Probleme decodor DIGITRAX DZ125

Alex_Stoicia

Active Member
27 Februarie 2008
235
0
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
Mai precis, care-i dreapta si care-i stanga? locomotiva cu botul spre tine privita de sus sau locomotiva cu tenderul spre tine privita de sus?
 

Alex_Stoicia

Active Member
27 Februarie 2008
235
0
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
Buna ziua. Caz rezolvat. Problema a fost urmatoarea:
Locomotiva TRIX 003 este formata din locomotiva propriu-zisa si tender
Tenderul culege curent numai pe rotile din STANGA si il transmite direct in sasiul tenderului. Pe dreapta NU culege nimic
Locomotiva culege ambele polaritati pe cele trei roti motoare si numai DREAPTA pe cele doua alergatoare si pe purtatoare. Astfel in masa locomotivei ajunge sina din DREAPTA.
Masa locomotivei si masa tenderului NU au contact electric, fiind izolate intre ele.
Deci:
Masa TENDER - sina stanga
Masa locomotiva - sina dreapta
Problema a fost comandarea becului fata care era pus la masa locomotivei (sina dreapta) de catre decodor care era pus la masa tenderului (sina stanga)!
Astfel, a trebuit sa pun o dioda pe iesire de lumina fata.
In acest fel locomotiva merge perfect.
Probabil ca decodoarele Trix au acesta dioda pe iesirea de lumina fata deja integrata, pe cand americanii de la Digitrax se asteptau ca acesta dioda sa fie montata pe locomotiva, ceea ce am facut eu.

Multumesc tuturor celor ce m-au ajutat pentru rezolvarea acestei probleme.

Putem adauga in knowledge-database acest caz:
Exista locomotive care au pe Tender masa stanga si pe locomotiva masa dreapta!
La inceput am crezut ca au gresit modul in care au pus rotile pe tender insa, la o gandire mai profunda mi-am dat seama ca lucrurile au o logica si anume o cat mai buna colectare a curentului. Daca si loco si tenderul ar fi avut masa pe stanga ar fi fost 4+3=7 roti care ar fi colectat numai stanga si numai trei (cele motoare) care ar fi colectat ambele polaritati.
Insa prin utilizarea maselor la sasiu diferite avem 4 roti care colecteaza stanga (tenderul) 3 axe care colecteaza ambele sine (cele motoare) si 3 roti care colecteaza dreapta (alergatoarele si purtatoarea). Deci lucrurile au o logica.
 

hgdan

Well-Known Member
Trenulist
14 Martie 2008
929
0
Cluj Napoca
www.hgd.ro
WEBSITE
http://www.hgd.ro
LOCATION
Cluj Napoca
Am remarcat ca anumite decodoare au probleme in cazul alimentarii cu masa la sasiu, am sa trec Digitrax pe aceasta lista...

Am constatat decesul instantaneu al unui decodor Hornby la montajul intr-o loco Fleischmann cu masa la sasiu.

Am testat si functioneaza perfect: decodoarele Fleischmann si Trix precum si ESU 3.0 respectiv loksound 3.0 si 3.5

Acest lucru depinde de schema electrica a fiecarui decodor.

Pot aparea mari probleme in cazul unor locomotive cu aburi Trix fara interfata digitala dotate cu generator de fum, acolo unde generatorul de fum este conectat la masa sasiu ( deoarece cazanul este din metal ) iar luminile sunt legate la firul albastru :!: am intalnit cazuri de legare a firului albastru la sasiu ceea ce a dus la defectarea instantanee a decodorului.
 

Alex_Stoicia

Active Member
27 Februarie 2008
235
0
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
Inca o intrebare, va rog frumos...
Daca doresc sa montez LEDURI la o astfel de locomotiva cu masa la sasiu (sina stanga la sasiu) pun minusul de la led spre decodor si plusul spre masa locomotivei? Caci plus comun nu am...
 

Alex_Stoicia

Active Member
27 Februarie 2008
235
0
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
Salut!
Nu am uitat. Am pus o singura rezistenta de balast de 1 K care pleaca de la masa locomotivei catre leduri. Lumina ledurilor e putin cam slaba pentru gustul meu; Sa incerc una de 500k?
E ciudat, caci becurile erau aprinse spre ardere si se incingeau puternic; de asta am si trecut pe leduri.
La prima loco digititalizata (ROCO RH1044 fara masa la sasiu) am folosit pentru lumini plusul comun si a trebuit sa "domolesc " ledurile cu 3K, caci erau prea tari!
Acum, la schema cu masa comuna, sa fie prea mult 1K?
Apropos, cum merge ledul ala, cu plusul conectat direct la sina (unde este curent alternativ) si minusul la decodor (cc)??
Sa traiti si sarbatori fericite!
 

dac

Well-Known Member
Trenulist
15 Septembrie 2007
1.350
86
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
In cazul decodoarelor fara "plus comun" (fir albastru), luminile sunt conectate intre iesire decodor si sasiu (la randul lui legat la una dintre sine). In aceasta situatie luminile vor primi numai una dintre alternante (cea cu plusul la sasiu) - adica vor lumina cu un "factor de umplere" de 50%.

