Recenzie la locomotivele ND 2

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

nae44

Member
Trenulist
2 Ianuarie 2008
332
918
Am avut ocazia sa privesc poza cu aceast model si de curand sa o vad pe viu aceasta locomotiva pe macheta.
Primul lucru care m-a uimit la aceasta locomotiva a fost cand i-am vazut cutia. Frumos ambalata, curat, din materiale de calitate cu un desen de invelis cel putin ciudat. Spun asta, pentru ca, din obisnuinta ma asteptam sa gasesc o cutie fie cu fereastra prin care se vede modelul fie cu o poza a acestuia. In fine, nu a fost asa deloc. Sincer ambalajul mie imi sugereaza altceva. Gandul mi se duce catre o cutie in care se gasesc betisoare aromate ce daca le dai foc miros ca o locomotiva ND 2. S ar putea face asta in timp ce rulezi locomotiva pe macheta, nu ?
As vrea sa spun ca am fost uimit inca odata de aceasta locomotiva. Poate o sa va intrebati de ce ? Pentru ca din pozele care au circulat pe internet reiesea ca este o locomotiva inca in lucru, de un verde foarte inchis si, cel mai tipator, mi se parea luciul acelui verde. Spun asta pentru ca din imagini parea ca in acel verde de pe modelul in constructie care era exagerat de lucios puteai sa-ti numeri firele de par de clar ce lucea. Am avut deci placuta surpriza sa constat ca modelul final, adica cel ce il poti avea in mana este foarte corect vopsit. Si nu numai atat, chiar destul de fin vopsit.
Un alt lucru care m-a surprins placut este aparitia modelului insasi. Dupa cum se stie, cunoscuta fabrica de locomotive din capitala oltenilor a fabricat locomotive nu numai pentru CFR. Au fost fabricate locomotive de acest tip sau inrudite cu tipul de baza si pentru complexele industriale din tara si pentru export. Au fost locomotive exportate in Bulgaria, Polonia dar si in China. Fiind mai cu seama locomotive europene si mai degraba curiozitati printre locomotivele asiatice sincer ma asteptam sa apara modelul unei astfel de locomotive mai intai in Europa si apoi in tara de la miazazi. Se cunoaste ca in China acest tip de locomotive a fost ceva izolat, nefacand parte dintr-o familie de locomotive consacrate pe acele meleaguri specifice culturilor de orez. Iata ca realitatea a scos la iveala insa contrariul si acum am ocazia sa privesc una dintre aceste locomotive. Sincer asta imi face placere dar totodata ma face sa imi pun intrebarea de ce europenii au ramas asa de in urma ?



Desi este o locomotiva care difera de locomotivele CFR, modelul locomotivei seria ND 2 fabricat in China l-am luat la ,disecat. Am facut asta fara intentia de supara pe cineva sau de a critica inutil sau a da cu bata in balta insa sunt destule calitati si defecte la aceasta locomotiva care as vrea sa le scot in evidenta. Fac acest lucru ca modelist si ca feroviar cautand sa fiu cat mai obiectiv. Deci ceea ce am constat la aceasta locomotiva se poate incadra la o rubrica de genul : Stiati ca ? As vrea sa cred ca informatiile mele sunt utile pentru o apreciere corecta a acestui model. Asa cum am mai zis, nu vreau sa zic ca este lucrat prost nici ca este perfect ci as vrea sa-l prezint asa cum este el. Cu bune si cu rele. Chiar daca asta va genera numai barfe si replici de doi bani de genul daca nu-ti place, nu-ti lua ba ...!. Asa a fost si in cazul locomotivelor 060 DA CFR. Sper sa avem o discutie mai tehnica si mai putina tzatzaleala.
Pana la urma, iata ce as avea de zis despre modelul ND 2 :
Calitati :
1.Corpul (oala) ventilatorului de la grupul de racire al motorului diesel este corect executata. Sita este foarte fin executata si aproape perfecta cu realitatea. Prinderea acesteia precum si cilindrul care-l inchide sunt conforme cu realitatea, bine proiectate si bine executate. Sub sita exista chiar si un ventilator, care la multe alte modele lipseste.
2. Corpul farului central este corect executat planul frontal al acestuia fiind perpendicular pe planul sinelor. Intensitatea luminoasa a acestuia este cea corecta de far central si se aprinde satisfacator inca de la o tensiune destul de scazuta de alimentare a sinelor.
3. Curbura acoperisului cabinei este reala, corecta si bine executata, respectand chiar si retragerile de gabarit ale locomotivei.
4. Dispozitivul de pornire Gliga al motorului diesel este executat corect pe laterala acoperisului locomotivei, fiind intocmai ca la locomotivele reale si ca la unele locomotive CFR. Ulterior acest dispozitiv a fost demontat.
5. Capacele de vizitare de pe acoperis sunt corect dimensionate si toate au, la colturi, urechile de agatare a lor in carligele de ridicare ale podului rulant. Sunt executate corect, fin si intocmai cu realitatea. Sincer ma mira ca la un model din aceasta categorie s-au facut si aceste detalii atat de fine. Oricum e un fapt pozitiv.
6. Ferestra mobila de la mijlocul salii masinilor este corect executata. Am verificat si intr-adevar, si pe partea stanga si pe partea dreapta a cutiei locomotivei ferestrele mobile sunt si la locomotiva GFR verificata si la model in partea catre postul 2. Deci asa este corect.
7. Stergatoarele ferestrelor frontale sunt excelent executate. Foarte fine, corecte si a dimensiunile si proportiile reale. Este executat la fiecare stergator si suportul lamei de stergere precum si niplul de care se agata arcul de presare al lamei pe sticla ferestrei. Este intr-adevar remarcabil ca la un model din acesta categorie de pret sa fie excutat asa ceva.
8. Barele de mana sunt corecte ca diametru si ca pozitionare pe cutia locomotivei. O calitate a acestora este ca sunt si metalice, ceea ce le ofera o rezistenta sporita in timp.
9. Barele de mana pentru acces in postul de conducere sunt bare efective asa cum este corect, cu sectiunea rotunda, nu sunt turnate odata cu carcasa modelului ca la modelele mai vechi.
10. Grilele filtrelor din peretii laterali ai locomotivei sunt prinse de pereti prin chedere. Aceste chedere sunt numai din cauciuc. Deci, modelul este corect vopsit, chederul de la fiecare grila fiind de culoare neagra.
11. Placa cu numele constructorului de pe usa de acces in sala masinilor din exterior este corect executata. Desi totusi nu este o placa propriu &8211; zisa executata prin electroeroziune, prin vopsirea ei pe model, iti da senzatia de placa reala. Finetea cu car sunt executate caracterele pe aceasta placa este remarcabila. Sfat : nu apucati niciodata modelul cand il ridicati de pe sina de aceasta zona. Cu timpul se va sterge placa si literele chinezesti si ar fi pacat.
12. Pupitrul mecanicului din postul de conducere este bine detaliat si corect amplasat.
13. Capacul prizei de pe botul locomotivei de deasupra numarului de circulatie al locomotivei este vopsit cu galben, asa cum este corect, fiind o priza ce curent.
14. Arcurile elicoidale ce alcatuiesc suspensia primara a fiecarei cutii de osie sunt lucrate perfect. Adica, sunt executate din sarma bobinata si nu prin procedeul de turnare odata cu masca boghiului. Acest procedeu implica mai multa manopera si de obicei apare la modelele scumpe sau foarte scumpe. Acest arc de pe model arata intr-adevar ca un arc real. Insa as avea si aici ceva de adugat. Din graba, constructorul la asamblarea pieselor boghiului, la unele arcuri, a lasat capatul spirei arcului catre cel ce priveste boghiul. Aceasta face sa para arcul pozitionat stramb. Pentru a rezolva aceasta problema va recomand totusi sa rotiti arcul usor cu o penseta foarte fina fara a strange de el.
15. Modelul locomotivelor seria ND 2 are rotile cu spite ceea ce-l face mai aproape de un model perfect. Si spitele sunt vopsite cu rosu iar bandajul este vopsit cu alb.
16. Cutiile lagarelor de osie sunt foarte bine executate. Sunt corecte, complete si la scara. Au executate corect si nervurile de intarire chiar si suruburile de la capacele frontale. Au un aspect foarte real.
17. Spatiul dintre rezervorul principal de combustibil si cutia locomotivei de deasupra rezervorului este corect si la scara. Intr-adevar la acest model se poate usor observa ca totusi rezervorul este alta piesa decat sasiul locomotivei. Este de remarcat la acest rezervor principal de combustibil ca fata laterala inclinata este la un unghi corect iar ca la baza acestuia, exista si cele doua urechi ca la rezervorul real.
18. Lagarele de sprijin ale osiilor in boghiu sunt extrem de robuste si fiabile si ar putea sa suporte si locomotive mult mai grele. Cred ca un astfel de lagar practic dureaza mai mult decat locomotiva insasi. Ca la modelele locomotivelor americane prinderea este foarte sigura si nici nu poate fi vorba de uzuri in timp ca la locomotivele cu lagare de plastic.
19. Modelul este bine lestat, are o aderenta buna si in plan transversal nu se clatina nici in aliniament nici la abordarea curbelor cu sina inclinata.

