Set vagoane calatori, clasa a 2-a, CFR Calatori. Scara H0, Tillig 501993

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

Gam3

Moderator
Super Moderator
Trenulist
18 Iunie 2016
6.041
2.552
Iași
LOCATION
Iași
Set vagoane calatori, clasa a 2-a, CFR Calatori. Scara H0, Tillig 501993

Setul este compus din:
- vagon nr. 50 53 22-96 025-1 - vagon tip Beem cu salon si compartimente
- vagon nr. 50 53 22-96 043-4 - vagon tip Beem cu salon si compartimente
- vagon nr. 50 53 84-96 008-2 - vagon tip Bdeem cu salon si compartimente si compartiment pt. biciclete.

Vagoanele au afisajul cu ruta "R827 Cluj Napoca - Bucuresti vag. 5/6/7"

Setul este produs intr-o singura serie limitata de catre firma Tillig,
in colaborare cu / si exclusiv pentru trains-addicted.ro.



50 53 22-96 025-1





50 53 84-96 008-2







50 53 22-96 043-4







 
Vad ca Tillig au probleme cu finisarea pieselor de plastic, lucru extrem de vizibil la boghiuri, mai ales ca sunt gri la culoare.
La Piko la gama hobby nu am intalnit asa ceva...
 
  • Like
Reacții: amiel
Salut,

Hai sa vorbim un pic de vagoanele reale si de modelele Tillig.

Vagoanele reale sunt din fostele serii DB AG Bimz 259 si Bimdz 267, ambele obtinute din modificarea de vagoane Halberstädter Bme ale DR in sensul ca au primit fete noi ale cutiei cu 12 ferestre in locul celor cu 11 ferestre si interior complet nou. Las la o parte vagoanele foste Bom(d)z 236 cu 11 ferestre, din care o parte au fost incluse la CFR Calatori tot in seria Beem 22-96 deoarece acestea sunt constructii noi si nu au legatura cu modelul Tillig de aici.

Modelele Tillig au aparut la putini ani dupa vagoanele reale, sub marca Sachsenmodelle. Sunt tipice pentru acea vreme, cu o forma corecta a cutiei si sasiului vagonului si detalii tipice pentru anii 1990. Boghiul tip GP200s e reprodus corect ca morfologie insa dintr-o singura piesa, fara detalii aplicate separat in afara amortizorului. E clar ca daca ne apucam sa comparam un boghiu din anii 1990 cu unul de la LSM sau ACME din ziua de azi avem mult si bine de discutat. Insa nu am obiceiul sa compar un MB A-Klasse din 1997 cu urmasul sau care sta acum in showroom-ul Mercedes-Benz asa ca las asta altora. :)

O voi lua metodic, asa cum imi place. Adica pe "caprarii":

Cutia vagonului: corect reprezentata, cu 12 ferestre ca la prototipul real. Acoperisul are 4 aeratoare ca la o parte din vagoanele CFR Calatori (la altele au fost eliminate ulterior). Ferestrele (alternativ ghilotina si fixe) corespund cu dispunerea lor la seria de origine in Germania. Cum Atelierele Grivita le-au montat "aiurea" trebuie privite vagoanele reale cu numerele de parc precise pentru a vedea daca toate corespund sau nu. La vagonul de transport biciclete in locul ferestrei-ghilotina de toaleta ar fi trebuit una fixa, insa Tillig nu a facut modificarea asta nici la Bimdz 267 DB AG.

Interiorul: corect insa cu detalierea tipica pentru anii 1990. Aici s-ar castiga daca cineva s-ar apuca sa revopseasca peretii in gri si scaunele in albastru inchis ca la vagoanele CFR Calatori (si sa elimine o toaleta si un compartiment la Bdeem).

Sasiul: sorturile pe care vagoanele le-au capatat dupa ce au sosit in tara au fost reprezentate de TA prin piese aplicate ulterior, probabil din rasina, cu o forma corecta. Treptele de la scarile de acces din pacate nu sunt corecte, vagoanele Bimz si Bimdz avand ultima treapta de jos rabatabila cu un stalp masiv spre capatul vagonului. Tillig are un singur sasiu pentru Bme/Bomz/Bimz cu trepte fixe. Cine doreste trepte corecte si poate manui un scalpel poate folosi piesele corespunzatoare de la modelele Aimz si Bimz Roco, de exemplu.

