Da stiu ca nanox este o centrala..si intrebam daca ar merge cu un roco multimouse.De ce nu un booster cu tranzistoare..eu zic ca sunt mai ieftine si ar fi mai buna treaba.Eu zic ca multi ar fi incantati de o asemenea schema.As fi dispus sa fac ceva incercari.
tensiunea DCC
- Autor subiect dac
- Dată creare
NanoX ar trebui sa mearga fara probleme cu MultiMaus-ul Roco. Numai ca nu prea are sens sa inlocuiesti centrala Roco de 3,2A cu NanoX de 3A...
Folosirea tranzistoarelor bipolare TIP120/125 in etajul final pt a obtine o centrala de 5A nu este prea eficienta, caderea de tensiune fiind de 8V :!: la 5A (40W generati termic - cat un letcon mediu). Este de preferat un etaj final bazat pe MOSFET-uri (L6203) acesta avand o cadere de tensiune mai mica (3V > 15W).
Folosirea tranzistoarelor bipolare TIP120/125 in etajul final pt a obtine o centrala de 5A nu este prea eficienta, caderea de tensiune fiind de 8V :!: la 5A (40W generati termic - cat un letcon mediu). Este de preferat un etaj final bazat pe MOSFET-uri (L6203) acesta avand o cadere de tensiune mai mica (3V > 15W).
- 25 August 2007
- 3.687
- 649
- LOCATION
- Oradea
- YOUTUBE
- mpursu
Ca sa fiu putin rautate (sau nudac a spus:
), daca Nanox este in stare sa-i asigure Multimouselui Roco posibilitatea de citire a CV-urilor, atunci inlocuirea centralei Roco este chiar foarte indicata 8) 8) 8)"NanoX is a simple DCC command station, without pretensions, that includes XpressNet bus v.3 and can control:
- 16 locomotives simultaneously in the addresses 1 to 9999
- 1024 turnouts and signals
- 31 XpressNet throttles or devices (Lokmaus, SimpleMaus, XbusTCO,...)
- Programming and reading DCC decoders in Direct, Paged, Register and PoM modes.
- With a 1,2A Booster including protection against short circuits
- Supports 14, 28 and 128 speed steps, functions FL and F1 to F12 for every locomotive"
Boosterul de 1,2A se refera la curentul furnizat de lm317; inlocuirea lui cu lm350 asigura 3A, sau cu lm338 pt 5 A...
- 16 locomotives simultaneously in the addresses 1 to 9999
- 1024 turnouts and signals
- 31 XpressNet throttles or devices (Lokmaus, SimpleMaus, XbusTCO,...)
- Programming and reading DCC decoders in Direct, Paged, Register and PoM modes.
- With a 1,2A Booster including protection against short circuits
- Supports 14, 28 and 128 speed steps, functions FL and F1 to F12 for every locomotive"
Boosterul de 1,2A se refera la curentul furnizat de lm317; inlocuirea lui cu lm350 asigura 3A, sau cu lm338 pt 5 A...
"Programming CV with Lokmaus
With Roco 10761 amplifier it's only possible to program CV, not reading, but with NanoX the Lokmaus can program and read CV.
Lokmaus only shows two digits, and then only CV1 to CV99 can be programmed with 0 to 99 values. If reading a CV, the value is greater than 99, Lokmaus shows E3 error. Some locomotive decoders as Zimo and CT Elektronik permit to program three digits programming a CV previously, read the decoder manual to know more about programming with Lokmaus.
When Lokmaus acts as slave, like when you connect to NanoX, the command transmited is programming or reading in Direct mode, so NanoX only program or read CV in Direct mode, to do that in other modes use a capable Xpressnet throttle or NanoX with a PC interface like GenLI and a program as JMRI or TrainProgrammer.
To program with Lokmaus, press P key during 8 seconds, it will show EP (advanced programming). Select CV number (1 to 99) with arrow keys. To read the decoder press F1 and will show the stored value, E2 if it can't be read or E3 if value was greater than 99. To program, press F4, select the value (0 to 99) and confirm with P key. With STOP key you will exit from advanced program mode. "
With Roco 10761 amplifier it's only possible to program CV, not reading, but with NanoX the Lokmaus can program and read CV.
