Podul de la Campina
- Autor subiect sogard_2003
- Dată creare
Pe google earth podul metalic are aproximativ 270 de metri.Din ce poze am eu rezulta ca are in total 9 deschideri a cate 30 de metri fiecare.Acuma nu sunt sigur.nu ma corecteaza nimeni?!
pe Railfaneurope.net era mai dedemult o poza a unui IC cu 41, 2 Alee, WRlee, 4 Blee pe pod si incapea 
poate o regasesti...
poate o regasesti...
catalin
Well-Known Member
buna catalin,
precis si la obiect ca de obicei
acest pod vechi este un model tipic pentru a doua jumatate a secolului XIX, care s-ar putea reprezenta bine pe scara N cu o tehnica de decupare moderna (laser sau fotodecupaj chimic, aici inclin sa cred ca a doua solutie e mai buna).
daca nu ma insel Arnold avea asa ceva prin program, cu multi ani in urma.
poti sa ne mai spui pana in ce an a fost vechiul pod in exploatare curenta si daca s-a mai folosit si dupa constructia noului pod?
precis si la obiect ca de obicei
acest pod vechi este un model tipic pentru a doua jumatate a secolului XIX, care s-ar putea reprezenta bine pe scara N cu o tehnica de decupare moderna (laser sau fotodecupaj chimic, aici inclin sa cred ca a doua solutie e mai buna).
daca nu ma insel Arnold avea asa ceva prin program, cu multi ani in urma.
poti sa ne mai spui pana in ce an a fost vechiul pod in exploatare curenta si daca s-a mai folosit si dupa constructia noului pod?
catalin
Well-Known Member
O dar ce de informatii.Catalin iti multumesc pentru informatii.acum nu mai ramane decat sa vedem ce metoda abordez pentru a construi minunatia asta.Sincer din cauza banilor acum nu imi permit nici decupare laser nici decupare fotochimica.Asa ca provizoriu sau poate definitiv voi apela la sarma de cupru cu diametre diferite.Deocamdata trebuie sa fac acest compromis.
Bun,am lungimile tronsoanelor.acuma imi trebuie dimensiunile de sectiune ale unui segment de pod,eliminand binenteles platforma pietonala.La latime pare a fi cat latimea travesei de cale,iar la inaltime sincer imi este cam greu sa ma exprim chiar si cu aproximatie.
Asadar vorbim depre o forma paralelipipedica cu lungimea de 29.06 m sau 28.23 m dupa caz,iar latimea de 2,60 m (traversa de lemn) si inaltimea de ?? m? Sau este vorba de un patrat?
Bun,am lungimile tronsoanelor.acuma imi trebuie dimensiunile de sectiune ale unui segment de pod,eliminand binenteles platforma pietonala.La latime pare a fi cat latimea travesei de cale,iar la inaltime sincer imi este cam greu sa ma exprim chiar si cu aproximatie.
Asadar vorbim depre o forma paralelipipedica cu lungimea de 29.06 m sau 28.23 m dupa caz,iar latimea de 2,60 m (traversa de lemn) si inaltimea de ?? m? Sau este vorba de un patrat?
catalin
Well-Known Member
Catalin multumesc mult pentru informatii.Joi dimineata plec la Campina intr-o mica expeditie de fotografie si masuratori.Spre seara ma intorc.Am facut schitele pentru ambele tipuri de tabliere.In poza mea se vad 11 deschideri pentru tablierul de 29.06 metri deci 12 grinzi verticale si orizontale.ramane sa vedem ce este in interiorul celor patru fete ale tablierului si ce dimensiuni au grinzile principale,pentru o realizare cat mai corecta.
O alta problema pe care am descoperit-o intre timp este ca nu se mai poate observa cum a fost linia asezata pe tablier.Presupun ca constructia planseului superior era facuta din grinzi profil I aliniate si ranforsate intre ele cu grinzi asezate pe latimea podului. exemplu pentru planseul superior il consider podul de la intrare in resita
O alta problema pe care am descoperit-o intre timp este ca nu se mai poate observa cum a fost linia asezata pe tablier.Presupun ca constructia planseului superior era facuta din grinzi profil I aliniate si ranforsate intre ele cu grinzi asezate pe latimea podului. exemplu pentru planseul superior il consider podul de la intrare in resita
Atasez si o schita preliminara a tablierului.In stanga se poate observa planseul care include si trotuarele.Pe centru se poat observa grinzile ce sunt fix sub sine.In realitate pe aceste grinzi fiecare traversa este fixata cu ajutorul unor table de fier ce impiedica deplasarea lor pe lungimea podului.
