Si iata ca intr-un final, sub acest titlu, voi incepe o prezentare pe care am promis-o demult, o prezentare a trenului meu preferat, "Sageata Verde". Oricine este binevenit sa vina cu completari, poze sau orice altceva. Pentru cei care doresc mai multe poze, se gasesc pe site-ul "Sagetii"
Sa incepem cu o scurta istorie a SV:
- 18 August 1896 a fost organizată ÂşedinĂža de constituire a SocietăĂžii pe AcĂžiuni Transporturi Feroviare Arad-Podgoria (SATFAP). Locs Rezso, Sarmezey Akos Âşi Peterffy Antal au adunat capitalul social al SATFAP, găsiind sprijin financiar la proprietarii viilor.
- 4 Octombrie 1905 a avut loc prima ÂşedinĂžă de construire a SATFAP, alegându-l preÂşedinte pe Locs Rezso.
- 25 Septembrie 1905, Ministerul ComerĂžului din Ungaria acordă unui grup deoameni de afaceri din Arad Âşi Budapesta concesiunea numărul 63611/ 24.IX.1905 Âşi dreptul de a înfiinĂža o societate care să construiască Âşi să exploateze timp de 90 de ani o cale ferată cu ecartament metric de interes local între Arad Âşi Podgoriile Aradului.
- 4 Octombrie 1905, ia fiinĂžă la Arad, „Societatea pe acĂžiuni a căii ferate motrice de interes local Arad-Podgoria”, principalii acĂžionari fiind Antoniu Petreffi din Arad Âşi Dr. A. Steiner din Budapesta.
- 11 Decembrie 1905, încep lucrarile la Calea Ferată Arad-Podgoria, ele fiind realizate de căre firma Henning&Hartwick din Berlin.
- 10 Noiembrie 1906 a avut loc primul drum de probă iar garnitura pe ecartament metric care funcĂžiona pe bază de benzină a fost pusă in circuit.
- 11 Noiembrie 1906, are loc deschiderea oficială a Căilor Ferate „Arad-Podgoria” Âşi inspecĂžia tehnică a liniilor efectuată de o comisie venită de la Budapesta.
- 30 Noiembrie 1906, au fost date în exploatare următoarele tronsoane:
1. De la capătul Căii Radnei (Arad) pană în oraÂşul Pâncota, în lungime de 44,502 km, trecând prin comunele: Suburbia Micalaca, GlogovăĂž, Mândruloc, Cicir, Sâmbăteni, Ghioroc, Cuvin, CovăsânĂž, ÂŞiria, GalÂşa, Mâsca, Pâncota.
2. Din comuna Ghioroc până la Radna, în lungime de 13, 816 km , trecând prin Ghioroc, MiniÂş, PăuliÂş, Radna.
Arc peste timp – Gara de motor cu un automotor benzo – electric in statie (1907)
- Statia Podgoria cu „Omida” in drum spre Ghioroc (2006)
- TracĂžiunea se făcea cu automotoare benzo-electrice ce tractau vagoane remorci uÂşoare fabricate la uzinele Johann Weitzer din Arad.
- Ăn 1907 au fost aduse 2 locomotive cu aburi, nr. 1 Âşi 2, fabricate la Budapesta cu nr. 1942/1907 Âşi 1943/1907 folosite pentru remorcarea trenurilor de marfă.
- Iulie 1907 Rudolf Zerkovitz a fost numit director general al SATFAP. Lui i-a venit ideea electrificării liniei.
- Ăn 1910 se hotărăÂşte electrificarea liniei datorită randamentului slab al sistemului benzo-electric.
- 16 ianuarie 1911, se acordă dreptul de electrificare al Căii Ferate „Arad-Podgoria”.
- Lucrările de electrificare încep in primăvara anului 1911.
- Ăn 1911 pentru remorcarea trenurilor de lucru Âşi a trenurilor cu balast sunt achizitionate două locomotive cu abur nr. 31 si 32 fabricate la Budapesta cu nr. 2841/1911 Âşi 2842/1911.
- 4 aprilie 1913, se face inspecĂžia tehnică a lucrărilor de electrificare de către Comisia Superioară a Ministerului ComerĂžului din Budapesta.
- 10 Aprilie 1913, se inaugureză Calea Ferată Electrificată „Arad-Podgoria”, având urmatoarele segmente:
1. Arad-Ghioroc 22,3 km
2. Ghioroc-Pâncota 22,2 km.
3. Ghioroc- Radna 13,9 km.
- C.F. „Arad-Podgoria” devine prima cale ferată electrificată din estul Europei Âşi a 8 a din lume.