Defecte si nereguli:
1. Cutia cu trompete de pe acoperisul cabinei de conducere postul 2 este stramb lipita. Toata cutia sta rotita intr-o parte. La alte modele o fi la fel ?
2. Podelele de revizie pentru personal de pe acoperisul locomotivei sunt reale insa mi se par a fi totusi prea late. Fiind acoperite cu tabla striata de aluminiu cred ca era mai bine daca ar fi fost vopsite cu o culoare care sa sugereze aluminiul.
3. Cosul de evacuare a gazelor de esapare este gresit executat. Acesta este mai ingust si de forma dreptunghiulara, nu patrata ca la model. Cosul real are si doua aripioare de tabla in interior perpendiculare pe planul exterior al bordurii cosului care la acest model lipsesc.
4. Culoarea luminii farului central este in totala dizarmonie cu culoarea lampilor coltare ale locomotivei. Adica farurile coltare ale locomotivei dau o lumina galbuie, nu foarte intensa, ce iti creaza senzatia in mod clar de bec cu incandescenta, asa cum este real. Farul central da o lumina de o culoare rece, cu aspect mai degraba de lampa cu xenon ca la masinile derbedeilor, departandu-se astfel, din pacate, de culoarea galbuie a unui bec cu incandescenta asa cum este real. Acest lucru este in disonanta cu celelalte lumini coltare corecte. Este adevarat ca in filmuletul postat pe forum farul central pare sa aiba culoarea corecta, insa asta nu poate fi luat ca reper. Fiind o filmare de noapte, culoarea unei lumini foarte intense fata de resul imaginii poate fi distorsionata din cauza supraexpunerii locului respectiv. Ca sa nu mai vorbim ca fiecare camera video, daca are balansul de alb setat pe automat, poate vedea ceva total diferit. Ca incercare faceti asta filmand o scena, cu un peron de exemplu, unde aveti intuneric in jur si pe peron sunt lampi fluorescente, becuri cu vapori de sodiu (rosiatice) si bec clasic cu incandescenta. Filmati si o sa vedeti ce veti obtine. Atunci va veti da seama ce am vrut sa spun.
5. Distanta intre barele de mana de pe peretele frontal al cutiei locomotivei si cutia locomotivei mi se pare a fi prea mare. In realitate acestea sunt mai apropiate de perete. Daca masuram distanta dintre barele de mana si peretele modelului si o inmultim cu 87, asa cum stim ca este scara corecta, ne rezulta un spatiu real de aproape 20 cm !!! Cam mult, nu credeti ? Mecanicul de locomotiva se tine de acea bara cu mana, nu cu piciorul.
6. Imbinarea matritei de executie a carcasei modelului, la colturi, intre pereti, este defectuasa. Daca privim coltul modelului la lumina se vede clar unde se imbina partea frontala cu peretele lateral. Acest lucru se poate evita la o suprapunere corecta in timpul fabricatiei a partilor ce alcatuiesc carcasa unui model.
7. Barele de mana pentru acces in postul de conducere sunt bare din teava vopsita odata cu cutia locomotivei. Chiar daca se lustruiesc in timp, sau se mai sterge vopseaua, niciodata nu arata de culoarea si luciul inoxului asa cum sunt pe model. Este vorba de o bara de mana nu de o lingura sau de un cutit. De fapt cand este corect ? Cand s-au vopsit barele frontale cu vopseaua cutiei sau cand s-au lasat nevopsite barele de acces in postul de conducere al locomotivei ? Parerea mea este ca toate barele trebuiau vopsite.
8. Elicea ventilatorul grupului de racire de sub sita de pe acoperis nu are forma corecta. Axul celei reale este prelungit in sus si are forma rotunda, nu este ras ca la model de deasupra paletelor. De asemenea nici numarul paletelor nu este corect.
9. Daca privim coltul locomotivei, pe lateralul acesteia exista un spatiu in interior si o treapta pentru piciorul celui care se urca pe pervaz sa stearga geamul frontal. Treapta iese prea mult in exterior iar adancitura pentru picior este prea ingusta si aproape deloc scobita in interior. Daca privim in lateral la un centinetru dreapta vom vedea forma corecta a acestui locas pentru picior. Si locasul incorect trebuia executat ca cel de la treptele de acces in cabina insa mai putin lat ca acestea.
10. Treapta de acces in cabine de pe boghiu de fapt se prinde de sub sasiul locomotivei in realitate. Desigur asta nu era posibil la model pentru ca nu se mai putea misca lateral suficient boghiul. Insa, suprafata acesteia este mai mare decat este cea reala. Ca dimensiune era mai corect daca se executa cat cea de la coltul locomotivei ( cea prinsa sub sasiu ) si sa nu aiba forma unui faras ca sigur nu e asa.
11. Cupla modelului este o cupla Caddy, folosita la matriarul rulant american de constructie mai veche. Aceasta nu are nimic comun cu cupla automata centrala cu care este echipata locomotiva reala. Nu seamana nici ca forma nici ca lungime fata de traversa frontala. Real, cupla automata este mai aproape de traversa frontala a locomotivei. Pentru a fi mai usor, constructorul a folosit pentru modelul sau o cupla care deja este in fabricatie si cu care poate cupla modelele celorlalte firme ce-si vand produsele pasionatilor din China. Era necesar un compromis pentru ca daca cupla automata o asezau la distanta corecta fata de traversa frontala atunci, din cauza jocurilor, exista posibilitatea ca locomotivele sa se atinga. Daca totusi calculau corect distanta minima ca cele doua locomotive sa nu se atinga cu siguranta tija cuplei ce iese prin traversa frontala era mai scurta si in consecinta ar fi trebuit construite cuple speciale pentru acest model. Asta ar fi ridicat cu siguranta pretul modelului. Totusi , in cazul in care vrem sa remorcam pana la urma ceva european trebuie sa schimbam cupla. Din sapaturile mele am aflat ca nu exista cuple scurte europene sau macar cuple NEM care sa aiba prinderea de model ca cele Caddy. Asadar, daca vrem sa remorcam ceva pe diorama noastra sau chiar sa facem din modelul ND 2 un model al firmei romanesti GFR e necesar sa construim o cupla noua pentru model. Nu incercati sa taiati tija cuplei Caddy si sa o lipiti de o alta cupla europeana pentru ca odata rupta nu mai poate fi lipita cu solutii de lipit obisnuite. Astfel obtineti o cupla rupta si o problema nerezolvata. Daca totusi va apucati sa construiti o cupla noua pentru locomotiva ND 2 trebuie tinut seama si ca inaltimea acesteia e mai mare decat cea a cuplei Caddy si daca nu tineti cont de aceasta puteti avea surpriza sa iasa mai jos decat celelalte cuple si nu o puteti folosi.
