Vagon de marfa platforma CFR I.TASFW - H0

[Gam3]

Salut!

Ma numesc Andreas, locuiesc in Germania la Berlin si sunt un pasionat al cailor ferate, atat in realitate cat si ca modelism. Ca modelism ma pasioneza vagoanele de marfa, cu precadere din epoca 3, iar aici, vagoanele OSJD ocupa un loc special. Cel mai mult imi place sa modelez vagoane care nu se gasesc de fel in comert. Diversitatea parcului de marfa CFR il cunosc de mult, drept care, dupa niste fotografii si date tehnice citite la repezeala candva, intr-o gara, mi-am construit un Uacs CFR in urma cu cativa ani. Din pacate, din lipsa datelor precise, a iesit cu 5 mm mai scurt decat exact la 1:87.

De curand am primit niste schite si fotografii mai precise de la un prieten, si el pasionat CFR, din care m-am hotarat imediat sa construiesc un vagon platforma I.TASFW al CFR scara H0, corespunzator epocii 3. Imi place acest vagon foarte mult, precum si toate rudele lui de la fabricile 23 August pe boghiuri Diamond. M-am apucat imediat de treaba, am strans materialele necesare si, m-am pus la treaba. Ceea ce a iesit, va prezint prin prietenul meu pe forumul lokomotiv. Ii multumesc totodata prietenului intermediar cu contacte la lokomotiv dar si lui Florin, care s-a declarat imediat de acord sa-mi publice lucrarile si in sfarsit, multumesc in avans tuturor cititorilor, care imi vor da informatii supilmentare despre acest vagon.



Am inceput cu fundul cutiei vagonului. Aceasta a fost confectionata dintr-o placa de 0,5 mm din polistiren, peste care am lipit o placa de la Slaters, tot de 0,5 mm grosime si care imita scandurile. Dupa care am asprit putin fundul podelii vagonului cu smirghel. Tampoanele fara resorturi le-am cumparat de la Luck iar treptele pentru manevra de la Weinert. Placile de fixare ale tampoanelor precum si ochiurile de fixare a cablurilor de ancorare le-am cumparat de la AW Lingen.
Traversele de tampoane au dimensiunile 1 x 4 mm si le-am cumparat de la Evergreen. Profilul lateral al sasiului l-am fabricat din placi de polistiren de 1 mm. Tot de la Evergreen sunt si pentru benzile care marcheaza capul de la burta sasiului, de dimensiunile 5 x 0,5 mm si 1,2 x 2,5 mm. Din poze veti vedea ca am construit inca doua profile tip burta de peste la interiorul sasiului, ceea ce nu corespunde chiar exact realitatii. Am facut acest lucru pentru a consolida constructia vagonului dar, si pentru a-i oferi o greutate ceva mai mare, dat fiind ca, fiind vagon deschis, nu pot ascunde lesturile necesare. Recunosc ca, aici m-am inspirat din tehnica americana, din vagoane „gondola” de dimensiuni si sarcini asemanatoare, asta dat fiind ca mi-am construit mai demult si cateva modele de vagoane americane. Data fiind incarcatura de serviciu a vagonului real, cu siguranta ca, sub platforma lui au mai fost construite initial niste profile suplimentare spre intarire. Acele profile nu ies la iveala din fotografii, fiind ascunse vederii in spatele sasiului exterior dar, cu siguranta ca exista. Sa nu uitam ca, vagonul in cauza avea la o lungime de 15 metri o geutate proprie de 26 t si transporta sarcini de pana la 50 t.
Peretii laterali sunt iarasi de la Evergreen, de 0,5 mm grosime si cu santuri paralele la distanta de 1,5 mm intre ele, imitand scandurile. Tinand cont de grosimea podelii vagonului, am taiat o fasie ceva mai ingusta din acelasi material Evergreen pentru peretii laterali, si am lipit-o pe partea cealalta a peretilor laterali, pentru a imita scandurile si la interiorul cutiei. Ca profile U am utilizat iarasi Evergreen de 1,5 x 0,8 mm la exterior, iar la interior platbanda de 0,25 x 1,5 mm.



