Vodca, svas, tren si iar votca

[interesantul]

Noroc cu afacerile, c㒠m㒠mai scot prin lume.

Acum postez doar o poză’, v㒠las sa ghiciţi de pe unde şi zilele urmă’toare voi scrie mai mult....



E.

 

[macleod]

Daca e votca, paruski sa traiasca

 

[sogard_2003]

Ia uiteee .. Diesel pe carbuni !! Ma miram de noi ca poluam....

 

[macleod]

E destul aer prin stepele alea, nu se simte nici daca ai da foc direct la petrol nerafinat.
Am mai vazut eu niste filme cu o locomotiva care trecea prin tunel, saracu mecanic cred ca statea tot timpul cu masca de gaze la cat fum era pe acolo.

 

[interesantul]

reVODKA!

Apoi plecai la drum pân㒠la Chişină’u cu autoturismul, pe la Reghin, Topliţa, Borsec, Iaşi, Sculeni şamd. Chişină’u.
Pe la Să’rm㒺el gară’, am vă’zut toate linii ocupate de RegioTrans


Tot mergând pe meleagurile noastre, pe drumul Topliţa-Borsec, la intersecţia cu drumul spre Bilbor am fotografiat o clă’dire de gar㒠veche, precum şi terasamentul fostei că’i ferate Topliţa- Borsec









Dimineaţa urmă’toare, din motive organizatorice la ora 05.00 am fost în gara Paşcani, aşteptând naşul să’-mi aduc㒠un plic de la SV...











înapoi la culcare...

 

[interesantul]

M-am trezit, şi la drum spre est.
Paşcani, Iaşi, Sculeni, Ungheni, Că’lă’raşi (MD), Chişină’u

Cum am trecut de frontiera, am dat de calea ferat㒠Bă’lţi - Ungheni, unde printr-un noroc chior am vă’zut la trecerea de nivel clipirea unui bec roşu, cel de-al doilea fiind ars.

Aşa am prins o garnitur㒠...



Oricum semnalul luminos cred c㒠numa noaptea este folositor, deoarece fumul se vede de tare departe





Si dup㒠ce a trecut trenul fumul înc㒠persist㒠mult, mult timp



Și pe la orele mă’sii am ajuns la destinaţie



în aceast㒠fotografie, în partea stâng㒠în drept la microbuzul acela ce stă’tea pe margine, se poate distinge o roat㒠ce s-a desprins de la maşina din faţa mea. A mai mers aprox. 200-300 de m. pân㒠şi-a dat seama c㒠automobilul s-a transformat în triciclu.

Ei, moldovenii din republică’, nu o s㒠sufere de foame. Nu am vă’zut nici o palma de pă’mânt nelucrat, ni o parcel㒠lă’sat㒠de pârloagă’, cum se zice pe la noi. La ei pe câmpuri, în vii şi în livezi erau pretutindeni oameni care lucrau. Explicaţia dat㒠de gazda mea a fost nă’ucitor de simplă’: Guvernul le d㒠ajutor de şomaj. ajutor social, doar dacă’-şi lucreaz㒠terenurile. Astfel, moldoveanul câştig㒠de 2 ori. O dat㒠banii de ajutor, pe urm㒠producţia ce o vinde. Se pare c㒠ai noştri guvernanţi mai au de învă’ţat.



Dup㒠o rund㒠de negocieri, m-am întâlnit cu colegul nostru de pe forum ”kestrel”, pe numele lui Serghei.

 

[interesantul]

Câte ceva despre locomotive.
Dac㒠mai dau erori, îl rog pe Serghei s㒠m㒠corecteze.
în Republica Moldova, tracţiunea cu abur a luat sfârşit prin 1961, când au apă’rut primele locomotive 3TE10M. Aceste locomotive au fost produse în Ucraina în numă’r de peste 8500 de bucă’ţi. Primele locomotive aveau motoare de pe submarine, din proiectul Foxtrot dezvolta de ruşi în perioada ră’zboiului rece.
Nu exist㒠linii electrificate. Proiectul de electrificare a că’ilor ferate din Moldova a dispă’rut o data cu apariţia republicii Moldova şi dispariţia CCCP.
în Moldova, că’ile ferate ruseşti au alocat primele locomotive din seria sus menţionată’. în depou am vă’zut locomotivele nr. 13, 14 şi 15. Actualul numă’r 14 este de fapt numă’rul 02, care din motive birocratice în anii democraţiei şi-a schimbat numă’rul.
Deci, este înc㒠în funcţiune a doua locomotiv㒠din seria 3TE10M produs㒠în lume, şi aceasta aparţine CFM.
S-au alocat primele locomotive din aceast㒠serie, datorit㒠faptului c㒠dup㒠că’ile ferate din Siberia, în Moldova sunt cele mai grele secţii (declinivitate). Pe că’ile ferate din Siberia s-a renunţat la abur la sfârşitul anilor 1960, Moldova fiind şi un poligon de testare.