Aparatul de rulare: tipul boghiului e in principiu corect. Vagoanele Beem au GP200s-Mg cu frana electromagnetica, patina lipseste acesteia de pe boghiul Tillig (care e un GP200s).

In concluzie, in ceea-ce ma priveste modelul reprezinta bine prototipul real si este o exemplificare foarte buna pentru ce se poate obtine in serie mica spre medie in ziua de azi folosind un model comercial vechi de 30 de ani. Nu poti avea aceleasi pretentii de la un ex-Sachsenmodelle de atunci ca de la un Brawa de ieri. Sorturile aplicate sunt un plus, treptele incorecte un minus insa la un asemenea model trepte corecte ar fi adus o marire de pret pe care doar foarte putini modelisti ar fi acceptat-o. Prin vopsirea si inscriptionarea autentica vagonul "castiga" mult din punctele pe care le pierde prin detalii incorecte sau mai putin fine ca la productii mai recente. La vagoanele de calatori conteaza mult prima impresie in cadrul garniturii si aceasta este in opinia mea una corecta.
 
Sunt de acord, acest set reprezinta un castig, se pot forma garnituri noi.
Vechimea matritei (nu am stiut ca este atat de veche) justifica lipsa de detalii (comparand cu un model de generatie mai noua, bineinteles!) dar nu explica si imprecizia turnarii, bavurile care se vad in pozele cu macro. Stiu ca obiectivul accentueaza de multe ori defectele dar daca sunt atat de evidente atunci probabil se vad si cu ochiul liber.
 
Vechimea matritei (nu am stiut ca este atat de veche) justifica lipsa de detalii (comparand cu un model de generatie mai noua, bineinteles!) dar nu explica si imprecizia turnarii, bavurile care se vad in pozele cu macro.

Ba da, in masura in care e vorba de o matrita care a fost executata dintr-un material relativ maleabil care a fost gandit pentru un numar limitat de tiraje si si-a depasit durata programata de viata.

In anii 1990 s-au raspandit matritele din "aluminiu" (folosesc ghilimele pentru ca de fapt e vorba de un aliaj in care aluminiul are o mica pondere), mult mai ieftine ca matritele din otel. Acestea sunt gandite pentru un numar limitat de tiraje - undeva intre 5000 si 12000, adica sa spunem 24 de serii de cate 500 de vagoane si gata. Dupa aceea trebuie revizuita si unele piese trebuiesc inlocuite.

La matritele traditionale din otel teoretic nu exista o limita. Exemple bune sunt matritele vechi Fleischmann si Wiking, unele datand inca din anii 1950 si 1960 care se pot refolosi fara probleme si dupa ce s-au folosit de peste 100000 de ori, si asta fara reparatii majore.
 
  • Like
Reacții: nae44 și amiel
Tinand cont de toate cele spuse mai sus, pretul nu ar fitrebuit sa fie mai jos ?
Sunt colectionari care accepta si modele mai putin detaliate insa in ultima vreme au aparut de la mai multi producatori modele CFR care nu respecta realitatea .
Daca nu le cumparam nu e bine ca nu incurajam piata, daca le cumparam avem parca ceva care nu este ce trebuie si am mai facut un compromis .
 
Pretul nu este stabilit arbitrar de TA. Uita-te cat cere Tillig pe vagoanele sale din propriul catalog.

Ai bineinteles alternativa de a cumpara numai productii recente si mai detaliate si de a-ti face singur Beem 22-96 si Bdeem 84-96 CFR Calatori din briceag... ;)
 
Salut,
...
Interiorul: corect insa cu detalierea tipica pentru anii 1990. Aici s-ar castiga daca cineva s-ar apuca sa revopseasca peretii in gri si scaunele in albastru inchis ca la vagoanele CFR Calatori (si sa elimine o toaleta si un compartiment la Bdeem).
...
Asta am de gand sa fac. Eventul sa pun si niste biciclete in suporti.
Daca mai sunt doritori iata cateva imagini





 
Deci inbunatatiri se pot face la aceste vagone modelist trebuie sa fi .
Daca esti doar colectionar si nu le ai cu "briceagul" mai bine nu le cumperi .
 