Deci, am lipit profilele pe peretii laterali si frontali. Am ales profile Evergreen de 1,5 mm care, recunosc ca sunt putin supradimensionate la scara 1:87 dar, daca as fi luat profile de 1,0 mm arata subdimensionat si consider eu, mai neplacut dpv optic. Cotale la scara exactra ar fi fost 1,2 mm care insa nu se gasesc in comert iar ca sa le lipesc eu de mana, ar fi fost mult prea laborios si imprecis. Pentru verificarea exactitatii subansamblurilor fabricate am pus totul pe un echer de 90° la control, dupa cum reiese din poze. Acum va urma aplicarea pe cutia vagonului a diferitelor tije si bare de mana, fabricate din sarma de alama sau bronz, cu un diametru de 0,3 mm.



Am terminat montarea clapelor laterale pe peretii vagonului. Pentru fabricarea chenarelor cutiei am utilizat iarasi Evergreen la dimensiunile 0,75 x 0,25 mm, platbande, iar pentru ramele clapelor 0,5 x 0,25 mm. Mecanismele de la usi le-am facut din material de 0,75 X 0,25 mm, cu zavoare de ca. 4 mm lungime, iar ghidajele verticale sunt de 3 mm lungime. Totul este aplicat pe placute patrate de 2 mm material plastic de 0,25 mm grosime. Aceste amanunte se recunosc cu greu pe fotografii, fiind foarte mici. Sper ca dupa aplicarea vopselii in final aceste amanunte sa devina mai vizibile decat acum, cand totul este in alb.
Ca o concluzie intermediara, profilele de la Evergreen s-au dovedit a fi cele mai bune. Cu Profile de la Plastruct nu am avut rezultate la fel de bune. Intre timp am primit si boghiurile de tipul Andrews de la Kadee.
Prea tarziu am descoperit ca, exista niste boghiuri mai potrivite de la firma americana Bethlehem Car Works, http://bethlehemcarworks.com/Products/Kit_Bits/index.html

Voi continua cu relatarile mele cat se poate de curand.

 

[cosmin78]

:aplauze: :aplauze:

As fi dorit sa vad astfel de subiecte mult mai des...si sunt sigur ca nu sunt singurul.

Revenind la vagon... ce tipuri de boghiuri avea? Este posibil o imagine, un crop, ceva? Diamond-urile de tip Andrews pomenite de Andreas sunt acestea?

http://www.kadee.com/htmbord/page509-553.htm

In copilarie, in gara Salcuta ,vedeam foarte des niste vagoane platforma cu boghiuri ciudate, cu roti spitate, (de fapt cutiile de ungere erau ciudate). Vagoanele se asemanau oarecum vagoanelor TP, cele cu obloane, fabricate de catre firma Fleischmann. Boghiurile vazute de mine ar fi cele de tip Arch-Bar

http://www.kadee.com/htmbord/page501-551.htm

Iarasi este posibil ca vagoanele vazute sa nu fie aceleasi cu vagonul ce face subiectul topicului.

Fiind un vagon construit la Arad, cam in aceeasi perioada cu cisternele pe boghiuri Diamond ( pe care inca le mai vedem azi in trenurile PSI), boghiurile platformei nu sunt cumva acestea:

http://www.kadee.com/htmbord/page500-550.htm

cu mentiunea ca le lipseste arcul cu foi dintre arcurile elicoidale.

Astept cu mare interes continuarea!

Spor la modelit!

 

[B74MRV]

Super lucrarea, aşteptam continuarea.

 

[Gam3]

Lucrarea este si mai deosebita pentru ca o face un neamt. Din ce am inteles a mai facut modele CFR si mai are si alte vagoane de marfa in plan.

Cosmin, inca nu stiu la care boghiu face referire Andrews.

Vagonul este fabricat la 23 August Bucuresti. Au existat si vagoane fabricate la Flamura Rosie Arad in 1953 dar erau mai scurte si inaltimea cutiei era mai mica.
Dintr-o lucrare CFR avem poza cu vagonul inmatriculat CFR I.TASFW 405534 (varianta cu peretii inalti, 1,20 m)

foto album CFR 1994.

Au existat si vagoane 23 August cu peretii cutiei scurti.

 

[Gam3]

Continui azi exact unde am incetat acum cateva zile si spre reincadrare in subiect, postez imediat o fotografie a unui perete lateral al vagonului.



Nu continui insa, fara a-mi exprima mai inainte multumirile intregii comunitati modeliste romanesti pentru atentia acordata, si care mi-a studiat lucrarile si totodata, traducatorului si lui Florin.