Lokmaus only shows two digits, and then only CV1 to CV99 can be programmed with 0 to 99 values. If reading a CV, the value is greater than 99, Lokmaus shows E3 error. Some locomotive decoders as Zimo and CT Elektronik permit to program three digits programming a CV previously, read the decoder manual to know more about programming with Lokmaus.
When Lokmaus acts as slave, like when you connect to NanoX, the command transmited is programming or reading in Direct mode, so NanoX only program or read CV in Direct mode, to do that in other modes use a capable Xpressnet throttle or NanoX with a PC interface like GenLI and a program as JMRI or TrainProgrammer.
To program with Lokmaus, press P key during 8 seconds, it will show EP (advanced programming). Select CV number (1 to 99) with arrow keys. To read the decoder press F1 and will show the stored value, E2 if it can't be read or E3 if value was greater than 99. To program, press F4, select the value (0 to 99) and confirm with P key. With STOP key you will exit from advanced program mode. "
"Rasfoind" netul in lung si in lat am gasit nenumarate confirmari ale faptului ca unele centrale digitale trimit la sine tensiuni care depasesc cu mult cei 16V specificati de NMRA ca tensiune maxima pt H0.
Afectate ar fi nu numai beculetele locomotivelor (de obicei de 16V / 30mA) care in cele din urma se ard, dar chiar si decodoarele care se incing si sufera astfel o uzura accelerata.
Multe firma atentioneaza asupra invalidarii garantiei in cazul utilizarii decodoarelor la tensiuni peste 16V; unele decodoare mai "destepte" la tensiuni peste 22V emit cateva bipuri de avertizare apoi se blocheaza pt. a se proteja.
Remedii ar fi numai doua: fie utilizarea unor celule de diode formate din doua ramuri in antifaza de cate 8 diode fiecare, caderea de tensiune pe acestea fiind de aproape 6V; fie - varianta recomandata - utilizarea unor surse stabilizate de 16V pt. alimentarea centralelor digitale (sau a boosterelor).
Folosirea surselor stabilizate nu asigura insa stabilitatea tensiunii de la sine, existand si o cadere de tensiune pe etajul final al centralelor, tensiune ce depinde de curentul consumat.
In cazul unei centrale bine facute, realizate cu MOSFET-uri care prezinta o rezistenta specifica in conductie de 0,3ohmi, rezistenta totala a etajului final este de 2 x 0,3ohmi la care se adauga o rezistenta de 0,27ohmi folosita la detectia scurtcircuitelor, deci 0,87ohmi.
Daca ne dorim ca tensiunea de la sine sa nu coboare sub cei 14V stabiliti de NMRA, atunci caderea de tensiune pe etajul final este de maxim 2V. La o rezistenta totala de 0,87ohmi rezulta un curent consumat de maxim 2,3A - suficient pt. 3-4 garnituri iluminate care circula simultan.
In concluzie: stabilizarea tensiunii la 16V si limitarea curentului consumat la maxim 2A asigura o tensiune DCC in limitele standardului (14-16V). Cum majoritatea dintre noi nu rulam mai mult de 4 trenuri simultan, mai avem nevoie doar de o sursa stabilizata de 16V.
In cazul in care pe diorama "alearga" mai mult de 4 garnituri simultan, se recomanda divizarea ei in districte izolate electric fiecare alimentat de un booster separat, in locul folosirii unui booster unic de putere mai mare.
Afectate ar fi nu numai beculetele locomotivelor (de obicei de 16V / 30mA) care in cele din urma se ard, dar chiar si decodoarele care se incing si sufera astfel o uzura accelerata.
Multe firma atentioneaza asupra invalidarii garantiei in cazul utilizarii decodoarelor la tensiuni peste 16V; unele decodoare mai "destepte" la tensiuni peste 22V emit cateva bipuri de avertizare apoi se blocheaza pt. a se proteja.
Remedii ar fi numai doua: fie utilizarea unor celule de diode formate din doua ramuri in antifaza de cate 8 diode fiecare, caderea de tensiune pe acestea fiind de aproape 6V; fie - varianta recomandata - utilizarea unor surse stabilizate de 16V pt. alimentarea centralelor digitale (sau a boosterelor).
