Podurile de la Bobolia Valea Prahovei

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

sogard_2003

Well-Known Member
Trenulist
19 Ianuarie 2016
3.617
67
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
De 1 Mai, am pornit intr-o plimbare spre Valea Prahovei cu destinatia Bobolia. Obiectivul a fost vizita podurilor feroviare de langa aceasta comuna unde in aval pe raul Prahova se gasesc cele doua frumoase constructii.
Foarte multe date despre constructia si autorii proiectelor nu am, sper sa reusesc sa gasesc pe undeva cateva cuvinte interesante despre istoria zonei respective.
Dar sa nu mai vorbim prea mult si sa lasam pozele sa spuna restul cuvintelor.

La drum:


Dupa iesirea din Campina se merge pe drumul judetean , alaturi de acesta se astern liniile tronsonului Bucuresti - Campina.

spre Campina:



Spre Bobolia:



Dupa comuna, se observa o trecere la nivel:



Iar dupa trecerea la nivel, spre Campina este P.O. Bobolia. 2 peroane...

 
Imediat dupa trecerea peste calea ferata drumul asfaltat se termina, si locul acestuia este luat de un drum de pamant batatorit de utilajele ce au lucrat la modernizarea tronsonului....

Spre Bobolia



Spre poduri:



Dupa nici 700 de metri parcursi pe doua roti se ajunge in dreptul podurilor



Iar aici incep sa pozez tot ce se poate





[/
 
Dupa putin timp din departare se aude un claxon foarte frumos

Si apare :





Dupa ce a trecut revin sa mai captez cateva detalii:







 
Nu apuc sa surprind tot ce vreau, caci iar aud un claxon frumos , de aceasta data parca mai ragusit

De aceasta data este un marfar





In spatele locomotivei se gasesc gondole incarcate la maxim



MUULTE Gondole....



Iar pentru ca era plin cu "marfuri" grele necesita un pic de ajutor

[/
 
In fine, dupa ce se lasa linistea, imi vad de pozat

Ma asteptam sa gasesc traverse de cale ferata intoarse pe podul metalic, insa s-a dovedit a fi tabla ondulata de 8mm







Culee



[/
 
Vederi generale







Poze ar mai fi multe din zona podului, insa eu pe astea le-am considerat sugestive.
 
Felicitari pentru reportaj! Ce mi se pare remarcabil la podul metalic este faptul ca desi tablierul are o aparenta precaritate, deschiderea dintre pile este foarte mare! Nu stiu daca aceasta aparenta nu este cumva creata de comparatia vizuala imediata cu statura de Goliat a podului modern din vecinatate:
sogard_2003 a spus:


In realitate designul structurii cu grinzi incrucisate (nu cunosc exact termenii de specialitate) este foarte eficient, lucru pus in evidenta si de modelul in miniatura al acestui pod, realizat tot de Sogard, si care a reusit sa ma uimeasca prin rezistenta la incovoiere - tablier din carton la scara 1:160!:
sogard_2003 a spus:
 
Tablierul metalic despre care vorbesti are o deschidere de 29.06 metri conform spuselor colegului nostru Catalin. Intradevar este o deschidere mare, dar atunci cand a fost construite trenurile nu aveau o greutate mare, comparativ cu materialul rulant actual.
Nu stiu multa istorie feroviara si nici tonajele trenurilor de acum 130 de ani cand a fost construit podul. Poate ne lumineaza colegii nostri legat de greutatea trenurilor de acum 130 de ani. Avand in vedere perioada tind sa cred ca era epoca I.
 
Dragos,

m-ai intrebat mai multe lucruri in privat, insa prefer sa raspund public, in ideea ca poate mai sunt si alte persoane interesate, si sper sa nu te superi.

Asa cum scriam , podul de beton a fost deschis in 1909 la dublarea tronsonului Ploiesti-Campina. Din acest motiv in arhivele statutului, fondul Ministerului Lucrarilor Publice cauta volumul 1908 sau 1909 sau vezi daca nu exista un volum chiar dedicat lucrarii de dublare. La vremea respectiva a fost o lucrare de amploare, nu cred ca nu se gaseste ceva.

La vremea respectiva podul de beton armat era o noutate pe la noi dar si in vest. Inca exista destula reticienta vis-a-vis de rezistenta unui asemenea material la vibratiile produse de materialul rulant.
Sper sa nu-ti stric vreun mit dar constructia podului nu a fost chiar o lucrare spectaculoasa, in tara executandu-se anterior poduri mai ample si cu deschideri importante. Aici s-a mers pe deschiderea de 12m , insa la Floresti in aceiasi perioada se executa pentru sosea un pod cu 12 de deschideri de 20m etc...
Intreaga zona este impanzita de poduri interesante. Amintesc podul de la Doftana, unul din primele din fier beton din Romania proiectat de Gogu Constantinescu, sau podul de la Campina care se pare ca este din vremea voievozilor Tarii Romanesti ?
Si vorbin de poduri mari......
Sa mai amintesc de complexul feroviar de la Cernavoda, deschis cu 14 ani inainte ?!