In privinta boghiurilor voi reveni mai tarziu, deocamdata vreau sa termin descrierea cutiei vagonului.
Deci, am terminat in mare detalierea peretilor laterali. Barele pentru maini le voi monta abia cand cutia vagonului va fi asamblata total, mai lipseste inca detalierea la interior. Oricum, pentru aceste bare de mana la un diametru de 0,3 mm, o placa 0,5 mm grosime nu poate oferi un suport prea serios. Dar dupa ce am montat partea interioara a peretilor voi avea o tarie de material de 1 mm. Se vede din poze protiunea de sarma de alama care intra in interiorul cutiei, inainte de a fi scurtata la nivelul peretelui interior. Cu partea interioara a cutiei am lasat oarecum joc liber fanteziei. Pe partea exact opusa elementelor de profile verticale exterioare, fixate pe pereti, am lipit la interior alte profile de 0,25 x 1,5 mm de platbanda Evergreen pentru a simula profile continue care separa segmentii basculabili ai peretilor exteriori.
Incuietorile de la usi le-am facut in spirate dupa alt vagon CFR, un Uyeswx, plecand de la premisa ca aceste ansamble au fost unificate la CFR. Carligul de siguranta a fost facut dintr-o bucata de sarma de alama de 8 mm lungime si 0,5 mm diametru. Tot din sarma de 0,5 mm am facut si carligele laterale de la capetele cutiei, acelea care stau cu deschiderea in jos. Flansa pentru carligul de cuplare va fi de la H0fine, ulterior utilizate la cuplele SDF, dar care din pacate nu se mai gasesc in comert.
Treptele de la colturile cutiei le-am mai mentionat, sunt de la Weinert si apar bine vizibile in fotografie.



In sfarsit, am terminat vagonul la partea lui de jos, cu exceptia a catorva mici detalii, cum ar fi manerul de alegere a alegere a regimului de franare sau acele „pungi” pentru sustinerea suportilor verticali cand se facea transportul bustenilor.

Bridele pentru suportii peretilor le-am facut din material Evergreen profile de 0,25 x 0,75 mm, din cate trei piese pe care apoi le-am lipit in forma vizibila in poze. A fost o munca deosebit de laborioasa care mi-a mancat nervii. Problema cea mare a fost taierea de bucatele de plastic la lungimea dorita si apoi aplicarea lor cu penseta in pozitia coresnpunzatoare realitatii, dar in asa fel incat acele piese sa nu ramana lipite de penseta! Mai ales ca, picaturi de lipici atat de mici nu pot fi realizate nici cu un ac de cusut. Un truc utilizat a fost fixarea pieselor in cauza cu un bisturiu, in timp ce retrageam cu atentie penseta. Mi-am facut aceasta munca fiindca, nu exista in comert profile U atat de mici, de dimensiunile 3 x 2,5 mm. Doar la partea frontala a cutiei am utilizat profile U de la Plastruct de 2,5 x 2,5 mm, chiar daca muchiile lor nu sunt asa de taioase ca cele de la Evergreen.



Trec acum la boghiuri care, in ochii mei sunt cel mai mare compromis si apoi voi incheia relatarile mele pe azi cu cateva intrebari deoarece am niste neclaritati istorice cu privire la acest vagon. Dar mai intai, boghiurile.
In realitate, aceste boghiuri reprezinta ceva deosebit si foarte original. Desi bazate pe tipul american Diamond, ele sunt din varianta Aandrews. Caracteristic acestei variante era acea platbanda de otel care lega partea de jos a cutiilor de unsoare cu cadrul din otel turnat al boghiului propriuzis cu suruburi si fixata la capatul acesta cam sub ansamblul de suspensie. Trei puncte caracterizeaza varianta CFR si o face unica in lume.
- ampatamentul mai mare decat variantele americane
- combinatia de arcuri elicoidale si eliptice cu foi pentru suspensie
si faptul ca Romania a fost singura tara din Europa, care sa foloseaca boghiurile Andrews! Din care motive insa, imi este complet necunoscut.
Si noi am avut in RDG aceste boghuri, ca importuri din Romania, sub cisternele autopurtante si sub vagoanele autodescarcatoare.
Pentru modelul meu am mai amintit, m-am decis sa utilizez boghiurile Kadee, desi forma cadrului turnat nu prea corespunde formei originale si apoi, ampatamentul este si el mai scurt decat la varianta CFR. Cum spuneam, prea tarziu am descoperit la Bethlehem Car Works o alta varianta a boghiului Andrews, ceva mai apropiata ca forma de cele CFR dar si ea, prea scurta ca ampatament. Intre timp am aflat de la prietenul care imi traduce textele ca, exista si la Walthers boghiuri Andrews, si ele mai apropiate ca forma de cele CFR dar, la fel, prea scurte. Explicatia este simpla, americanii aveau din principiu ampatamente mai scurte la boghiurile de marfa decat europenii, deja plecand de la realitatea ca, rotile la vagoanele americane erau prin standard mai mici ca diametru, decat cele europene.
Concluzia este ca, la boghiuri trebuiesc acceptate compromisuri, tocmai datorita originalitatii modelului romanesc.