- Exploatarea s-a realizat cu automotoare Ganz Es. Danubius iar vagoanele fabricate la uzinele Johann Weitzer din Arad.Viteza maximă era de 40 km/h.
- Cele 11 vagoane benzo-electrice au fost transformate în remorci pentru trenurile de călători, fiind dotate cu un compartiment pentru transportul bagajelor.
- Locomotivele cu abur nr. 1 Âşi 2 au fost transformate pentru ecartament de 750mm Âşi vândute primind numerele 763.201 Âşi 763.202.
- Ăn 1920 locomotivele cu abur nr. 31 si 32 au fost vândute la MAV.
- După Unirea din 1918, „Societatea Anonimă a Căilor Ferate Electrice Arad-Podgoria” a trecut sub controlul statului român prin DirecĂžia Căilor Ferate Particulare din Ministerul Lucrărilro Publice Âşi ComunicaĂžiilor care acordă o nouă concesiune nr. 15182 din 16 martie 1935.
http://sageata-verde.uv.ro/img/doc_1.jpg
- 11 Iunie 1948, Calea Ferată Electrică „Arad-Podgoria” trece în patrimoniul Regionalei C.F.R. TimiÂşoara, prin naĂžionalizare.
http://sageata-verde.uv.ro/img/doc_2.jpg
- 1 octombrie 1948 s-a întocmit un tarif special pentru transportul de călători, bagaje, mesagerie, coletărie si vagoane complete, nemodificat pe toată durata exploatării CFR.
- Activitatea liniei (exprimată in expedieri) a evoluat de la 12.421 tone de marfă si 684.235 călători în anul 1907, până la 35.127 tone marfă Âşi 2.809.272 călători în anul 1945. La preluarea liniei de către CFR traficul era în declin, dar după anul 1949 evoluĂžia traficului s-a schimbat Âşi a atins în anul 1955 apogeul: peste 46 mii tone de marfa Âşi aproape 3,5 milioane de călători. După acest an, mai ales după 1959, traficul de mărfuri a scăzut, dar nu acelaÂşi lucru se poate spune Âşi despre cel de călători.
- Ăn 1964, din motive de urbanizare Âşi sistematizare, porĂžiunea de linie ce traversa oraÂşul Arad a fost suprimată, calea ferată fiind limitată la terminalul din cartierul Micalaca, iar mai târziu lângă Combinatul Chimic.
Arc peste timp – Sageata Verde in statia Ghioroc (1973)
- Sageata Verde in statia Ghioroc (2006)
- Ăn 1977 linia a fost adusă de la terminal până în incinta atelierelor Âşi a depoului din Arad, care rămăseseră fără legătura cu exploatarea.
- Ăn noaptea premergătoare unei vizite a lui Nicolae Ceausescu la Arad originala staĂžie cochetă de la Podgoria (acolo unde este acum magazinul de mobilă Euro Stil) a fost aruncată în aer Âşi măturată rapid de pe faĂža pământului.
- 1 Ianuarie 1983, Calea Ferată „ Arad-Podgoria” trece sub patrimoniul „IJTL Arad”, pe relaĂžia Arad-Ghioroc introducându-se tramvaie urbane.
- O perioadă scurtă "săgeata" a funcĂžionat între Radna Âşi Pâncota Âşi servea la transportul la Ghioroc a sătenilor din podgorie, care veneau la oraÂş cu tramvaiul.
- La mijlocul anilor 1980 Compania de Transport Public a pregătit un plan de modernizare a SăgeĂžii Verzi, dar costul lucrărilor era atât de ridicat încât necesita aprobarea BucureÂştiului-aprobare pe care nu a primito niciodată.
- 1 Octombrie 1991, au circulat ultimele trenuri pe relaĂžiile Ghioroc-Radna Âşi Ghioroc-Pâncota. Transportul este , de atunci, asigurat de autobuzele C.T.P.Arad. Săgeata verde a fost garată in depoul de la Ghioroc.
- Conform unui raport al directorului tehnic al CTP, Petre Cuvineanu, în momentul casării sale, Săgeata Verde avea 11 vagoane-motor, 12 vagoane pentru transport de persoane, 9 vagoane de marfă.
- 1991- prezent se fac o mulĂžime de proiecte de recontrucĂžie a linie, toate rămânând din păcate doar la faza incipientă.
- Ăn 1992 a fost trimisă la uzina Astra pentru reconstrucĂžie primul automotor electric care a circulat pe linia electrificată
- Ăn 1995, după 3 ani, a fost scos de la Astra vagoane automotorul Âşi remorca restaurată, care aveau culorile originale Âşi au fost restaurate folosind planurile originale de la Muzeului Transporturilor de la Budapesta...
Urmeaza datele tehnice despre "Sageata".