 

[sogard_2003]

Super, uite ca pana si Moldovenii sunt mai rasariti ca noi ! :lol:
Imi place marfarul, dar nu inteleg ce se transporta in vagoanele acelea maro ?

 

[Dr2005]

Mie îmi par un fel de Uacs în varianta local㒠(adic㒠mai grosolane şi pe boghiuri Diamond).

 

[interesantul]

Dup㒠ce Sergei şi-a fă’cut datoria aşteptându-m㒠juma de ceas la locul de întâlnire, am purces spre gară’.

Ghidul meu SERGHEI (Sergiu)



Frumos, gar㒠foarte frumoasă’, proaspă’t renovată’.
Gara a fost construit㒠în anii 1920. La momentul construcţiei avea acoperiş plat. Dup㒠ră’zboi, (în timpul ră’zboiului gara a fost fă’cut㒠una cu pă’mântul) reconstrucţia ei a fost fă’cut㒠de prizonieri nemţi (majoritari) şi români, gara atunci primind acoperişul în ape, cel care se va vedea în poze.

în rusă’, la gar㒠i se mai zice ”vocsal” (am scris fonetic). Numele este compus din dou㒠cuvinte: voce şi sală’, asta deoarece în momentul în care au fost construite că’ile ferate, numai bogă’taşii aveau acces. Pentru a nu se plictisi în aşteptarea trenului, în clă’direa gă’rii se ţineau concerte, sau diverşi artişti cântau. Clă’direa având spaţii largi acustica era extraordinară’.
de aici numele tradus mot-a-mot ”Sal㒠de Voci”, sau un fel de sal㒠de concerte.

La reconstrucţia gă’rii s-au folosit materiale moderne. Las pozele s㒠vorbeasc㒠de la sine. V㒠rog s㒠remarcaţi candelabrul din holul central, calendar specific arhitecturii ruse. Pe urmă’, arhitectul a reuşit s㒠integreze minunat case de bilete foarte moderne.

SĂ NU UIT! Cic㒠spaima de fotografi vine de la ruşi. Pe naiba. Chiar domnul poliţist a spus s㒠mergem şi la etaj ca s-a deschis pentru public dup㒠renovare, şi s㒠fotografiem tot ceea ce dorim.
Datorit㒠acestui fapt, în setul de poze de la postarea urmă’toare va apă’rea o parte dintr-un vagon pentru transport puşcă’riaşi.

Revenind, doresc s㒠v㒠zic c㒠era o cură’ţenie ce rar gă’seşti chiar în unită’ţi medicale. Totul sclipea, nu era nici un fir de praf.

Peronul, pe primele trei linii este acoperit.

Din pă’cate, Gara de Nord din Bucureşti poate s㒠se ascundă’.

Las pozele s㒠vorbească’:






































Va urma....

 

[interesantul]

Curiozitate.

Podul de cale ferat㒠de la Ungheni, a fost construi cu 30 de ani înainte de Turnul Eiffel, chiar de că’tre Gustave Eiffel, care în acea perioad㒠era un inginer în devenire. La capetele podului s-au montat plă’ci comemorative.

Acest lucru s-a descoperit în arhive, dup㒠plecarea ruşilor din 1990.

Dac㒠are cineva poze, sau ştie surse de poze, îl rog s㒠posteze.

E.

 

[interesantul]

Mai gă’sii ceva poze cu gara...

în acest set de poze apare o locomotiv㒠fabricat㒠în Cehoslovacia. Ea trage vagonul de puşcă’riaşi despre care am scris mai sus.









E.

 

[interesantul]

Fotografiatul interzis?