Ca o etapa urmatoare, mai voi concentra asupra unor studii dedicate vopsirii acestui vagon in schema epocii 3. Si aici apar niste intrebari, pe care vreau sa le pun modelistilor romani.
Prima problema neclara pentru mine, pana cand la CFR partile metalice, osatura unui vagon de marfa a fost vopsita in negru? Au intrat si vagoanele de tipul discutat in acesta schema? Daca da, erau cumva si profilele laterale ale sasiului - burta de peste - vopsite tot in negru sau, in rosu CFR?
A doua problema nerezolvata se refera la variantele acestui vagon. Varianta mai scurta a fost inregistrata IASFFT iar varianta de 16,6 metri lungime sub codul IASFWT. Schita pe care o am eu la indemana arata insa un vagon de 15 metri lungime. Intrebare: toate aceste variante ale aceluias vagon, deci cu o suprafata utila de incarcare cuprinsa intre 15 si 17 metri, au fost ele incadrate in aceasi clasa sau, au purtat toate aceleasi inscriptionari ale unei singure clase?

Va multumesc in avans pentru informatiile pe care mi le veti oferi.
Nu stiu cand voi reveni iarasi, s-ar putea ca experientele cu nuantele de rosu CFR, poate intr-o ipostaza putin „iesita la soare” vor necesita un timp ceva mai lung dar, nu va voi uita si vor reveni cu noutati.

 

[Horia_Radulescu]

Buna,

Hai sa incercam sa-i raspundem omului:

Prima problema neclara pentru mine, pana cand la CFR partile metalice, osatura unui vagon de marfa a fost vopsita in negru?

In anumite cazuri, pana dupa jumatatea anilor 1960. Au existat vagoane reconstruite sau construite noi in anii 1950 livrate inca in aceasta schema.

Au intrat si vagoanele de tipul discutat in acesta schema?

Probabil ca da, pe unele fotografii-tip ale CFR se vad diferente de nuanta importante intre elementele de metal (mai inchise) si cele de lemn.

Daca da, erau cumva si profilele laterale ale sasiului - burta de peste - vopsite tot in negru sau, in rosu CFR?

Da, in acest caz lonjeronul principal si intaritura in forma de burta de peste erau de asemenea negre.

s-ar putea ca experientele cu nuantele de rosu CFR, poate intr-o ipostaza putin „iesita la soare” vor necesita un timp ceva mai lung

Culorile CFR din epoca, folosite in parte si azi erau negru profund si rosu oxid. Daca le traducem in coduri RAL avem RAL 9005 Tiefschwarz si RAL 3009 Oxidrot.

 

[cosmin78]

Nu cumva omul se refera la rotbraun? :roll:

 

[Horia_Radulescu]

Buna Cosmin,

Rotbraun este RAL 8012 si aceasta culoare nu este tipica pentru CFR incepand cu anii 1945-50. La CFR se folosea RAL 3009 Oxidrot, care este mai roscat.

Si in ziua de azi vagoanele CFR acoperite si descoperite se vopsesc in RAL 3009. Toate modelele de pe piata colorate in RAL 8012 prin analogie cu modele straine sunt false. Ce era inainte de 1945 e alta treaba.

 

[cosmin78]

Multam pentru clarificari!

Deci daca vagonul meu de cocs primeste un RAL 3009, e numa´ bine pentru epoca III-IV?

 

[Horia_Radulescu]

Dupa razboi e sigur bine, inainte e subiect de discutie. Unii ar jura ca a fost 8012

Macar Fleischmann, Klein Modellbahn si cei care au mai realizat modele CFR nu au discutat tema, au ales 8012 ca asa erau si cele germane si de ce sa vopseasca ei cu alta culoare pentru 2-300 de amarate de vagoane CFR?. Daca nu ma insel, Gbs de la TA este primul vagon CFR vopsit corect sub acest aspect.