Sa incepem cu o scurta istorie a SV:
- 18 August 1896 a fost organizată ÂşedinĂža de constituire a SocietăĂžii pe AcĂžiuni Transporturi Feroviare Arad-Podgoria (SATFAP). Locs Rezso, Sarmezey Akos Âşi Peterffy Antal au adunat capitalul social al SATFAP, găsiind sprijin financiar la proprietarii viilor.
- 4 Octombrie 1905 a avut loc prima ÂşedinĂžă de construire a SATFAP, alegându-l preÂşedinte pe Locs Rezso.
- 25 Septembrie 1905, Ministerul ComerĂžului din Ungaria acordă unui grup deoameni de afaceri din Arad Âşi Budapesta concesiunea numărul 63611/ 24.IX.1905 Âşi dreptul de a înfiinĂža o societate care să construiască Âşi să exploateze timp de 90 de ani o cale ferată cu ecartament metric de interes local între Arad Âşi Podgoriile Aradului.
- 4 Octombrie 1905, ia fiinĂžă la Arad, „Societatea pe acĂžiuni a căii ferate motrice de interes local Arad-Podgoria”, principalii acĂžionari fiind Antoniu Petreffi din Arad Âşi Dr. A. Steiner din Budapesta.
- 11 Decembrie 1905, încep lucrarile la Calea Ferată Arad-Podgoria, ele fiind realizate de căre firma Henning&Hartwick din Berlin.
- 10 Noiembrie 1906 a avut loc primul drum de probă iar garnitura pe ecartament metric care funcĂžiona pe bază de benzină a fost pusă in circuit.
- 11 Noiembrie 1906, are loc deschiderea oficială a Căilor Ferate „Arad-Podgoria” Âşi inspecĂžia tehnică a liniilor efectuată de o comisie venită de la Budapesta.
- 30 Noiembrie 1906, au fost date în exploatare următoarele tronsoane:
1. De la capătul Căii Radnei (Arad) pană în oraÂşul Pâncota, în lungime de 44,502 km, trecând prin comunele: Suburbia Micalaca, GlogovăĂž, Mândruloc, Cicir, Sâmbăteni, Ghioroc, Cuvin, CovăsânĂž, ÂŞiria, GalÂşa, Mâsca, Pâncota.
2. Din comuna Ghioroc până la Radna, în lungime de 13, 816 km , trecând prin Ghioroc, MiniÂş, PăuliÂş, Radna.
Arc peste timp – Gara de motor cu un automotor benzo – electric in statie (1907)
- Statia Podgoria cu „Omida” in drum spre Ghioroc (2006)
- TracĂžiunea se făcea cu automotoare benzo-electrice ce tractau vagoane remorci uÂşoare fabricate la uzinele Johann Weitzer din Arad.
- Ăn 1907 au fost aduse 2 locomotive cu aburi, nr. 1 Âşi 2, fabricate la Budapesta cu nr. 1942/1907 Âşi 1943/1907 folosite pentru remorcarea trenurilor de marfă.
- Iulie 1907 Rudolf Zerkovitz a fost numit director general al SATFAP. Lui i-a venit ideea electrificării liniei.
- Ăn 1910 se hotărăÂşte electrificarea liniei datorită randamentului slab al sistemului benzo-electric.
- 16 ianuarie 1911, se acordă dreptul de electrificare al Căii Ferate „Arad-Podgoria”.
- Lucrările de electrificare încep in primăvara anului 1911.
- Ăn 1911 pentru remorcarea trenurilor de lucru Âşi a trenurilor cu balast sunt achizitionate două locomotive cu abur nr. 31 si 32 fabricate la Budapesta cu nr. 2841/1911 Âşi 2842/1911.
- 4 aprilie 1913, se face inspecĂžia tehnică a lucrărilor de electrificare de către Comisia Superioară a Ministerului ComerĂžului din Budapesta.
- 10 Aprilie 1913, se inaugureză Calea Ferată Electrificată „Arad-Podgoria”, având urmatoarele segmente:
1. Arad-Ghioroc 22,3 km
2. Ghioroc-Pâncota 22,2 km.
3. Ghioroc- Radna 13,9 km.
- C.F. „Arad-Podgoria” devine prima cale ferată electrificată din estul Europei Âşi a 8 a din lume.
- Exploatarea s-a realizat cu automotoare Ganz Es. Danubius iar vagoanele fabricate la uzinele Johann Weitzer din Arad.Viteza maximă era de 40 km/h.
- Cele 11 vagoane benzo-electrice au fost transformate în remorci pentru trenurile de călători, fiind dotate cu un compartiment pentru transportul bagajelor.