12. Bara de tragere a zavorului cuplei pentru dezlegare este foarte fin executata si chiar functioneaza. Bravo lor. Are insa doua probleme : de ea nu este agatat nimic catre cupla (nici nu ar avea cum pentru ca dezlegarea cuplelor reale de acest tip se face in alt mod) si tija perpendiculara pe traversa frontala adica aceea care are o ureche la capatul liber deasupra cuplei este prea lunga. Adica aceasta e facuta cam pentru lungimea cuplei Caddy ceea ce nu e real. Daca este consideram ca este nevoie de un brat de parghie ca manevrantul sa traga zavorul cu usurinta de la cupla automata, atunci cred ca va dati seama ca bara lunga trebuie sa fie la manerul care e pe traversa si nu invers la bara care e pe cupla. Asa ca, barele sunt tocmai invers in realitate. Deci capul barei are un lant de care se trage zavorul si e mai scurt iar manerul adica capatul de care tragi e mai lung ca sa ai un brat de parghie mai bun. Daca executau cupla reala si nu puneau una Caddy atunci erau obligati sa respecte aceasta proportie si bara ar fi fost reala ca lungime. Asa ca au facut bara incorect pentru a masca pentru necunoscatori ca aceasta cupla nu e reala.
13. Tot vorbind de traversa frontala a locomotivei ar trebui adaugat ca mai lipsesc trei bare de pe aceasta. Asa cum se vede si in poza de pe prospectul ce insoteste modelul in cutie, pe traversa frontala si in stanga si in dreapta, orizontal, exista doua bare sub pervazele de sub lampile coltare. Acestea servesc pentru a se tine personalul de manevra de ele cand sta pe scara frontala de langa cupla. De asemenea, la partea din dreapta a travesei frontale mai exista si o bara verticala pentru acelasi scop care, la model, cu parere de rau, lipseste. Totusi studiind mai atent cateva poze am ajuns la concluzia ca de fapt locomotivele ND 2 0036 si ND 2 0108 au aceste bare. Asadar este posibil ca locomotivele ND 2 0060 si ND 2 0150 sa nu fi avut in realitate aceste bare si, in consecinta, constructorul sa nu le fi montat. Totusi, mai ramane un mister pentru mine. La locomotivele ND 2 0060 si ND 2 0150 care nu au aceste bare nu se vede nici un semn sau lacas sau gaura in care sa se prinda, pe aceeasi carcasa, barele celorlalte doua modele. Deci, un montator, care trudeste in fabrica de modele ND 2, de unde stie el atunci unde monteaza barele ? Il striga sef-su si-i zice : mai fa inca 50 de bucati de ND 2 0036, prietene ! Si atunci el se duce docil la bancul de lucru si se apuca de treaba. Dar daca monteaza barele manual fara nici un semn, oare toate locomotivele vor iesi la fel ?
Sa nu-mi ziceti ca sunt matrite diferite ca ma prabusesc de ras. O matrita costa in jur de 100.000 de euroi si credeti ca pentru atata lucru face inca una ? Poate vreodata voi afla misterul ...
14. La lampile coltare, rama de aluminiu ce are si usa de deschidere pentru acces la bec este bine realizata si da impresia bine de realitate. Problema este insa ca imbinarea acesteia cu corpul cilindric al lampii ce iese prin perete este defectuasa. Nici o rama de pe model nu se inchide perfect pe oala acestor faruri. Daca privim aceste faruri din lateral se poate observa cu usurinta ca sunt mai lungi decat ar trebui. Adica cu rama montata se prelungesc prea mult in fata. De asemenea, diametrul lor este prea mare. Locomotiva ND 2 reala are diametrele acestor faruri coltare mai mici, lucru ce se poate observa chiar si pe poza prospectului din cutia cu care se livreaza.
15. Rezervorul de combustibil, desi am mai amintit despre el, are in capatul spre postul 1 o scobitura care in realitate nu exista. Aceasta a fost facuta in scopul de a permite miscarile boghiului la trecerea locomotivei prin curbe. Daca nu folosim modelul pe curbe cu raze foarte mici, e ok, asta nu se vede. Daca vrem sa fim si mai carcotasi, asta nu e tot. Sunt curios cati dintre proiectanti au fost sub rezervorul de motorina al locomotivelor de acest tip ? Daca chiar vroiau sa-l faca perfect, trebuiau sa coboare acolo, nu sa presupuna cum este. In realitate aceste locomotive au in rezervorul principal o gaura in forma de tub patrat cu colturile rotunjite care trece prin rezervor pana sus pe acesta. Deci tubul e liber la capete si poti deci sa bagi mana prin el pana sus pe rezervor fara sa te atingi de motorina ca interiorul lui e liber, e afara, corpul sau fiind sudat pe exterior de rezervor. Acesta serveste pentru a putea demonta cutia de cuplare a cuplajului transversal. Domnilor, unde este asta la locomotiva noastra ?
16. Tot la rezervorul de combustibil exista pe lateral doua litrometre. Sectorul de cerc gradat pe care indica valoarea cantitatii de combustibil acul indicator, este din alama si nu din aluminiu asa cum gresit este vopsit pe model. De asemenea, pe partea stanga a rezervorului este amplasat dispotiviul om mort. Aceasta cutie desi este o piesa separata, cum este si in realitate, la model aceasta nu este la scara. Este prea mare. Masurati si veti ajunge la aceeasi concluzie ca si mine. Pacat. Se putea remedia acest lucru cu mai multa atentie.