Am mai menţionat mai sus ca probleme cu fotografiatul prin gara nu au fost.

Dup㒠ce am pă’ră’sit gara ne-am îndreptat voios spre depoul de locomotive. Pe drum îl tot întrebam pe Serghei cum e treaba cu fotografiatul. Nici o problemă’, venea ră’spunsul prompt.

Mă’i s㒠fie.

în depou zeci de mecanici de ambele sexe care lucrau de zor la întreţinerea/repararea locomotivelor. Ne-au vă’zut, au fă’cut ceva bancuri c㒠suntem prea curaţi pentru ei, etc. dar ”Niema problema” în a fotografia, a pipă’i şi a m㒠urca prin locomotive. înainte de a ne lă’sa s㒠ne apropiem de locomotive ne-au aruncat o mân㒠de cârpe, spunând c㒠vom avea mare nevoie de ele.

Impresionante aceste T3E10M. Postul de conducere afl㒠la aprox. 4 m. înă’lţime.
Dar murdare.... Astă’zi, la 3 zile de la vizit㒠mai am înc㒠mâinile pă’tate cu un amestec de motorină’, ulei vaselină’... Pantalonii s-au cură’ţat repede cu foarfeca.
Motoarele, precum am mai scris sunt luate de pe submarine. Totul fă’cut la scar㒠rusească’: balşoi. cred ca ei folosesc scara 0,5:1,00. Camera maşinilor era larg㒠chiar şi pentru mine.
în fotografii apar şi automotoare Ganz. în depou erau vreo 10 garate.





























Nostaligia CCCP



E.

 

[interesantul]

Lâng㒠gar㒠era expus㒠o locomotiv㒠clasa ”R”

Schema de vopsire este destul de interesantă’. Conform spuselor lui Serghei, se pare c㒠nepoata vre-unui şef de la CFM a fost lă’sat㒠s㒠vopseasc㒠locomotivele. în toate gă’rile din republic㒠sunt expuse locomotive clasa ”R” având aceeaşi ”schemă’” de vopsire.
Interesant este faptul c㒠în Moldova marea majoritate a maşinolor cu abur ce au circulat au fost clasa BR52, prad㒠de ră’zboi, dar astă’zi exist㒠numai una expus㒠la Ungheni, restul au luat drumul cazanului. Iar ca monumente au importat din Rusia locomotive clasa ”R” pentru a fi expuse.

 

[dantm]

dar calatori sint tovarase Eporteka?

nu vad aglomeratie pe acolo.
Si nici foarte multe trenuri trecute in mersul ala.

 

[interesantul]

Trenu lu`şefu

Ca orice şef ce se respectă’, şi şeful CFM are un tren al lui şi numai al lui.

Cu ajutorul lui Mihai Mihailovici (nume pur moldovenesc) şi o mic㒠atenţie de 20 lei moldoveneşti (aprox. 5 lei româneşti) am obţinut cheia de la depoul privat al şefului. Interesant este faptul c㒠Mihai Mihailovici nu a vrut atenţia şi mi-a zis s㒠fac donaţia că’tre fochistul depoului care le face ap㒠cald㒠pentru spă’lat. Pân㒠am aşteptat cheia, am intrat cu Serghei în birul de mişcare şi planificare a locomotivelor. Și astă’zi totul se desf㒺oar㒠în limba rusă’. Tabele, grafice, nume, ordine de deplasare, de revizie, totul este în limba rusă’.
Serghei mi-a spus c㒠pot fotografia, dar conform mentalită’ţilor CFR-iste încetă’ţenite în mine, nu mi-a plă’cut ideea, gândindu-m㒠c㒠se trezeşte vre-un politruc şi m㒠pune la zid.
Dar promit c㒠data viitoare voi face poze şi din dormitorul şefului de depou.

Acolo un automotor Ganz transformat, unde prin adă’ugarea unui capă’t de la un automotor casat, au fă’cut un singur vagon. Curat, elegant. Din pă’cate cheia de la automotor era la şeful gă’rii, şi gara era la 1 km, şi Mihai Mihailovici (mecanic de locomotivă’) se gră’bea spre casă’, obosit fiind dup㒠o zi de lucru. Dar ne-am bucurat cu exteriorul, şi am ascultat poveşti din 1001 nopţi despre interior.