 

[Gam3]

...
A doua problema nerezolvata se refera la variantele acestui vagon. Varianta mai scurta a fost inregistrata IASFFT iar varianta de 16,6 metri lungime sub codul IASFWT. Schita pe care o am eu la indemana arata insa un vagon de 15 metri lungime. Intrebare: toate aceste variante ale aceluias vagon, deci cu o suprafata utila de incarcare cuprinsa intre 15 si 17 metri, au fost ele incadrate in aceasi clasa sau, au purtat toate aceleasi inscriptionari ale unei singure clase?
....

Asa cum ziceam au fost 2 fabrici care au facut acest tip de vagon.

La Flamura Rosie Arad in 1953.
Vagonul era inmatriculat ca I.TASFF 432xxx.
- avea lungimea peste tampoane de 15.740 mm, ampatamentul intre pivotii boghiurilor de 9.500 mm, latimea cutiei vagonului de 2800 mm, inaltimea cutiei vagonului de 800 mm, suprafata cutiei vagonului de 3922 m2, volumul cutiei vagonului de 31,38 m3, tara de 22.40 tf si capacitatea de incarcare de 50 tf.

La 23 August Bucuresti in 1953 au fost 2 variante.
Vagoanele (am 3 imagini din epoca) erau inmatriculate ca I.TASFW 405xxx

- avea lungimea peste tampoane de 17.880 mm, ampatamentul intre pivotii boghiurilor de 11.600 mm, latimea cutiei vagonului de 2800 mm, inaltimea cutiei vagonului de 1200 mm, suprafata cutiei vagonului de 4493 m2, volumul cutiei vagonului de 53.916 m3, tara de 26.780 tf, tonajul vagonului 50 t.

- avea lungimea peste tampoane de 17.880 mm, ampatamentul intre pivotii boghiurilor de 11.600 mm, latimea cutiei vagonului de 2800 mm, inaltimea cutiei vagonului de 1200 mm, suprafata cutiei vagonului de 4493 m2, volumul cutiei vagonului de 53.920 m3, tara de 26.290 tf, tonajul vagonului 50 t.

 

[Horia_Radulescu]

Buna Florin,

Cele doua tipuri de la 23 August sunt de fapt unul si acelasi.

Atunci cand se produce un vagon, la livrarea catre beneficiar el se cantareste osie cu osie si apar intre vagoane identice diferente, in cazuri extreme de pana la 2-300kg. Chiar daca vagoanele se construiesc in serie, niciodata ele nu cantaresc la fel, din varii motive (exemplu toleranta presei la executarea profilelor metalice ale sasiului). Am intalnit astfel vagoane noi abia livrate de Niesky care cantareau goale 17080kg, 17025kg, 17112kg si 17104kg. Vagoane formal identice, bineinteles.

La fel si cu volumul. Ajunge ca la calcularea volumului peretii laterali sa fie usor bombati si apar imediat diferente de ordinul celor indicate mai sus.
Asta nu inseamna ca e vorba de vagoane cu caracteristici tehnice diferite.

De fapt au existat doua serii de It pe boghiuri: cele de la Arad, "scurte" si cele de la Bucuresti, Malaxa/23 August, "lungi".

 

[Gam3]

Iata ca am revenit! La multi la toti din lumea feroviara ca si din Romania!!
Imi cer scuze pentru lunga tacere, am avut un program foarte incarcat la servici, sarbatori, alergaturi, ore suplimentare si acum, ca m-am mai refacut, revin iarasi pe forum cu vagonul meu 23 August. De fapt, am mai facut cate ceva intre timp la el dar, nu am reusit sa pun totul pe hartie intr-o logica usor de urmarit pentru translatorul meu.
Deci, voi incepe cu boghiurile.
Asa cum mentionasem in mesajul meu din octombrie 2013, am gasit in SUA la http://bethlehemcarworks.com/Products/Kit_Bits/index.html un boghiu de tipul Andrews, din metal, si care era oarecum asemanator celui de la CFR. Recunosc ca, forma ramei din otel turnat, nu se aseamana prea mult cu versiunea CFR dar, la ora aceea nu avusesem altceva la indemana. Cum mai spuneam, se gasesc si la Walthers boghiuri mai apropiate celui romanesc insa, informatia mi-a venit prea tarziu. O voi tine insa minte, deoarece intentionez sa construiesc mai multe vagoane de marfa a fabricii 23 August si care au uitlizat boghiurile Andrews.
Iata aici bohiul pe care il voi utiliza eu:



Sa trecem mai departe. In ultimile saptamani ale anului trecut am trecut si la lacuirea vagonului. Cutia fiind terminata, boghiurile la indemana, am facut o prima vopsire pregatitoare, de culori mai deschise, numai de proba.