17. Pe partile inclinate ale peretilor de la rezervorul de combustibil, capacele de curatire a fundului rezervorului nu au reproduse suruburile de prindere ale acestor capace. La litrometru insa aceste suruburi fine sunt reproduse foarte corect. Sa se fi plictisit constructorul sa pastreze acelasi grad de detaliere si la capace ?
18. Barele de mana in forma literei L ce folosesc la prinderea manevrantului sau a mecanicului de colturile locomotivei pe lateralul locomotivei exact la colturi unde se imbina cu traversa frontala desi exista acestea sunt la partea de sus lipite de cutie. De ce ? Hai sa privim locomotiva din lateral catre bot stand cu ochii la inaltimea cabinei si privind cam din dreptul cabinei din spate. Deci privim din spate catre bot. Ce observam ? Daca la bara de mana dintre fereastra de colt si cea frontala a cabinei ramane un anumit spatiu pentru a baga mana intre cabina si bara, aceeasi mana trebuie sa o bagam si mai jos la bara de dedesubt pentru a sta in siguranta pe treapta. E clar ?
19. Suportii laterali de ridicare a cutiei de pe boghiuri sunt prea mici executati si nu sunt gauriti. Daca ne gandim la suportii de ridicare a capacelor de pe acoperis sau la cei ce prind barele dispozitivului de pornire Gliga de pe lateralul acoperisului, nu se putea face ceva asemanator si la suportii de ridicare ai cutiei ?
20. La partea de jos a traversei frontale este un tub de cauciuc care la capatul de jos se temina brusc. Acest tub este un tub de aer de 5 atm pentru aerul comprimat necesar franarii trenului. Este clar ca la capatul acestei semiacuplari este o piesa metalica de legatura cu vehiculul urmator. La model aceasta piesa lipseste si furtunul arata ca unul de cismea sau de stropit gradina care atarna inutil acolo (ca sa nu fiu rau si sa folosesc cuvinte ce ar putea duce la stergerea mesajului ... ).
21. La suspensia secundara formata din arcul in foi este o alta neregula. Arcul in foi de la aceasta suspensie este un arc in foi dublu, nu un arc simplu asa cum e executat pe model. Adica pachetul de arc are doua randuri de lame elastice, paralele ca doua arcuri lipite, nu un singur arc ca pe model. De asemenea, pachetul pentru foile de arc este prea mare comparativ cu lungimea foilor de arc. Adica prea inalt si prea lung.
22. Bridele dispozitivului de rapel sunt executate, insa sunt pozitionate prea spre exteriorul boghiului. In realitate acestea sunt mult mai in interiorul cadrului de boghiu.
23. Levierele de la talerele arcurilor elicoidale ale suspensiei primare de sub cutiile de osii sunt din lateral corect dimensionate. De dedesubt insa, sunt dintr-o singura bucata si sunt grosolan executate. In realitate acestea sunt doua piese paralele si nici asa impreuna nu sunt atat de late cum se vad daca intorci locomotiva cu rotile in sus.
24. Tot la boghiuri, prima data ne mira de ce exista totusi un spatiu asa de mare intre arcurile elicoidale de la rotile vecine ? La o analiza mai atenta se observa ca lipsesc axele triunghiulare ce au in capete portsabotii si nici sabotii nu sunt. Exista o simulare timida a acestora in exteriorul arcurilor insa departe de realitate. Ceea ce e surprinzator este ca sabotii de franare nu exista. Daca ar fi existat acestia ar fi trebuit sa fie asezati in apropierea rotilor pe suprafata de rulare la un oarecare spatiu. Si atelajul de frana corspunzator acestora lipseste si din acesta cauza se vede prin boghiu pana la cutia cu angrenaje. Era bine daca in acest spatiu macar se reproduceau partial carcasele motoarelor de tractiune sa nu se mai vada cutia cu angrenaje.
Si inca ceva. Dupa cum e cunoscut, distanta intre osiile 1 2 si 5 6 este de 1950 mm iar distanta intre osiile 2 3 si 4 5 este 2150 mm la boghiurile reale. Masurati si voi si trageti concluzia.
25. Tot vorbind de boghiuri, se vad din lateral, sub cadrele boghiurilor, placi metalice lucioase ce prind osiile. Aceasta copilarie de proiectare exista numai la modelele pentru seturi de start sau la cele din anii 60. Chiar si suruburile de prindere a acestora se vad partial ceea ce e nepermis la un model ce are unele piese atat de frumos executate.O solutie de ameliorare ar fi sa demontam mastile (fetele) boghiurilor si sa vopsim cu o culoare mata acele table ingrozitoare pentru a se mai estompa putin efectul de luciu al acestora.
26. Tot ca un detaliu al constructiei boghiurilor, lipseste dispozitivul de uns buza bandajelor cu mecanismul de biela-manivela de antrenare al acestuia.
27. Bandajele locomotivei sunt vopsite manual, cu pensula si vopsirea e lipsita de precizie. In unele locuri aceasta vopsea e aproape stearsa iar in alte locuri este prea groasa.
28. Buza bandajelor este exagerat de mare si nu respecta dupa parerea mea nici normele NEM si nici pe departe NMRA RP 25.
29. Daca folosim modelul in mod analogic, acesta la trecerea peste schimbatoarele de cale si nu numai apar unele mici intreruperi ce dau tot felul de socuri inainte-inapoi si de smucire a garniturii ce este legata de locomotiva. Aceste smucituri in tractiune pot proveni de la jocurile prea mari in mecanismul de antrenare al osiilor locomotivei. Acest lucru se poate vedea si daca punem locomotiva pe cutia ei si o miscam inainte si inapoi. Ea se vede ca se deplaseaza destul de mult pana se blocheaza rotile comparativ cu alte modele de locomotive. O alta cauza este lipsa sau daca exista ineficienta volantilor de pe axul motorului electric care ar compensa un timp scurt lipsa de cuplu momentana a motorului.