Folosirea surselor stabilizate nu asigura insa stabilitatea tensiunii de la sine, existand si o cadere de tensiune pe etajul final al centralelor, tensiune ce depinde de curentul consumat.
In cazul unei centrale bine facute, realizate cu MOSFET-uri care prezinta o rezistenta specifica in conductie de 0,3ohmi, rezistenta totala a etajului final este de 2 x 0,3ohmi la care se adauga o rezistenta de 0,27ohmi folosita la detectia scurtcircuitelor, deci 0,87ohmi.
Daca ne dorim ca tensiunea de la sine sa nu coboare sub cei 14V stabiliti de NMRA, atunci caderea de tensiune pe etajul final este de maxim 2V. La o rezistenta totala de 0,87ohmi rezulta un curent consumat de maxim 2,3A - suficient pt. 3-4 garnituri iluminate care circula simultan.
In concluzie: stabilizarea tensiunii la 16V si limitarea curentului consumat la maxim 2A asigura o tensiune DCC in limitele standardului (14-16V). Cum majoritatea dintre noi nu rulam mai mult de 4 trenuri simultan, mai avem nevoie doar de o sursa stabilizata de 16V.
In cazul in care pe diorama "alearga" mai mult de 4 garnituri simultan, se recomanda divizarea ei in districte izolate electric fiecare alimentat de un booster separat, in locul folosirii unui booster unic de putere mai mare.
A
Anonymous
Guest
te sfatuiesc sa intorci carcasa loco. invers, adica acolo unde sunt ventilatoarele de pe carcasa sa fie deasupra decodorului...este specificat in schita loco.
Cu stima
Cu stima
Salut pasionatilor de DCC.
Porblema intalnita de voi este datorata segmentului de start caruia se adreseaza statiile digitale Roco MultiMAUS, Piko DIGI 1, Lenz Compact.
Aceste statii digitale nu contin nici un stabilizator de tensiune asa cum ar trebui.
Deoarece alimentatoarele lor din set nu sunt mai mari de 25W, tensiunea scade vertiginos la consumuri de 1A, adica se incadreaza in standard. Ieftina solutia , nu?
Daca doriti o statie care sa includa un stabilizator ar putea fi LZV100 de la Lenz cu un MAUS destul de uratel LH90 sau LH100.
DAR, pentru ca majoritatea doriti sa va ajustati statiile existente folositi cu incredere un adaptor facut de voi care sa includa si un stabilizator de 16Vcc.
Ex: soclu pe fir pt siguranta 3A + transformator de 16Vca si 100W + punte redresoare de 4A + un condensator electrolitic de 3300 microFarazi / 25Vcc + un modul de stabilizare de 17,2Vcc de 3A.
Tensiunea de 17.2V va trece nestingherita prin puntea din interiorul statiei (Roco MultiMAUS, Digi1, LEnz Compact) rezultand in interior 16 V cc.
Spor la tunning.
Porblema intalnita de voi este datorata segmentului de start caruia se adreseaza statiile digitale Roco MultiMAUS, Piko DIGI 1, Lenz Compact.
Aceste statii digitale nu contin nici un stabilizator de tensiune asa cum ar trebui.
Deoarece alimentatoarele lor din set nu sunt mai mari de 25W, tensiunea scade vertiginos la consumuri de 1A, adica se incadreaza in standard.
Ieftina solutia , nu?Daca doriti o statie care sa includa un stabilizator ar putea fi LZV100 de la Lenz cu un MAUS destul de uratel LH90 sau LH100.
DAR, pentru ca majoritatea doriti sa va ajustati statiile existente folositi cu incredere un adaptor facut de voi care sa includa si un stabilizator de 16Vcc.
Ex: soclu pe fir pt siguranta 3A + transformator de 16Vca si 100W + punte redresoare de 4A + un condensator electrolitic de 3300 microFarazi / 25Vcc + un modul de stabilizare de 17,2Vcc de 3A.
Tensiunea de 17.2V va trece nestingherita prin puntea din interiorul statiei (Roco MultiMAUS, Digi1, LEnz Compact) rezultand in interior 16 V cc.