Era o perioada foarte prolifica din punct de vedere al constructiilor, aproape jumatate din ce avem astazi isi are radacinile in acea perioada.
Nu stiu cine l-a proiectat.

Acum 10 ani cand se refacea sectorul Ploiesti-Campina s-a pus si problema reconsolidarii podului, care era neschimbat din 1909. La randul meu nu sunt inginer constructor insa ce am putut vedea in acea perioada, cand urmarea lucrarile de pe tronson, a fost ca acest pod a fost complet decopertat, pana la structura lui de baza si apoi refacut prin beton turnat. Practic un fir de circulatie disparuse si sub el se nastea un hau in care se vedea intreaga structura de fier beton a podului.
Da-mi voie sa cred ca acest pod a fost complet refacut.

Placarea nu a mai fost considerata necesara cel mai probabil pentru a reduce costurile si pentru a se incadra in termeni de executie cat mai mici.
Asta e , modernizarea acestui tronson a cerut cateva sacrificii, ma gandesc la disparitia podului metalic peste Prahova (cel de langa Brazi) un pod metalic interesant uzinat in Belgia tot cam 100 de ani in urma, pod complet taiat, refacerea liniilor in halta Prahova, o gara frumoasa dar care acum arata ca o cabana uitata in padure, etc....

Uite, inca o data, podul de care vorbesti inainte de modernizare.



Despre tonajul trenurilor e poveste lunga, insa nu plecati de la premisa ca lucrurile stateau extrem de primitiv si astazi ne-am dezvoltat foarte mult.
Din moment ce majoritatea podurilor din Romania, au cam 100 de ani vechime, si sunt in trafic, trageti voi concluziile.
 
Ramane de vazut ce fel de caramida era, greu de spus, eu as alege intre imitatie de bazalt sau granit. Trebuie sa ajung la Arhive cumva. Mersi de informatii inca o data.

Chiar daca pe vremea respectiva erau lucrari mult mai interesante si importante, deoarece podul face parte din traseul meu pe N este destul de important sa il reproduc cat mai bine.

Recunosc ca mi-as face si Cernavoda, dar acesta chiar implica probleme de spatiu. :D
 
Astazi, in intentia de a formata cu card, am vazut ca pe acesta erau 3 imagini ale podului de la Bobolia. Imaginile au o luna vechime, nu stiu daca te ajuta cu ceva, dar decat sa dispara pentru totdeauna macar le postez aici.

Am observat uitandu-ma la poze ca picioarele podului vechi sunt din doi in doi fata de picioarele podului nou. In teren, acest lucru nu l-am remarcat.

 
Catalin, ma mir ca nu ai vazut :D rade ciob de oala sparta..ca dupa ce am muncit sa fac planurile si am facut podurile am constatat si eu ca e ceva in neregula...vorba aia, m-am dus la pozat dar numai dupa ce am facut podurile deci anapoda.

Chestia cu aliniatul picioarelor e ceva normal, asta pentru ca din cauza curentilor de apa cada nu sunt aliniati apar bartejuri si alte cele care pot afecta mult mai repede baza podurilor , si la Cernavoda e la fel picioarele sunt aliniate.



uite si o poza pe car enu stiu cine a facut-o dar tin minte ca e luata de pe railwayfan



aici se poate vedea foarte bine aliniamentul dintre picioarele podurilor. ;-)

Toata trebusoara asta ma duce cu gandul ca singura diferenta de lungime intre cele doua apare datorita celor doua arcade mici de la capatul podului dublu.

Iar depsre podul vechi cred ca e facut din noua tablieri identici. o sa caut sa vad daca gasesc ceva relevant
 
Ma gandeam ca puteau sa fie si din trei in trei :)
Cunosc sistemul de a folosi aceiasi linie la picioare de poduri paralele, din considerente de spargere a curentilor, insa am facut remarca de mai sus in ideea ca simetria picioarelor de pod te poate ajuta sa aproximezi mai bine dimensiunile reale ale celor doua constructii.

La randul meu, daca mai gasesc ceva legat de cele doua poduri, anunt.

PS: poti sa te floseste de poza de pe railwayfan fara probleme. Autorul ei nu se supara.

Toate bune.
 
pot sa ma flosesc si io de poza de pa forumu' de pe taramul celalalt? :D

O sa incerc si cu vanghelie, in direct.

io flosesc,
tu la fel,
etc