Una peste alta acest model este un model reusit. Dupa cum stim nici un model nu este perfect ca si noi dealtfel. Daca suntem realisti, nu putem sa avem pretentii exagerate de la un model de locomotiva ce costa putin peste 100 de euroi. E ca si cum am avea pretentia de la o dacie stramosesca sa sa fie un Rolls. Nu se poate si ieftina si perfecta. Dar modelul merita sa fie in colectia noastra ca este un model bun, cu toate neajunsurile lui. In sprijinul afirmatiilor mele vine si pretul lui care-l face si mai atractiv. Cred ca o sa-mi cumpar si eu unul.
 
Ai uitat sa acoperi partea functionala sau nu ai vrut sa intervi in acest subiect.ca model are si nu parti reusite,insa eu am fost putin dezamagit de cum ruleaza pe sine la viteze mici.se comporta putin cam sacadat,desi modelul era echipat cu un decodor esu.presupun ca decodoarele alea nu ar trebui sa comande motorul defectuos.deci tind sa cred ca la partea mecanica exista mici lipsuri,cred ca are legatura si cu faptul sa are acel joc atunci cand sta pe loc.abia astept sa vad modelul desfacut.
 
Excelent,

personal, asta imi doresc sa citesc. O analiza a modelului nu a autorului sau a firmei care il vinde.
Se vede ca sti bine locomotiva reala (macar din studiul pozelor), premisa obligatorie pentru o recenzie de calitate.
 
Mersul la viteza mica

<t>Ai dreptate in ceea ce priveste mersul la viteza mica. Nu e prea grozav. Dar despre asta am scris la punctul 29. Este adevarat eu am incercat un model care era anlogic. Nu am incercat un model prevazut cu cip. Asa ca nu ma pot exprima cum merge cu cip pentru ca habar n-am si nu imi place sa bat campii cand nu stiu. <br/>
Nici nu as fi avut cum sa incerc un model cu cip ca eu nu am nimic digital, deci ar fi fost imposibil. Cam asta e.</t>
 
Salut ,
orice locomotiva noua are nevoie de un rodaj !!!! cel putin 0,30-1h in ambele sensuri rulata fara a tracta vagoane .Dupa aceea va rula mai bine .
Iar cupla este un klon :este o cupla EZ-Mate (clonul lui Bachmann ) dupa cuplele americane Kadee (nu Caddy ....ceea ce este jargonul pentru masinile americane Cadillac ).Este intr-adevar ceva mai mare ca o cupla originala ,dar totusi muuuuuult mai aproape de realitate ca un monstru NEM (Roco ,Fleischmann,Märklin etc).
 