Spor la tunning.
A
Anonymous
Guest
A desfacut cineva un T3? Sunt curios daca este doar un transformator obisnuit sau daca are si ceva electronica pe langa el (o punte, un stabilizator sau un convertor de frecventa).
Trebuie sa scrie pe el, in vreun fel. Daca la secundar ai x V AC (cazul Roco 10725) sau semnul ~ in loc de AC, atunci e alternativ (fara punte si altceva). Daca ai x V DC atunci e redresat si foarte probabil filtrat cu un condensator electrolitic. Daca ai x V eff urmat de o linie dedesubtul careia sunt trei puncte mici (sau liniute foarte mici) cum e la Fleischmann 6710, atunci ai doar redresat bialternanta dar nefiltrat. Cand e stabilizat scrie "stab", sau asa ceva.
Iata un "tips" de pe net pentru masurarea tensiunii DCC cu ajutorul unui voltmetru digital nepretentios.
Reamintesc ca masurarea precisa a tensiunii DCC direct de la sine este dificila avand in vedere forma dreptunghiulara "bipolara" a tensiunii, cu pante de crestere si descrestere apropiate de verticala, ceea ce necesita o redresare cu diode de mare viteza, pe care voltmetrele obisnuite nu le au.
Solutia, care cica are o precizie mai buna de 1% indiferent de tipul voltmetrului, este masurarea tensiunii pe scala de 20V DC (tensiune continua :!: ) intre polul "-" al sursei care alimenteaza centrala sau boosterul si una dintre sinele caii ferate. Se masoara apoi si tensiunea dintre "-" si cealalta sina. Cele 2 valori (care teoretic ar trebui sa fie identice, dar pot diferi usor) se insumeaza si rezulta valoarea tensiunii DCC (care reamintesc, conform NMRA, pt. H0 ar trebui sa fie intre 14 si 16V)
:cafea:
Reamintesc ca masurarea precisa a tensiunii DCC direct de la sine este dificila avand in vedere forma dreptunghiulara "bipolara" a tensiunii, cu pante de crestere si descrestere apropiate de verticala, ceea ce necesita o redresare cu diode de mare viteza, pe care voltmetrele obisnuite nu le au.
Solutia, care cica are o precizie mai buna de 1% indiferent de tipul voltmetrului, este masurarea tensiunii pe scala de 20V DC (tensiune continua :!: ) intre polul "-" al sursei care alimenteaza centrala sau boosterul si una dintre sinele caii ferate. Se masoara apoi si tensiunea dintre "-" si cealalta sina. Cele 2 valori (care teoretic ar trebui sa fie identice, dar pot diferi usor) se insumeaza si rezulta valoarea tensiunii DCC (care reamintesc, conform NMRA, pt. H0 ar trebui sa fie intre 14 si 16V)
:cafea:
Eu folosesc alta metoda, cred ca este mai aproape de ceea ce ma intereseaza...
Pentru masura folosesc o punte si un condensator de 1 microFarad , acesta este un circuit similar cu ceea ce se afla in aproape toate decodoarele, apoi masor tensiunea DC rezultata, deoarece doar aceasta tensiune intereseaza in mod direct, pentru calibrarea rezistentelor la LED-urile inst. de iluminat. Tensiunea masurata fara niciun consumator pe circuit este deobicei cea maxima posibila, acesta tensiune nu trebuie sa depaseasca valoarea maxim admisa a decodorului. Eu calibrez rezistentele de balast tot dupa aceasta valoare.
La statia mea Roco este de cca 18 - 18,5 V
Pentru masura folosesc o punte si un condensator de 1 microFarad , acesta este un circuit similar cu ceea ce se afla in aproape toate decodoarele, apoi masor tensiunea DC rezultata, deoarece doar aceasta tensiune intereseaza in mod direct, pentru calibrarea rezistentelor la LED-urile inst. de iluminat. Tensiunea masurata fara niciun consumator pe circuit este deobicei cea maxima posibila, acesta tensiune nu trebuie sa depaseasca valoarea maxim admisa a decodorului. Eu calibrez rezistentele de balast tot dupa aceasta valoare.