Pt. aceste decodoare (cu 6 pini/fire) este recomandabila crearea unui plus comun - daca este loc - cu ajutorul a 2 diode 1n4007 avand catozii legati intre ei (plusul comun) si anozii legati fiecare la cate o sina. (deci terminalele marcate cu banda se leaga impreuna si devin plus comun)
 

Alex_Stoicia

Active Member
27 Februarie 2008
235
0
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
Sunt tentat sa folosesc plusuk comul al decodorului... ce credeti?
Exista doua versiuni ale acestui decodor
DZ 125 cu 7 fire, care are si firul albastru plus comun
DZ 125IN cu 6 pini
Cele doua versiuni sunt insa IDENTICE din punct de vedere al pieselor (cel putin la o privire superficiala) singura diferenta fiind ca in locul in care este cositorit firul albastru la DZ 125 nu este legat nici un pin la versiunea IN.
Ma gandesc ca daca cositoresc eu un fir acolo obtin plusul comun cu care ma pot lega la plusul ledurilor... asta ar fi o varianta.
Varianta 2 ar fi folosirea unei rezistente de 500 K - ar fi corect?

Ce recomandati?

Multumesc
 

mpursu

Well-Known Member
Trenulist
25 August 2007
3.611
517
Oradea
railcrisana.wordpress.com
WEBSITE
https://railcrisana.wordpress.com/
LOCATION
Oradea
YOUTUBE
mpursu
Montezi rezistentele de balast in serie cu firele alb si galben.
Folosesti plusul comun al decodorului (sau iti faci unul cu doua diode, asa cum bine spune Hgd) numai atunci cand luminile nu au nicio legatura electrica spre sasiu.
Parerea mea este sa NU incerci sa umbli la decodor, respectiv sa lipesti tu firul albastru acolo unde crezi ca i-ar fi locul (desi... poate ca nu-i exclus ca asa sa si fie :D), fiindca riscul este prea mare in raport cu castigul. Daca tii neaparat, fa-ti plusul comun cu doua diode, separat de decodor.
In privinta rezistentelor de balast, daca lasi montajul asa cum este, incearca 680ohmi si masoara curentul prin LED-uri. Legatura la sasiu permite aprinderea LED-ului doar pe alternantele "pozitive", deci putem spune ca LED-urile sunt aprinse doar pe jumatate, caz in care se permite o usoara reducere a rezistentei de balast.
Daca iti faci plus comun, atunci LED-urile vor fi aprinse complet, deci lasa rezistentele de 1kohm.
Oricare varianta alegi, curentul prin LED trebuie sa fie de 10 - 15mA.
 

dac

Well-Known Member
Trenulist
15 Septembrie 2007
1.350
86
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
mity a spus:
O jonctiune CE deja deschisa va conduce si invers.
Interesant nu? :)...
Interesant... am sa studiez fenomenu'...

Treaba e ca jonctiunea CE nu va fi polarizata niciodata invers, E fiind conectat tot timpul la "minusul comun"; legarea unei lumini la sasiu (adica la una dintre sine), va polariza corespunzator in timpul unei alternante, in cealalta tensiunea fiind zero nu inversata (practic si E si C legate la aceeasi sina)
 

Alex_Stoicia

Active Member
27 Februarie 2008
235
0
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
Am rezolvat cu plusul comun de la decodor, daca tot era acolo... ledurile nu au fost conectate la masa locomotivei ci la acest plus comun, prin fire. Sa nu uitam ca povestea asta se petrece la scara N si abia am gasit loc pentru rezistenta... sa imi fac eu un plus din masa locomotivei prin 2 diode era chiar o provocare d.p.d.v. al spatiului.
 

mity

Well-Known Member
Trenulist
22 Februarie 2016
1.051
3
Braila
www.trenuletze.ro
WEBSITE
http://www.trenuletze.ro
YAHOO
dumitrucoman
LOCATION
Braila
dac a spus:
In cazul decodoarelor fara "plus comun" (fir albastru), luminile sunt conectate intre iesire decodor si sasiu (la randul lui legat la una dintre sine). In aceasta situatie luminile vor primi numai una dintre alternante (cea cu plusul la sasiu) - adica vor lumina cu un "factor de umplere" de 50%.

Asa este! Degeaba conduce o joncţiune CE şi invers dac㒠puntea redresoare nu poate furniza becului şi cealalt㒠semi-alternanţă’.

Plecând din DC (unde ai maxim 12V) în DCC, jumă’tate din cât o da staţia digitala DCC (16V ... 24V) este suficient pentru aprinderea corect㒠a becului.

Lipsa firului albastru o întâlnim la scă’rile mici N, Z dar şi TT uneori.