SantaFeFan a spus:
Iar cupla este un klon :este o cupla EZ-Mate (clonul lui Bachmann ) dupa cuplele americane Kadee (nu Caddy ....ceea ce este jargonul pentru masinile americane Chevrolet)

vrei sa spui "Cadillac" :|
 
dac a spus:
SantaFeFan a spus:
Iar cupla este un klon :este o cupla EZ-Mate (clonul lui Bachmann ) dupa cuplele americane Kadee (nu Caddy ....ceea ce este jargonul pentru masinile americane Chevrolet)

vrei sa spui "Cadillac" :|

Doamne ,unde-mi sta capul :D :D :D m-am gandit la Chevvy .Ai dreptate.....am corectat !!!
 
Indiferent daca locomotiva este dotata cu sau fara decodor (cu compensare de sarcina sau nu) , mersul sacadat se datoreaza excesului de ulei pus de chinez si modului de transmisie a curentului de la sine prin axul rotilor .
Motorul si angrenajele nu au nimic deaface cu mersul sacadat , chiar pot spune ca motorul merge foarte silentios fiind in 5 poli si volantele sunt bine echilibrate chiar daca cu acele condensatoare si rezistente lipite pe el arata cam grosolan .
Trebuie facut rodajul la o viteza medie , 0,30 minute in abele sensuri dupa care desfaceti cele patru capace laterale de la boghiuri si stergeti uleiul in exces de la lagare .
Atentie desfaceti cu grija holdsuruburile altfel riscati sa crapati plasticul sau sa sficuiti filetul in plastic .
Dupa asta locomotiva va merge lin pe sine fara sacadari .
 
ma tot gandesc

<t>Ma tot gandesc daca sa scriu si un alt eseu despre locomotivele 060 DA CFR si despre ND 2. Adica ma tot scarpin in crestetul capului si inca nu stiu daca voi vreti sa scriu si un alt material. Ma batea gandul sa scriu un alt eseu despre un studiu comparativ intre locomotiva ND 2 de la Bachmann si locomotiva 060 DA CFR de la Tillig. Acest material ar urma sa faca o comparatie, sper eu obiectiva, intre cele doua locomotive. <br/>
Daca vreti sa scriu si asa ceva, scrieti-mi si voi face materialul, probabil tot intr-o noapte ca si celelalte. OK ?<br/>
Daca credeti ca e o tampenie, scrieti-mi si nu ma mai obosesc.<br/>
Pe curand.<br/>
P.S. Merci de aprecieri, e bine cand mai vin si d-astea ... Daca ma uit la suturile care le-am primit la eseul despre locomotiva 060 DA CFR ar trebui sa ... intelegeti voi.</t>
 
Nicu4,

tu ai facut la 060-DA o recenzie de bun simt, avand ca si element de comparatie un DA real.
In viziunea mea un model trebuie sa se apropie cat se poate de cel real. Unele reusesc, altele nu. Fiecare model are o doza de compromis.

recenzia de la DA, ca si cea de la ND2 este una de bun simt !

Ai facut o paralela intre cum arata originalul si cum arata modelul. Sunt si oameni -ma numar si eu printre ei- care au luat foarte in serios recenzia si care crede ca daca vrei sa imbunatatesti un model, poti pleca de la lista de "hibe" si sa incerci sa corectezi cat poti din ele.

In viziunea mea, poate limitata, imbunatatirea unui model nu inseamna sa-i torni leduri peste tot ci sa-l aduci cat mai aproape de real, inclusiv d.p.d.v. al nuantei de lumina din faruri. Cum faci asta ?

Pai plecand de la o lista, facuta de cineva care stie, cu lucrurile "de imbunatatit".
Daca nu sti ce e de imbunatatit, cum faci imbunatatirile ??????

Nu stiu cat conteaza parerea mea pe aici, dar ai macar un om care a apreciat ceea ce tu ai scris.
 
Re: ma tot gandesc

<r><QUOTE author="nicu4"><s>
nicu4 a spus:
</s>Ma tot gandesc daca sa scriu si un alt eseu despre locomotivele 060 DA CFR si despre ND 2. Adica ma tot scarpin in crestetul capului si inca nu stiu daca voi vreti sa scriu si un alt material. Ma batea gandul sa scriu un alt eseu despre un studiu comparativ intre locomotiva ND 2 de la Bachmann si locomotiva 060 DA CFR de la Tillig. Acest material ar urma sa faca o comparatie, sper eu obiectiva, intre cele doua locomotive. <br/>
Daca vreti sa scriu si asa ceva, scrieti-mi si voi face materialul, probabil tot intr-o noapte ca si celelalte. OK ?
<e>
</e></QUOTE>

Scrie neica ca de asta e forum,sa pricepem si noi cum sta treaba,mai de la matale,mai de la mine si uite asa ne facem modelele sa nu ne mai chinuie noptile-n cosmaruri</r>
 