La statia mea Roco este de cca 18 - 18,5 V
Punte obisnuita, diodele pot fi 1N 4148
se poate folosi si partea de intrare dint-un decodor mai vechi
se poate folosi si partea de intrare dint-un decodor mai vechi
- 25 August 2007
- 3.687
- 649
- LOCATION
- Oradea
- YOUTUBE
- mpursu
Exact asa procedez si eu. Puntea mea redresoare este formata din 4atru diode 1N4148 si are la iesire un condensator de 220 microfarazi. N-am mai facut masuratori cam demult, dar, daca-mi amintesc bine, tensiunea data de statia mea LenzSet100 este de circa 16V.
Eu am masurat 18 - 18,5 V in gol ( fara nicio locomotiva )
Cu 2 locomotive in circuit este de cca. 16 V
Cu 2 locomotive in circuit este de cca. 16 V
Pentru masurare directa diodele 1n4148 (de comutatie) sunt f. bune. Avand in vedere frecventa de lucru de cca. 8000 Hz, un condensator de 1uF este suficient pt. suplinirea golurilor de comutatie. Valoarea masurata este tensiunea efectiva (care in DCC este teoretic egala cu tensiunea la varf).
Pentru iluminarea vagoanelor nu este necesara utilizarea diodelor rapide, 1n4007 fiind f. bune; in acest caz condensatorul este bine sa aiba o valoare cat mai mare (470, 680, 1000 uF).
Metoda masurarii fata de masa (minus) permite si aprecierea simetriei semnalului DCC (egalitatea celor 2 tensiuni) - importanta in cazul utilizarii decodoarelor ESU Basic :!:
Daca statia Lenz "scoate" 16V (toata stima pt. conformitatea cu NMRA), este posibil sa aiba o sursa stabilizata de tensiune...
Pentru iluminarea vagoanelor nu este necesara utilizarea diodelor rapide, 1n4007 fiind f. bune; in acest caz condensatorul este bine sa aiba o valoare cat mai mare (470, 680, 1000 uF).
Metoda masurarii fata de masa (minus) permite si aprecierea simetriei semnalului DCC (egalitatea celor 2 tensiuni) - importanta in cazul utilizarii decodoarelor ESU Basic :!:
Daca statia Lenz "scoate" 16V (toata stima pt. conformitatea cu NMRA), este posibil sa aiba o sursa stabilizata de tensiune...
salut.e primul meu post pe aici.nu stiu exact cum e facut un decodor,nu am vazut nici unul in realitate,intru de vreo saptamana pe forum,pentru ca am devenit si eu curios de trenulete...incerc sa prind din mers.ideea cu incalzirea e cam asa,rezultata din legile electricitatii.tensiunea pe decodor(pe partea de comanda a motorasului)=tensinea de alimentare- tensiunea pe motoras . turatia e proportionala cu tensiunea.de unde rezulta ca energia disipata sub forma de caldura este la turatii mici,pentru ca caderea de tensiune pe partea de decodor va fi mai mare atunci. solutii... ori tensiune de alimentare pe linie mai mici,ori radiator mai mare la elementul de comanda a motorasului ,de pe decodor.
@ adelinn
Motorul este alimentat in impulsuri, caderea de tensiune nu are legatura cu viteza.
Incalzirea este data de activarea compensarii de sarcina, daca dezactivezi compensarea de sarcina nu se va mai incalzi la turatii mici.
Nu se folosesc niciun fel de radiatoare deoarece nu exista spatiu .
Motorul este alimentat in impulsuri, caderea de tensiune nu are legatura cu viteza.
Incalzirea este data de activarea compensarii de sarcina, daca dezactivezi compensarea de sarcina nu se va mai incalzi la turatii mici.
Nu se folosesc niciun fel de radiatoare deoarece nu exista spatiu .
adelin, ce spui tu e perfect adevarat in cazul tensiunilor continue "adevarate" (electronica analogica liniara). Aici insa e vorba, cum spune si hgdan, de alimentare in impulsuri cu pseudo tensiuni continue, realizate din fronturi de amplitudine constanta, dar cu lungime si frecventa (factor de umplere) variabil.