...Baziaş - prima poartă dunăreană a României.
Prima linie de cale ferată pusă în funcţiune pe teritoriul românesc a fost cea între Baziaş şi Oraviţa.
Prima locomotivă a pornit de aici spre Oraviţa, la 1 noiembrie 1856.
Pentru prima dată, la 6 mai 1866, pune piciorul pe pământ românesc viitorul rege la României, Carol I.
Baziaşul devine, începând cu anul 1795, port la Dunăre.
Localitatea a fost vizitată de numeroase personalităţi politice ale vremii: împăratul Austriei, Josef al II-lea; împărăteasa Elisabeta, iar în anul 1916, Wilhelm de Hohenzollern.
Aici se găseşte o mănăstire ortodoxă sârbă......
....în anul 1847, la Baziaş au început lucrările la prima cale ferată din România; linia Oraviţa-Baziaş. După o scurtă întrerupere cauzată de evenimentele din revoluţia de la 1848, lucrările sunt reluate şi duse la bun sfârşit, astfel că primul tren din Baziaş a plecat la data de 1 noiembrie 1856.
în anul 1860 Oficiul vamal din Palanca este mutat la Baziaş, fapt ce determină importanţa economică a aşezării să crească şi mai mult. Primul conducător al acestui oficiu vamal a fost Iosif Brandstetter, un prosper om de afaceri. Un timp a ţinut sub chirie şi "restaurantul" mănăstirii din Baziaş, a fost şi proprietarul hotelului ale cărui ruine se văd şi astăzi.
Deschiderea lucrărilor la drumul Baziaş-Moldova Veche în anul 1884, cât şi a celor de la construcţia căii ferate, face ca la Baziaş să se stabilească mai mulţi lucrători, astfel că şi numărul locuitorilor a crescut mereu, atingând maximul populaţiei în anul 1880.
în acel an Dunărea s-a revărsat din albia sa şi a cauzat multiple pagube aşezării, cât şi portului şi căii ferate. Mulţi din locuitorii Baziaşului se stabilesc la Orşova.
Baziaşul începe să-şi piardă din importanţa sa economică odată cu deschiderea şi intrarea în funcţiune a căii ferate Timişoara-Orşova, cât şi a amenajării unui nou port, în anul 1897, la Moldova Veche.
Odată cu aceste schimbări Baziaşul îşi pierde treptat din importanţa sa economică iar locuitorii încep să pără-sească aşezarea, astfel că în ziua de astăzi Baziaşul nu este decât un mic cătun format din câteva familii de pescari......
..... Desfiinţarea oficiului vamal, mutarea portului, precum şi închiderea căii ferate au făcut ca populaţia aşezării să se mute în alte părţi astfel încât astăzi Baziaşul este un cătun. La aceasta a contribuit în mare măsură şi regimul comunist care, pentru a împiedica exodul de populaţie în alte ţări, a ţinut această zonă în strictă supraveghere şi pază.
în vremurile sale bune, viaţa în acest colţ de ţară a fost asemănătoare unui adevărat oraş. Aici veneau oameni din toate colţurile ţării pentru a se recrea. O încercare de reconstituire a situaţiei din trecut se semnalează în vremurile noastre. în acest sens se poate menţiona existenţa unei cabane "Apus de soare" construită în anul 1995, a cărei proprietari sunt Bălăuţă Ion şi soţia sa Ecaterina Bălăuţă.
în vremurile sale de glorie, Baziaşul a fost vizitat de multe personalităţi ale timpului. Astfel în anul 1862 la 16 iulie precum şi în 26 octombrie 1869, împăratul Austriei Iosif al II-lea s-a oprit aici fiind întâmpinat cu mare fast.
în anii 1866, între 6 şi 9 mai, Baziaşul a găzduit pe primul rege al românilor, Carol I, care a ajuns aici cu trenul în ziua de 6 mai. Viitorul rege al românilor care venea de la Budapesta a călătorit cu un paşaport fals care dovedea că
cetăţeanul Carol Hettingen din localitatea Thal călătorea în chestiuni de afaceri spre Odesa. Cu acelaşi tren au sosit şi însoţitorii regelui: Sergiu Lens locotenent în armata română, consilierul Werner şi baronul von Mayenfisch. Aceştia s-au întâlnit cu Ion Brătianu care venise de la Paris, după care au continuat drumul incognito până la Severin unde începea teritoriul românesc.
în anul 1909, Baziaşul este vizitat de împărăteasa Elisabeta, iar în anul 1916 de împăratul Wilhelm de Hohenzollern.
Astăzi Baziaşul este o localitate mică formată din câteva familii de pescari. Vechile clădiri aflate în stare de degradare (Hotelul Brandsteter, turnul de alimentare cu apă a locomotivelor) parcă suspină după strălucirea de altă dată şi parcă aşteaptă cu o răbdare de fier reînvierea vremurilor de altădată. Poate că această carte va ajunge să fie citită de cei care pot face ceva pentru acest frumos colţ de ţară şi prin demersurile lor să ridice această aşezare la strălucirea de altădată.
_____________________________
th_ Din monografia "Mănăstirea Baziaş"
de iereul Vasa LupuloviĂ⥠şi prof. Borislav ĂÂ. KrstiĂâĄ
apărută în 1998, la Editura Uniunii Sârbilor din România
sursa: http://www.banaterra.eu/romana/toponimii/b/bazias/index.htm
Prima linie de cale ferată pusă în funcţiune pe teritoriul românesc a fost cea între Baziaş şi Oraviţa.