raspuns la intreruperile modelului

<t>Intr-adevar o cauza posibila a mersului cu intreruperi poate fi si alimentarea cu curent electric a locomotivei. Pentru aceste situatii neplacute s-au incercat mai multe solutii : montarea de volanti pe axul motorului locomotivei care continua miscarea de rotatie axului acestuia si la intreruperea tensiunii de alimentare, montarea de condensatori care se incarca cu tensiune in timpul functionarii locomotivei si care la intreruperea brusca a acesteia furnizeza tensiune motorului un anumit timp care e suficient locomotivei sa ajunga din nou pe o portiune cu tensiune, sistemul S-Drive cu ambreiaj care foloseste inertia trenului etc. Dar pentru un contact imperfect trebuie gasita alta solutie la lagarele locomotivei. Trebuie sa se lubrifieze fie cu un ulei care sa conducta bine curentul si caderea de tensiune pe acesta sa fie cat mai mica fie sa nu se lubrifieze acel lagar deloc. Cea mai la indemana solutie ar fi cea din urma. Insa pentru aceasta este necesar ca lagarul sa nu opuna rezistenta la rotire. Asadar este necesar sa se aleaga perechi de materiale care se mai numesc si cuple antifrictiune si care au o frecare redusa. Am vazut mai multe solutii pentru aceasta. De exemplu, la locomotivele de constructie veche se foloseau osii care erau de fapt ace de rulment. Acestea se foloseau datorita rezistentei extrem de ridicate, a perfectiunii executiei, dar, nu in ultimul rand si a faptului ca aveau suprafata rectificata (era oglinda) si care, de pilda intr-un lagar de poliamida grafitata sau chiar de polietilena nu avea nevoie de ungere deloc si o rezistenta uriasa in timp. O alta solutie pe care am vazut o este si aceea de a folosi lagare din materiale de perie de carbune care si culeg bine tensiunea si asigura o alunecare in lagar foarte buna. Deci solutii exista. Daca modelul ND 2 nu are nici o solutie de acest gen pentru lagarele sale inseamna ca este un model ieftin, rau conceput si care nu poate functiona fara lubrifiant. Dar cum lubrifiant (ulei) care sa conduca bine curentul electric nu prea am auzit sa existe, poate fi si asta o cauza a alimentarii defectuase a modelului. Daca stergem surplusul de ulei ce iese din lagar se va rezolva oare problema ? Contactul electric este in interiorul lagarului. Daca uleiul iese si se sterge sau nu, nu cred ca are o prea mare importanta in ceea ce priveste contactul electric. <br/>
Dar problema nu cred ca este de contact electric. As vrea sa cred asta insa faptul ca lampile coltare sau farul central nu se sting absolut deloc, ma face sa cred ca nu presupusa alimentare cu intermitenta ar fi cauza.<br/>
Intr-un angrenaj cu transmisii cu roti dintate, dupa cum se stie, pentru a nu se impana (bloca) amgrenajul este nevoie ca intre dintii rotilor dintate sa existe un joc. Acest joc poate fi mai mare sau mai mic in functie de precizia sau pretentiile mecanismului respectiv. Hai sa luam un exemplu. Daca avem o roata dintata de la care se transmite miscarea care este angrenata cu roata dintata de pe o osie si de aici printr-o alta roata dintata la o alta osie si tot asa mai departe, avem de a face cu o transmitere asemanatoare unui boghiu de model. Zic asemanatoare pentru ca poate fi si o transmitere cu ax si cu arbori melcati etc. Dar in cazul prezentat anterior cred ca va dati seama ca ultima roata sau osie din acel mecanism dat exemplu se va pune in miscare abia dupa ce toate jocurile de pana la el s-au consumat si toate rotile dintate sunt deja in miscare. Desigur depinde si de jocuri cat de mari sunt. Asadar o cauza posibila a mersului cu socuri poate fi si faptul ca unele osii pot oscila in tractiune din cauza jocurilor insumate sau prea mari. Dar am luat si o alta locomotiva asemanatoare produsa de o alta firma si am pus-o pe o cutie de model ND 2 ca si modelul de locomotiva ND 2. Daca incerci sa o misti pe loc pana la blocarea rotilor drumul parcurs de locomotiva ND 2 este substantial mai mare. Asta m-a facut sa ma gandesc la jocuri si la precizia de executie a mecanismului locomotivei ND 2. Si aceasta cauza probabila zic eu ca merita sa se tina seama de ea si nu poate fi eliminata total. Nu sunt profesorul Baltazar sa scot solutii miraculoase si nici nu am pretentii ca stiu totul despre modele insa nu as elimina si aceasta cauza total si nu cred ca e singura. Asta e parerea mea.<br/>
Faptul ca motorul are cinci poli este un lucru pozitiv dar acest lucru are importanta in primul rand la pornirea la tensiunea mica de pe loc. Am vazut si reparat si locomotive vechi Gutzold care au motor in trei poli si fara volanti insa, desi au trei poli, odata pornit motorul, modelul nu merge sacadat decat daca tensiunea e suficient de mica incat motorul sa functioneze instabil si mai mult sa nu functioneze sau sa invarta partial rotorul. Insa la modelul ND 2 nu poate fi vorba de asa ceva pentru ca la tensiunea la care merge sacadat motorul functioneaza deja cu cativa volti in urma si nu mai poate fi vorba ca inca nu are cuplu suficient.<br/>
Desi in fabrica, la fiecare model se face un rodaj, sunt de acord ca trebuie lasat sa functioneze cca 30 minute in fiecare sens pentru a ajunge la performantele cerute. Acest lucru poate avea trei cauze posibile : o cauza poate fi slefuirea bine a periior de carbune pe colectoare pentru a se asigura un contact perfect, fara scantei, pe toata suprafata periei pe colector, pentru incalzirea si dilatarea lagarelor pentru a ajunge lubrifiantul peste tot in lagar dupa care e nevoie de o stergere cu o sugativa daca e ulei sau cu o panza daca e vaselina siliconica si, o alta cauza, era la locomotivele produse de Lima, asa cum recomanda si constructorul, sa se ruleze modelul pentru a se lustrui sau elimina sau sterge suprafata de rulare brunata a rotilor in vederea imbunatatirii contactului electric. De fapt era o prostie, insa din punct de vedere al aspectului rotilor era un fapt pozitiv. Daca rulai locomotiva 30 minute si apoi priveai cu uimire rotile locomotivei puteai constata ca partile ce nu se ating cu sinele sau cu nimic sunt maronii ca si rotile reale, parca si usor ruginii, in schimb, partea unde roata a calcat pe sina se vede clar lustruita si lucioasa intocmai ca la locomotivele reale.<br/>
Voi incerca sa rulez 30 minute locomotiva sa vad ce se intampla.</t>
 