Aici fac o mica paranteza. De mult ma intereseaza parcul de marfa al CFR, din epoca socialista in special. Si tot de atunci dateaza si primele mele incercari de a face modele CFR, din piesele aflate la indemana. As spune mai degraba, din piese gasite la nimereala...., caci din tot felul de vechituri si banuieli referitoare la adevaratul rosu de marfa CFR, am construit cu mai mult de 20 de ani in urma, vagonul alaturat! Un Es-x. Este ceva amuzant, dar il pastrez in toata cinstea, fiind prima mea incercare in domeniul CFR! De fapt, este unul din primele mele incercari de a face vagoane acasa, de fabricatie proprie. A fost „gradinita” mea de constructor de modele.



Hotararea de a face asa ceva a venit cand am vazut un astfel de vagon intr-o zi in gara. Era ceva nou si neobisnuit si ajuns acasa am pus totul repede pe hartie dupa care am cautat tot felul de modele care ar putea da piese de schimb pentru vagonul romanesc. Cel mai apropiate au fost niste vagoane LIMA, pe care le-am achizitionat in doua exemplare. Dupa care au urmat masuratori, taieri cu fierastraul de traforaj, tot felul de adaosuri si de carpaceli ca si incercarea de a nimeri rosul acela vazut la gara..... Evident ca, inscriptionarile sunt din amintiri si scrise de mana, vagonul nu este la scara, toate detaliile seamana mai degraba mai putin decat mai mult cu ceea ce vazusem eu dar, asa a inceput istoria. Si la sfarsitul acestui inceput, din doua vagoane a iesit unul!

Bine, sa trecem la realitati acuma. In continuare va prezint vagonul meu asa cum arata acum, vopsit definitiv. Lipsesc inca inscriptionarile, care sunt si ele gata. Pe aceasta cale multumesc tuturor cititorilor mei de pe forumul lokomotiv, care m-au indrumat la identificarea corecta a acestora. Azi am transpus inscriptionarile pe folie transparenta, urmand ca, sa le pun pe vagon in zilele urmatoare. Voi reveni atunci iarasi cu poze.



Ca incheiere pentru azi, intre timp m-am apucat sa construiesc tot in manufactura mea de acasa un vagon de marfa inchis MAV de tipul Gh, http://www.vasutikocsi.hu/jelleg/j1975%28042%29.jpg .
Mai tarziu am aflat ca, acest vagon a circulat si la CFR. Acum stau in cumpana. Dar, pana la vopsire si inscriptii mai avem ceva timp, chiar daca cutia vagonului este deja gata si sta deja pe sasiu si pe roti cu spite! Voi reveni si cu el, cu poze si descrieri. Dar totusi, daca cineva ar putea sa-mi dea ceva indicatii despre inscriptionarile pe care vagonul le-a avut la CFR inainte de 1980, m-ar bucura mult.


Pe curand, deci.
Andreas

 

[wittman40]

Bestial, doar atit, am ramas fara cuvinte.

 

[cosmin78]

Frumoasa lucrare, excelent realizata! Felicitari!

Totusi, as avea de obiectat la boghiurile de la Bethlehemcarworks, mi se par cam grosolane in comparatie cu boghiurile de la Kadee.

 

[cosmin78]

...Rotbraun este RAL 8012 si aceasta culoare nu este tipica pentru CFR incepand cu anii 1945-50. La CFR se folosea RAL 3009 Oxidrot, care este mai roscat.

Si in ziua de azi vagoanele CFR acoperite si descoperite se vopsesc in RAL 3009. Toate modelele de pe piata colorate in RAL 8012 prin analogie cu modele straine sunt false....

