Salutare baieti si felicitari pentru "iesirea pe sticla"! Mi-au placut trenurile voastre si mi-a placut felul cum ati vorbit, incercand sa explicati latura tehnica, artistica si istorica a pasiunii si incercand sa nu va abateti interesul de la pasiunea voastra in ciuda intrebarilor idioate ale reporterilor.
Cat despre obsedanta intrebare "cat costa"... asta face parte din prostitutia intelectuala care se cheama de obicei "televiziune". Un personaj important din lumea show-business-ului american spunea candva ca esenta spectacolului este "sa zambesti si sa-ti arati picioarele". Era vorba bineinteles, despre femei, si asta se intampla intr-o vreme in care sanii nu se dezgoleau atat de usor ca acum.
Ar trebui sa incetati sa va mai imaginati cumva ca oamenii care lucreaza in mass media in general, si mai ales in televiziune vor sa INFORMEZE pe cineva. Probabil ca ziaristii adevarati se pot numara pe degetele unei singure maini. Restul nu vor decat sa-si vanda marfa si sunt disperati sa faca orice pentru audienta. De aceea au "succes" seriale interminabile gen Elodia si alte bazaconii. Ei nu spun ceva ca sa informeze, ci fac "entertainment" adica le spun oamenilor exact ceea ce vor oamenii sa auda ca sa-ti tina lipiti de tembelizor. Mai precis, acei oameni pentru care televizorul reprezenta singura alinare si singura speranta de "altceva".
In cazul de fata, mesajul subliminal, care m-a revoltat si pe mine urmarind micul reportaj, era fara indoiala "noi nu ne mai ajungem cu pensia, si ASTIA dau MII DE EURO pe trenulete!"
Asta fiindca nimeni, incepand chiar cu marile companii producatoare, nu are interesul sa totalizeze cat dau altii pe alte placeri si pasiuni. Nu e cazul sa dau exemple, insa e un lucru evident ca exista o piata de tutun si alcool de milioane de euro in Romania, dar nu se scandalizeaza nimeni, in schimb le "stau" in gat trenuletele noastre!