Depinde daca ai pasiunea compunerilor de trenuri autentice sau nu. Ca daca vrei ceva autentic cu Beem si Bdeem, nu ai alta alternativa si nici nu risti sa ai pentru ca vagonul era si in Germania unul exotic si nu se va arunca prea devreme nici o alta firma sa-l faca.
 
Am gasit 3 trenuri pe care puteam sa le facem cu aceste vagoane. De facut un rapid Timisoara - Bucuresti; Cluj - Bucuresti sau Iasi - Bucuresti este greu pentru ca erau 12-10 vagoane.

05.09.2011 Predeal. Tren Rapid 827 Bucuresti Nord - Sibiu. EA / 30-76 / 84-87*/ 21-87 / 22-96 / 22-96.
* eu nu am vagon seria 84-87 de la AF asa ca am folosit un vagon 89-87.




Bucuresti. 12.06.2014
Craiova - Bucuresti Nord. EA / 22-96 / 21-80 / 30-76



Pentru cine vrea sa faca un tren mai lung si are vagonul seria 84-83 iata un IR din 12.06.2014
DSC_8231_crecb8d5166bb57c93.jpg

22-96 - P Neamt - Bucuresti Nord
21-90 - P Neamt - Bucuresti Nord
22-96
84-83 (cine are conversie din model Tillig)
30-76 - Suceava - Bucuresti Nord
22-96 - Suceava - Bucuresti Nord
22-96 - Suceava - Bucuresti Nord
 
Ultima editare:
O data prin 2016, pe vremea lui Joska Szentes cand trenurile erau scurte, pe cand bantuiam impreuna cu Mircea prin GN am prins o traznaie de IR de Craiova si mai si: un AVA200 salon clasa I (10-70.1 sau 10-90.1 sau poate 10-91) si un Bmee 21-80. Tot asa, "jmecherii" si "pleaba".
 
  • Like
Reacții: cosmin78
@Horia_Radulescu Uite ca in dosarul cu pozele din zilele alea nu m-am uitat pana nu ai scris tu.
Am gasit un tren si mai si. Are si vagonul pentru biciclete (chiar 008 ca modelul Tillig) si la tractiune cu Hora, model anuntat de AF.

2016.08.01 Bucuresti Nord. Tren IR 1582 Constanta - Bucuresti Nord.







 
Am luat si eu setul acesta si, conform prospectelor, piesa incriminata de bavuri este aplicata pe boghiu. Nu prea am inteles de ce Tillig le considera de epoca IV, dar probabil s-au considerat si decalajele fata de vest ;-). Sau poate am eu etichetele de la viitorul set verde.
 
Tinand cont de toate cele spuse mai sus, pretul nu ar fitrebuit sa fie mai jos ?

Pretul nu este stabilit arbitrar de TA. Uita-te cat cere Tillig pe vagoanele sale din propriul catalog.

Mai precis in '94 Sachsenmodelle (Tillig) a scos OSShD Y la lungimea corecta, un model cu destule neajunsuri dar macar la scara 1:87 si pentru anii '90 un model sa zicem ok.
Cam prin '96-'97 au scos si Halberstädter, tot la lungimea corecta si tot cu neajunsuri dar pentru perioada aceea sa zicem ok....
Intre timp au trecut nu mai putin de 25 de ani, matritele de atunci le-au stors la maxim si investitia nu numai ca a fost amortizata demult dar a fost recastigata inzecit.
Cum poate acest producator sa stabileasca pretul la 65€ /vagonul ?
 
Intre timp au trecut nu mai putin de 25 de ani, matritele de atunci le-au stors la maxim si investitia nu numai ca a fost amortizata demult dar a fost recastigata inzecit.
Cum poate acest producator sa stabileasca pretul la 65€ /vagonul ?

Foarte simplu. Prin faptul ca matritele nu ii mai apartin de mult, au fost vandute bancii si pentru fiecare utilizare se face un calcul de rentabilitate de la zero.

Din pacate in lumea modelismului din ziua de azi nu prea mai exista nici unelte proprii si nici notiunea de "break even" la un proiect global pe timp de 20 de ani ci trebuie atins acest "break even" la fiecare produs. Daca firmele ar fi dus-o bine si n-ar fi avut nevoie de banci in viata lor de zi cu zi era altfel insa nu e cazul sa filozofam aici. Si daca bunica avea roate si clopot se numea tramvai...
 
  • Like
Reacții: cosmin78