Aici se vede cupla, care permite adă’ugarea (teoretic) a unui numă’r infinit de unită’ţi motoare, care pot fi conduse de un singur om.







E.

 

[interesantul]

Referitor la cală’tori.

Trenurile de persoane sunt programate dimineaţa şi seara/noaptea.
între orele 09.00 şi 18.00 nu este programat nici un tren de că’lă’tori.

E.

 

[interesantul]

Vedere de pe pasarel㒠asupra gă’rii.



Vagoanele cele gri de marf㒠care se vă’d sunt ultimele din Moldova/CSI. Sunt vagoane de transport vin. Sunt cisterne peste care s-a pus cutia.



Trenul de marf㒠mi s-a pă’rut super încă’rcat.



Se poate observa c㒠încep s㒠apar㒠trenurile de pasageri.



Magazia din imagine este din anii 1870, fiind prima magazie construită’



Vagon de dormit



E.

 

[interesantul]

Pentru amatorii de curiozită’ţi, am fotografiat un microbuz interesant



Un afiş privind viitorul european al republicii Moldova.
Nu înţeleg ce caut㒠locomotiva american㒠pe acest afiş



Revenind în RO, am trecut pe traseul Pă’ltinoasa - Cacica. deja vegetaţia a început s㒠cucereasc㒠terasamentu. Nici un semnal nu funcţiona, dar mi s-a pă’rut c㒠pe linie din când în când mai trece un tren/drezină’, sau similar



E.

 

[interesantul]

Puţin despre viaţa din republică’.

Paritate leu/leu moldovenesc 1:4

Motorin㒠aprox 4 lei româneşti. Am schimbat 200 RON care au fost mai mult decât suficient.

în prima zi am servit prânzul la restaurantul `La Plă’cinte` situat pe strada Kiev la intersecţie cu Bogdan Voievod. 4 persoane, 4 ciorbe ruseşti, 6 plă’cinte extraordinare, 4 beri au costat 220 lei moldoveneşti, adic㒠55 de-ai noştri. Recomand acest restaurant.

La cină’, dup㒠discuţiile de bizniz la crâşma hotelului, mas㒠de protocol.
Bestial: peşte afumat, cum numai ruşii/moldovenii ştiu s㒠facă’, şi vodc㒠de prim㒠clas㒠ucraineană’. Ap㒠nu s-a servit. Pe urm㒠platouri cu tot felul de delicatese moldoveneşti/ruseşti/ucrainene.
4 persoane au spart 5 sticle de vodc㒠în 4 ore. Dar dimineaţa eram ca şi nou nă’scut, şi cu memoria resetată’. Capul limpede, da gol... O trebuit să’-i dau pornirea cu o vodc㒠mică’.


cvac sau svas - este o bă’utur㒠ră’coritoare fă’cut㒠din tă’râţe de grâu, cam ca şi borşul, dar îndulcit cu miere. Te ră’coreşte extraordinar. Seamă’n㒠puţin cu braga noastră’.

Oraşul destul de curat, dar carosabilul plin de gropi. Era un panou la intrare: ”Bun venit în Chişină’u, capitala drumurilor sparte”

Transportul în comun se face în foarte mare parte de privaţi. Sunt microbuze Mercedes Sprinter mai multe, cred, ca şi în Germania. 1 leu moldovenesc că’lă’toria. Municipalitatea gestioneaz㒠doar reţeaua de troleibuze, şi abia acum a cumpă’rat câteva autobuze.
Marea parte a troleibuzelor sunt ucrainene fabricate în anii `80, iar acum anul acesta au importat 20 de unită’ţi din belarus, şi au comandat alte 200, care le vor asambla la Chişină’u.
Taximetrul este scump la pornire 13 lei moldoveneşti, dar ieftin la km, aprox 2,4 lei/km.

Piaţa central㒠este plin㒠de mă’rfuri turceşti/chinezeşti, dar cu perseverenţ㒠gă’seşti şi produse din Georgia, Azerbaidjan, Kazasthan, Armenia, India.
Produsele industriale sunt în mare majoritate ucrainene şi ruseşti.

Recomand o că’lă’torie în Republica Moldova. La preţuri bune, gă’seşti şi vezi lucruri inedite. Siguranţa cetă’ţeanului este mare, infracţionalitate redusă’.

ZĂ END

E.