’. Acea încurc㒠cel mai tare !
Ce e
 
Da! Ne legam de 30 de metri de linie!

în alte locuri, m㒠refer la alte ţă’ri, nu se accept㒠acest gen de compromisuri.
Se putea devia circulaţia 2-3 luni, se putea lă’rgi podul...
Acum intr㒠(dar nu ştiu când) în reabilitare trama stardală’.
Inchid iar linia de tramvai pân㒠refac podul?
Sau va muri pe veci aşa, cu acea gâtuire şi restricţie. Pe acolo trece traficul greu de tranzit.

Faptul c㒠nu le pas㒠la unii ce fac cu banii noştri, comunitari sau nu, este o problem㒠de capra vecinului. Orice sum㒠ar fi nu ar trebui lă’saţi să’-şi bat㒠joc de ea. îmi pas㒠c㒠îmi fur㒠din calitatea vieţiii mele, punându-m㒠s㒠stau în ambuteiaj, sau s㒠pierd vremea prin tramvai. E o optic㒠greşit㒠în a nu-ţi pă’sa de banii cheltuiţi într-o comunitate.

Dar genul acesta de treburi fă’cute de mântuial㒠ne caracerizeaz㒠ca şi naţie. PUNCT
 
Treaba cu fondurile europene st㒠cam aşa:
1. Cheltuiala se face integral din bugetul local
2. Uniunea European㒠deconteaz㒠(în cazul de faţă’), teoretic, cele 4/7 din investiţie (2/7 e din fonduri locale, 1/7 de la Guvern). Zic teoretic deoarece, de multe ori, îţi d㒠amendă’, adic㒠nu îţi deconteaz㒠suma prevă’zut㒠dac㒠gă’seşte ceva în neregul㒠(şi, de multe ori, gă’seşte). Banii proveniţi din aceste amenzi merg la alte proiecte.

Pân㒠s㒠aderă’m la UE, era cofinanţare. UE dă’dea banii deodat㒠cu noi. Acum e decontare. Noi dă’m tot şi UE ne dă’, ulterior, cot㒠parte, din care se scad amenzile.
 
Nu are legatura cu modernizarea , insa am gasit o imagine interesanta, aparent realizata in 1902. Observ ca in Cluj in piata Unirii a existat o cale ferata si ceea ce pare o locomotiva cu un vagon ? Sau tramvai cu abur ?

Stie cineva mai multe ?

http://www.pedagogia.eoldal.hu/fenykepek/kolozsvar-fotere-1902-ben.html
 
O fost o cale ferată’, care pornea din dreptul Liceului Brassai actual, cu ramificaţie in centru, p-ţa Uniri, şi pân la Gară’.
A fost inslatat㒠cu scopul principal de a ajuta la transportul componentelor statuii lui Matei Corvin, care a fost inaugurata in 1905.
A functionat ca un tramvai cu abur, daca bine ”ştiu” minte pân㒠la primul ră’zboi.

Pe urm㒠în 1987 ne-a cadoristi fiul patriei, cel mai iubit dintre pâmă’nteni, doctorul docent, şi sinistra sa sotie cu linia de tramvai actuala.

In proiectul din 1985 avea o dezvoltare mai mare, dar a ramas asa cum e, putin fă’r㒠rost.

Scopul ei a fost sa adune workerii din Mă’n㒺tur şi Mă’r㒺i - Gheorghieni (linie in proiect, neexecutată’) să’-i duc㒠la munc㒠pe marea platformă’, acum furat㒠şi dezmembrată’, CUG.

Dar cică’, amu este să’mânta pentru viitorul fost tren metropolitan, care va lega Gilaul de Jucu. La anul se va vorbi mult de el, vor apă’rea harti, schite si discutii.

Asta ca si ciclul... o data la 4 ani, la alegerile locale.
O sa de discute de monorail, de Somesul navigabil, de tunel sub Feleac, de pista de 4.000, de centura de sud, nord, est, vest, mijloc, sus si jos.

Io o s㒠stau pe drepata si o s㒠mânc mici cu pit㒠şi muştar, ce vor da ei la populaţie ca s㒠le dea stampila! Mă’car atat s㒠profit de la politicieni.
 
Buna ziua dragi colegi,
Vorbeam ca pe data de 1 Decembrie 2014 s-a dat in circulatie tronsonul complet de linii de tramvai din Braila,tronsonul Bariera Calarasilor-Calea Galati,modernizat complet dupa circa 3 ani.Pana aici nimic spectaculos,dar dupa nici 5 luni de circulatie a tramvaielor,deja troncane si fac acelasi zgomot ca inainte de a se reabilita calea de rulare,zgomote de zici ca au,cum spunea un coleg ceva mai sus,roti dintate,eu am crezut ca au roti patrate,mai trebuie sa inceapa sa se scuture blocurile cum faceau inainte de reabilitare si uite asa am ajuns de unde s-a plecat,drum parcurs pe banii nostri din impozite,unde mai pui ca s-a incercat un referendum la care ar fi trebuit sa ne dam acordul,noi cetatenii Brailei,ca sa faca un imprumut la nu stim ce banca sa se acopere cheltuielile de reabilitare,fiindca ceea ce s-a recuperat din demolare,(fier vechi,piatra cubica),in loc sa se vanda sa se recupereze o parte din bani,au mers acei bani in campaniile electorale conduse de catre ilustrul hot, Bunea Gheorghe Stancu.
Acum se plang de aceleasi probleme,zgomot,trepidatii,case cu pereti crapati,locuitorii cartierelor 1Mai(Chercea) si Brailita,pe acolo tramvaiele circula cu restrictii de viteze si se leagana precum vapoarele pe Dunare,dar acolo se va reabilita cand va reveni iar la putere ''primul'' cetatean al Brailei,nenea Stancu.
 
Tramvaiul cu abur din Cluj a circulat intre intre 21 august 1893 si 15 mai 1902. Pana in 1909 linia fusese scoasa definitiv. A fost linia de "tren urban" cu cea mai scurta existenta din Ungaria, dovedindu-se nerentabila datorita traseului ales, mult mai usor si rapid de acoperit cu birja.
 
Tramvaiul cu abur din Cluj a circulat intre intre 21 august 1893 si 15 mai 1902. Pana in 1909 linia fusese scoasa definitiv. A fost linia de "tren urban" cu cea mai scurta existenta din Ungaria, dovedindu-se nerentabila datorita traseului ales, mult mai usor si rapid de acoperit cu birja.

si o cunoscuta poza a materialului rulant folosit (o parte din el, evident) sursa azopan.ro.

cluj.jpg