catalin
Well-Known Member
Buna Cosmin,
am citit tot ce ai scris si iti urmaresc lucrarea si inca ma minunez ca dupa doua pagini nu ne spui care este modelul de inspiratie pentru lucrarea ta. Poate cineva mai are o poza, o informatie, ceva care sa te ajute, asta plecand de la premisa ca informatiile sunt mereu bine-venite.
Daca nu, probabil va trebui sa treci cu vederea peste ce voi scrie in continuare.
Daca modelul de referinta este remiza circulara construita la CFR in cadrul programului de inzestrare a stratiilor desfasurat intre 1910-1915 , si cred ca asa e pentru ca recunosc liniile frumoase ale remizelor de la Dorohoi, Burdujeni, Pitesti, Jiblea, etc... atunci da-mi voie sa scriu si eu cateva randuri.
Usile de acces ale masinilor nu aveau initial acel unghi drept capatat probabil odata cu simplificarea muncii socialiste. Pozele de epoca ne arata o usa arcuita frumos, urmand arcul de cerc al intrarii de caramida, asa cum putem vedea in aceasta poza anterioara primului macel mondial, luata la Pitesti, in spatele acestor chipuri pitoresti ale strabunicilor nostri:
In fata acestor usi, intre linii, se afla o " borna" din granit in care exista un carlig in forma de S de care se prindeau aceste usi pentru a nu fi inchise de vant in timp ce masina era remizata. Gasesc, daca te intereseaza, o poza in care cineva sa fi "prins" si aceste borne, disparute ulterior.
Apoi, sper ca usile sa nu ramana in aceasta culoare pentru ca nu au fost niciodata asa. Nu se folosea vopsea decat la feronerie, insa lemnul era tratat...regeste. Adica cu ulei Valvoline uzat, recuperat de la locomotive. Sa reziste la atacul marsavelor carii de lemn...
Acest ulei dadea o culoare negru mat dupa uscare acestor usi. Vezi si ca balamalele nu se prindeau in caramida ci intr-o bucata de granit inserata intre randurile de caramida. Evident, granitul era alb, caramida rosie. Diferenta de material/culoare se vede si in poza din acest mesaj.
Sa vedem insa ce remiza ai luat ca model, ce epoca, pentru ca altfel ce am scris mai sus e doar poveste.
am citit tot ce ai scris si iti urmaresc lucrarea si inca ma minunez ca dupa doua pagini nu ne spui care este modelul de inspiratie pentru lucrarea ta. Poate cineva mai are o poza, o informatie, ceva care sa te ajute, asta plecand de la premisa ca informatiile sunt mereu bine-venite.
Daca nu, probabil va trebui sa treci cu vederea peste ce voi scrie in continuare.
Daca modelul de referinta este remiza circulara construita la CFR in cadrul programului de inzestrare a stratiilor desfasurat intre 1910-1915 , si cred ca asa e pentru ca recunosc liniile frumoase ale remizelor de la Dorohoi, Burdujeni, Pitesti, Jiblea, etc... atunci da-mi voie sa scriu si eu cateva randuri.
Usile de acces ale masinilor nu aveau initial acel unghi drept capatat probabil odata cu simplificarea muncii socialiste. Pozele de epoca ne arata o usa arcuita frumos, urmand arcul de cerc al intrarii de caramida, asa cum putem vedea in aceasta poza anterioara primului macel mondial, luata la Pitesti, in spatele acestor chipuri pitoresti ale strabunicilor nostri:
In fata acestor usi, intre linii, se afla o " borna" din granit in care exista un carlig in forma de S de care se prindeau aceste usi pentru a nu fi inchise de vant in timp ce masina era remizata. Gasesc, daca te intereseaza, o poza in care cineva sa fi "prins" si aceste borne, disparute ulterior.
Apoi, sper ca usile sa nu ramana in aceasta culoare pentru ca nu au fost niciodata asa. Nu se folosea vopsea decat la feronerie, insa lemnul era tratat...regeste. Adica cu ulei Valvoline uzat, recuperat de la locomotive. Sa reziste la atacul marsavelor carii de lemn...
Acest ulei dadea o culoare negru mat dupa uscare acestor usi. Vezi si ca balamalele nu se prindeau in caramida ci intr-o bucata de granit inserata intre randurile de caramida. Evident, granitul era alb, caramida rosie. Diferenta de material/culoare se vede si in poza din acest mesaj.
Sa vedem insa ce remiza ai luat ca model, ce epoca, pentru ca altfel ce am scris mai sus e doar poveste.