- Locomotivele cu abur nr. 1 Âşi 2 au fost transformate pentru ecartament de 750mm Âşi vândute primind numerele 763.201 Âşi 763.202.
- Ăn 1920 locomotivele cu abur nr. 31 si 32 au fost vândute la MAV.
- După Unirea din 1918, „Societatea Anonimă a Căilor Ferate Electrice Arad-Podgoria” a trecut sub controlul statului român prin DirecĂžia Căilor Ferate Particulare din Ministerul Lucrărilro Publice Âşi ComunicaĂžiilor care acordă o nouă concesiune nr. 15182 din 16 martie 1935.
http://sageata-verde.uv.ro/img/doc_1.jpg
- 11 Iunie 1948, Calea Ferată Electrică „Arad-Podgoria” trece în patrimoniul Regionalei C.F.R. TimiÂşoara, prin naĂžionalizare.
http://sageata-verde.uv.ro/img/doc_2.jpg
- 1 octombrie 1948 s-a întocmit un tarif special pentru transportul de călători, bagaje, mesagerie, coletărie si vagoane complete, nemodificat pe toată durata exploatării CFR.
- Activitatea liniei (exprimată in expedieri) a evoluat de la 12.421 tone de marfă si 684.235 călători în anul 1907, până la 35.127 tone marfă Âşi 2.809.272 călători în anul 1945. La preluarea liniei de către CFR traficul era în declin, dar după anul 1949 evoluĂžia traficului s-a schimbat Âşi a atins în anul 1955 apogeul: peste 46 mii tone de marfa Âşi aproape 3,5 milioane de călători. După acest an, mai ales după 1959, traficul de mărfuri a scăzut, dar nu acelaÂşi lucru se poate spune Âşi despre cel de călători.
- Ăn 1964, din motive de urbanizare Âşi sistematizare, porĂžiunea de linie ce traversa oraÂşul Arad a fost suprimată, calea ferată fiind limitată la terminalul din cartierul Micalaca, iar mai târziu lângă Combinatul Chimic.
Arc peste timp – Sageata Verde in statia Ghioroc (1973)
- Sageata Verde in statia Ghioroc (2006)
- Ăn 1977 linia a fost adusă de la terminal până în incinta atelierelor Âşi a depoului din Arad, care rămăseseră fără legătura cu exploatarea.
- Ăn noaptea premergătoare unei vizite a lui Nicolae Ceausescu la Arad originala staĂžie cochetă de la Podgoria (acolo unde este acum magazinul de mobilă Euro Stil) a fost aruncată în aer Âşi măturată rapid de pe faĂža pământului.
- 1 Ianuarie 1983, Calea Ferată „ Arad-Podgoria” trece sub patrimoniul „IJTL Arad”, pe relaĂžia Arad-Ghioroc introducându-se tramvaie urbane.
- O perioadă scurtă "săgeata" a funcĂžionat între Radna Âşi Pâncota Âşi servea la transportul la Ghioroc a sătenilor din podgorie, care veneau la oraÂş cu tramvaiul.
- La mijlocul anilor 1980 Compania de Transport Public a pregătit un plan de modernizare a SăgeĂžii Verzi, dar costul lucrărilor era atât de ridicat încât necesita aprobarea BucureÂştiului-aprobare pe care nu a primito niciodată.
- 1 Octombrie 1991, au circulat ultimele trenuri pe relaĂžiile Ghioroc-Radna Âşi Ghioroc-Pâncota. Transportul este , de atunci, asigurat de autobuzele C.T.P.Arad. Săgeata verde a fost garată in depoul de la Ghioroc.
- Conform unui raport al directorului tehnic al CTP, Petre Cuvineanu, în momentul casării sale, Săgeata Verde avea 11 vagoane-motor, 12 vagoane pentru transport de persoane, 9 vagoane de marfă.
- 1991- prezent se fac o mulĂžime de proiecte de recontrucĂžie a linie, toate rămânând din păcate doar la faza incipientă.
- Ăn 1992 a fost trimisă la uzina Astra pentru reconstrucĂžie primul automotor electric care a circulat pe linia electrificată
- Ăn 1995, după 3 ani, a fost scos de la Astra vagoane automotorul Âşi remorca restaurată, care aveau culorile originale Âşi au fost restaurate folosind planurile originale de la Muzeului Transporturilor de la Budapesta...
Urmeaza datele tehnice despre "Sageata".
</e></IMG><e>
</e></IMG><e>
</e></IMG><e>
</e></IMG><e>
</e></IMG><e>
</e></IMG><e>
</e></IMG><e>
</e></IMG><e>
</e></IMG><e>
</e></IMG><e>
</e></IMG><e>
</e></IMG><e>
</e></IMG><e>
</e></IMG><e>
</e></IMG><e>