Prima locomotivă a pornit de aici spre Oraviţa, la 1 noiembrie 1856.
Pentru prima dată, la 6 mai 1866, pune piciorul pe pământ românesc viitorul rege la României, Carol I.
Baziaşul devine, începând cu anul 1795, port la Dunăre.
Localitatea a fost vizitată de numeroase personalităţi politice ale vremii: împăratul Austriei, Josef al II-lea; împărăteasa Elisabeta, iar în anul 1916, Wilhelm de Hohenzollern.
Aici se găseşte o mănăstire ortodoxă sârbă......
....în anul 1847, la Baziaş au început lucrările la prima cale ferată din România; linia Oraviţa-Baziaş. După o scurtă întrerupere cauzată de evenimentele din revoluţia de la 1848, lucrările sunt reluate şi duse la bun sfârşit, astfel că primul tren din Baziaş a plecat la data de 1 noiembrie 1856.
în anul 1860 Oficiul vamal din Palanca este mutat la Baziaş, fapt ce determină importanţa economică a aşezării să crească şi mai mult. Primul conducător al acestui oficiu vamal a fost Iosif Brandstetter, un prosper om de afaceri. Un timp a ţinut sub chirie şi "restaurantul" mănăstirii din Baziaş, a fost şi proprietarul hotelului ale cărui ruine se văd şi astăzi.
Deschiderea lucrărilor la drumul Baziaş-Moldova Veche în anul 1884, cât şi a celor de la construcţia căii ferate, face ca la Baziaş să se stabilească mai mulţi lucrători, astfel că şi numărul locuitorilor a crescut mereu, atingând maximul populaţiei în anul 1880.
în acel an Dunărea s-a revărsat din albia sa şi a cauzat multiple pagube aşezării, cât şi portului şi căii ferate. Mulţi din locuitorii Baziaşului se stabilesc la Orşova.
Baziaşul începe să-şi piardă din importanţa sa economică odată cu deschiderea şi intrarea în funcţiune a căii ferate Timişoara-Orşova, cât şi a amenajării unui nou port, în anul 1897, la Moldova Veche.
Odată cu aceste schimbări Baziaşul îşi pierde treptat din importanţa sa economică iar locuitorii încep să pără-sească aşezarea, astfel că în ziua de astăzi Baziaşul nu este decât un mic cătun format din câteva familii de pescari......
..... Desfiinţarea oficiului vamal, mutarea portului, precum şi închiderea căii ferate au făcut ca populaţia aşezării să se mute în alte părţi astfel încât astăzi Baziaşul este un cătun. La aceasta a contribuit în mare măsură şi regimul comunist care, pentru a împiedica exodul de populaţie în alte ţări, a ţinut această zonă în strictă supraveghere şi pază.
în vremurile sale bune, viaţa în acest colţ de ţară a fost asemănătoare unui adevărat oraş. Aici veneau oameni din toate colţurile ţării pentru a se recrea. O încercare de reconstituire a situaţiei din trecut se semnalează în vremurile noastre. în acest sens se poate menţiona existenţa unei cabane "Apus de soare" construită în anul 1995, a cărei proprietari sunt Bălăuţă Ion şi soţia sa Ecaterina Bălăuţă.
în vremurile sale de glorie, Baziaşul a fost vizitat de multe personalităţi ale timpului. Astfel în anul 1862 la 16 iulie precum şi în 26 octombrie 1869, împăratul Austriei Iosif al II-lea s-a oprit aici fiind întâmpinat cu mare fast.
în anii 1866, între 6 şi 9 mai, Baziaşul a găzduit pe primul rege al românilor, Carol I, care a ajuns aici cu trenul în ziua de 6 mai. Viitorul rege al românilor care venea de la Budapesta a călătorit cu un paşaport fals care dovedea că
cetăţeanul Carol Hettingen din localitatea Thal călătorea în chestiuni de afaceri spre Odesa. Cu acelaşi tren au sosit şi însoţitorii regelui: Sergiu Lens locotenent în armata română, consilierul Werner şi baronul von Mayenfisch. Aceştia s-au întâlnit cu Ion Brătianu care venise de la Paris, după care au continuat drumul incognito până la Severin unde începea teritoriul românesc.
în anul 1909, Baziaşul este vizitat de împărăteasa Elisabeta, iar în anul 1916 de împăratul Wilhelm de Hohenzollern.
Astăzi Baziaşul este o localitate mică formată din câteva familii de pescari. Vechile clădiri aflate în stare de degradare (Hotelul Brandsteter, turnul de alimentare cu apă a locomotivelor) parcă suspină după strălucirea de altă dată şi parcă aşteaptă cu o răbdare de fier reînvierea vremurilor de altădată. Poate că această carte va ajunge să fie citită de cei care pot face ceva pentru acest frumos colţ de ţară şi prin demersurile lor să ridice această aşezare la strălucirea de altădată.
_____________________________
th_ Din monografia "Mănăstirea Baziaş"
de iereul Vasa LupuloviĂ⥠şi prof. Borislav ĂÂ. KrstiĂâĄ
apărută în 1998, la Editura Uniunii Sârbilor din România
sursa: http://www.banaterra.eu/romana/toponimii/b/bazias/index.htm