Re: ma tot gandesc

<r><QUOTE author="nicu4"><s>
nicu4 a spus:
</s>
P.S. Merci de aprecieri, e bine cand mai vin si d-astea ... Daca ma uit la suturile care le-am primit la eseul despre locomotiva 060 DA CFR ar trebui sa ... intelegeti voi.<e>
</e></QUOTE>
Stimate Nicu sunt convins ca eseurile pe care le scrieti aici sunt cat se poate de bine documentate si prin urmare la fel de utile. Nu a fost intentia nimanui sa va expedieze suturi. Daca am avut niste comentarii mai acide pe topicul unde se discuta despre locomotiva DA060, a fost pentru a amenda anumite excese de "criticism" in care v-ati lansat. <br/>
Ca justificare, imi permit sa citez mai jos un pasaj desprins chiar de pe acest topic (sublinierile imi apartin):
<QUOTE author="nicu4"><s>
nicu4 a spus:
</s>
<B><s></s>Sunt curios cati dintre proiectanti au fost sub rezervorul de motorina al locomotivelor de acest tip ?<e></e></B> Daca chiar vroiau sa-l faca perfect, trebuiau sa coboare acolo, nu sa presupuna cum este. <br/>
In realitate aceste locomotive au in rezervorul principal o gaura in forma de tub patrat cu colturile rotunjite care trece prin rezervor pana sus pe acesta. <br/>
<br/>
Deci tubul e liber la capete si poti deci sa bagi mana prin el pana sus pe rezervor fara sa te atingi de motorina ca interiorul lui e liber, e afara, corpul sau fiind sudat pe exterior de rezervor. <br/>
Acesta serveste pentru a putea demonta cutia de cuplare a cuplajului transversal. <B><s></s>Domnilor, unde este asta la locomotiva noastra ?<e></e></B>
<e>
</e></QUOTE>

Pai de unde stiti dv. ca "proiectantii" modelului n-or fi coborit si sub rezervorul respectiv? Dar poate ca anumite motive i-au determinat sa considere implementarea pe model a unor astfel de detalii ca fiind nefezabila/inutila/absurda din pdv economic, etc? <br/>
<br/>
Urmand aceasta logica ar fi trebuit sa adaugati cateva puncte recenziei dv. in care sa specificati ca modelul este incorect deoarece: <br/>
<br/>
-tevile de alimentare cu motorina in loc sa fie goale pe dianuntru sunt turnate dintr-o bucata;<br/>
-clapetele panourilor electrice nu au dispozitivele de incuiere broasca cu maner rotativ si butoias cu cheie 1242E<br/>
-lipsesc de pe pupitrul mecanicului manometrele duble Conducta generala/Rezervor principal si Cilindru de frana I/II<br/>
-grilajele panourilor de ventilatie sunt ermetice;<br/>
-treptele scarilor de acces nu au striatii de aderenta in x;<br/>
-... ... ...<br/>
Modelele la scara reprezinta doar niste aproximari ale realitatii, care trebuie sa se incadreze intrun anumit cost de productie. Pe de alta parte reprezentarea la scara tine cont foarte mult cont de vizibilitatea detaliilor: nu tot ce e redus la scara arata bine pe o macheta!!! din aceasta cauza unele detalii sunt voit eliminate, altele reproduse stilizat, iar altele scoase in evidenta. <br/>
<br/>
Conteaza foarte mult imaginea de ansamblu, care se plaseaza mai mult sub semnul artei decat sub cel al tehnicii, altminteri ar trebui sa avem in casa canistrute cu motorina din care sa picuram cand si cand cu pipeta in rezervoarele locomotivelor noastre, de dragul respectarii realitatii. Si eu sunt inginer, dar vad acest hobby cu ochiul pictorului...este mult mai relaxant.</r>
 
In multe locomotive de productie americana (de fapt fabricate tot in China...) se foloseste acelasi sistem de culegere a curentului: axe de fier in lagare de alama.
Sistemul mi se pare mai eficient in preluarea curentului decat cel cu lamele; in plus in cartile tehnice respective se specifica faptul ca lagarele NU trebuiesc unse, avand in vedere coeficientul de frecare relativ redus (0,5). (Spre comparatie avem fier-fier=0,8 si fier-plastic=0,2)

In opinia mea, sistemul reprezinta unul dintre "+"urile locomotivei ND2 !
 
@cristi_m .....de acord cu tot ce ai scris,si iti dau perfecta dreptate .Pentru mine asa ceva nu mai este critica .......Cine cauta asa "perfectiune" la un model NU !!! o va gasi nici la Weinert sau M-M etc etc....

si cum a scris dac ,acest sistem de culegere a curentului este foarte raspandit la locomotivele americane (am si eu cateva ,si toate merg normal ).
Ma intreb ,oare toti care au lucrat la realizarea acestui model chiar nu au habar de a face o locomotiva ?Se pare ca 99% din clienti sunt foarte multumiti de model ,si asta conteaza .De la acesti clienti vin banii....nu de la cei 1-2% care critica un model asa excesiv si pana la urma nu-l mai cumpara ,doar tot nu este perfect....
 
Pai este scris deja. Il poti gasi aici :
http://forum.lokomotiv.ro/modules.php?name=Forums&file=viewtopic&t=3828&postdays=0&postorder=asc&start=180

Ceea ce as fi vrut sa mai scriu era o comparatie intre cele doua locomotive, adica 060 DA CFR de Tillig si ND 2 de Bachmann. Insa ma gandesc serios daca sa mai scriu sau mai bine nu imi mai pierd timpul cu prostii. La ceea ce a urmat dupa ce am scris de locomotiva 060 DA CFR, si poti citi pana la sfarsit nu cred ca are sens. Oricum ma mai gandesc.
 
Intentionam sa fac si eu o trecere succinta in revista a plusurilor si minusurilor modelului ND2 Bachmann, dar avand in vedere ca s-a spus deja cam tot ce era de spus, am sa concluzionez exprimand de fapt singurul neajuns major pe care il vad:
desi carcasa poseda un locas special destinat montarii unui difuzor, nu sunt prevazute si perforatiile necesare pt. ca sunetul sa paraseasca usor incinta. Asta nu numai ca reduce volumul dar sunetele sunt si "sugrumate". Chiar nu inteleg de ce proiectantul nu a prevazut o deschidere in carcasa spre exemplu sub ventilator ca la DA ?!

Intrebare: este posibila perforarea carcasei in aceasta zona, fara deteriorarea detaliilor ? Orice sugestie este binevenita !