In imaginea de mai jos , se vad o gramada de culori...

http://www.flickr.com/photos/sludgeulper/3134709801/

Eu cred ca nu trebuie sa ne cramponam pe RAL 3009, ca asa a fost in hartii oficiale si cu ala s-a vopsit tot ce misca .

 

[Horia_Radulescu]

Buna Cosmin,

Din partea mea poti vopsi si cu RAL 6001 daca asa iti face placere!

La CFR ca la cele mai multe companii nationale de cale ferata a existat un cod de culori si de marcaje oficial care cel putin pana in anii 1980 s-a respectat destul de strict. Asa cum MAV vopsea pana de curand cu "Tomatenrot" (rosu tomata) dupa RAL, asa vopsea si CFR cu rosu oxid. Ca in practica vopseaua diferea de la un atelier la altul este ceva de la sine inteles.

Regula in modelism este ca vagoanele se reproduc de catre producatori in 90% din cazuri, cel putin in Europa continentala, in stare noua si respectand prevederile operatorului de cale ferata respectiv. In colectia sa si pe diorama sa, fiecare poate face ce doreste...

 

[cosmin78]

Nu vad legatura cu RAL 6001, ma rog...

Ideea pe care voiam s-o transmit este ca a existat/exista o anumita flexibilitate in vopsirea materialului rulant, iar un modelist/producator care aplica aceste variatii, nu face altceva decat sa fie cat mai realist cu putinta.

Am sa iti dau un exemplu. La RELOC, pe la sfarsitul anilor ´90, la vopsirea finala a locomotivelor, cantitatile de vopsea amestecate erau masurate numai in cazul unei scheme noi de culoare , se vopseau 2-3 cu vopseaua bine reglata , iar apoi totul era cantarit "dupa ochi". Bineinteles ca, pe locomotive, gaseau diferite nuante de gri, albastru, verde etc...
La vagoane regula era mult mai simpla, se vopsea cu vopseaua care era la magazie , ca fiind vopseaua care trebuie. Si asa ajungeam sa vad, tot prin anii ´90, intr-o garnitura de vagoane care ieseau de la reparat/revizie de la VAGMAR Craiova, diferite culori maro, de la cele mai roscate, la cele mai inchise. De obicei Eacs-urile erau cele mai roscate, iar vagoanele din seria G erau mai inchise la culoare.
Prin anii ´80, la o vizita la fabrica de vagoane , la Turnu-Severin, imi aduc bine aminte (desi aveam in jur de 10 ani atunci) de vagoane acoperite (cred ca erau Ggs-uri), destul de inchise la culoare.

 

[Horia_Radulescu]

Buna Cosmin,

Legatura cu RAL 6001 este ca le poti face si roz-bombon daca asa ti se par mai frumoase. Sau verde mar, sau galben... galben.

Exista un for superior al modelismului european numit MOROP, care face congrese anuale, care ia decizii si aceste decizii sunt trimise mai departe forurilor nationale de modelism feroviar din tarile europeene si producatorilor de modele de material rulant in miniatura. Aceste decizii pot exista sub forma de norme (NEM, normele europeene de modelism) sau recomandari.

La mai multe congrese din trecut s-a discutat aceasta problematica si recomandarea emisa a fost ca in cazul reproducerii unui vagon de tip standardizat (cum este cazul celor mai multe vagoane de marfa) sa se ia in considerare starea in care acesta a iesit din uzina sau de la ultima revizie cu revopsire partiala sau completa. Cei mai multi producatori accepta aceasta recomandare, iar exceptiile sunt de doua feluri:
- vagon imbatranit din fabrica partial sau complet (moda venita in Europa continentala din Marea Britanie), se aplica de destul de putini producatori; unii (Brawa, Arnold) "innegresc" doar mijlocul acoperisului, altii (Dapol, Fleischmann sau Trix in serii speciale) "murdaresc" intreg vagonul.
- vagon cu pete de alta culoare decat cea de baza, reprezentand prototipul real dupa o revizie cu revopsire partiala (Fleischmann, Roco, Märklin, etc.)

O stare "vagon vopsit de producator sau reparator intr-o culoare oarecum similara" nu este nici recomandata si nici aplicata de nimeni, pentru ca ar fi considerata o greseala. Asta nu trebuie sa te impiedice sa vopsesti "gresit" (cu ghilimelele de rigoare) vagoanele din colectie daca asa ti se pare ca aduc o nota de culoare garniturii de marfa care altfel ar fi omogena.