Sunt tare curios daca intre cele doua grinzi de profil I de sub sine si grinzile asezate pe latime ,exista vreun fel de ranforsare pe diagonala,sau rombica...poate stie cineva.Catalin? Horia?
Sunt tare curios daca intre cele doua grinzi de profil I de sub sine si grinzile asezate pe latime ,exista vreun fel de ranforsare pe diagonala,sau rombica...poate stie cineva.Catalin? Horia?
catalin
Well-Known Member
Catalin ,pozele tale spun multe.Multumesc pentru efortul depus.Oricum voi merge acolo sa il vad indeaproape.
Cam firav construit,observ ca pe culeea dinspre Poliesti un cuzinet e disparut.Oare cat mai sta "intr-un picior" ?
Se vede de asemenea ca planseul tablierului este altfel facut decat ma asteptam.Aparent par grinzi de tip C sudate intre ele.Dar de ce oare au facut puntea asa.Ma intreb daca nu a fost facuta ulterior pentru a putea turna actualul strat de beton.Cine stie.Pana nu vad mai de aproape puntea superioara nu pot sa ma pronunt.
Podul arata foarte interesant de asemenea si constructiile pentru sustinere sunt frumos realizate.Detaliul picioarelor este super.
O mica parere personala: avand in vedere ca a fost facut acum 130 de ani e cam anapoda sa il montezi pe o macheta de epoca VI sau V.
Cam firav construit,observ ca pe culeea dinspre Poliesti un cuzinet e disparut.Oare cat mai sta "intr-un picior" ?
Se vede de asemenea ca planseul tablierului este altfel facut decat ma asteptam.Aparent par grinzi de tip C sudate intre ele.Dar de ce oare au facut puntea asa.Ma intreb daca nu a fost facuta ulterior pentru a putea turna actualul strat de beton.Cine stie.Pana nu vad mai de aproape puntea superioara nu pot sa ma pronunt.
Podul arata foarte interesant de asemenea si constructiile pentru sustinere sunt frumos realizate.Detaliul picioarelor este super.
O mica parere personala: avand in vedere ca a fost facut acum 130 de ani e cam anapoda sa il montezi pe o macheta de epoca VI sau V.
buna,
catalin, multumesc pentru poze; ai dreptate, la o asemenea imagine ma refeream mai sus
sorgard, nu avem cum sa vorbim de sudura la un pod in 1878, procedeul era inca necunoscut atunci, avem tabliere asamblate integral prin nituire...
si ca un raspuns la ultima "parere personala" mai exista o gramada de poduri din anii 1870-1900 pe care circula sute de trenuri zilnic, las la o parte viaductele de piatra mai vechi cu cateva decenii (exemplu, Kalte Rinne, 250 de trenuri pe zi...)
catalin, multumesc pentru poze; ai dreptate, la o asemenea imagine ma refeream mai sus
sorgard, nu avem cum sa vorbim de sudura la un pod in 1878, procedeul era inca necunoscut atunci, avem tabliere asamblate integral prin nituire...
si ca un raspuns la ultima "parere personala"
mai exista o gramada de poduri din anii 1870-1900 pe care circula sute de trenuri zilnic, las la o parte viaductele de piatra mai vechi cu cateva decenii (exemplu, Kalte Rinne, 250 de trenuri pe zi...) ...sau un pod roman din piatra peste care trece un drum national,in plina functionare....scuze de off-topic.
sudura a inceput sa fie aplicata la scara larga in anii 30.asa cum zice sogard,e probabil ca grinzile sa fi fost sudate atunci,pentru a sustine asfaltul...insa mai devreme nitul era rege.
sudura a inceput sa fie aplicata la scara larga in anii 30.asa cum zice sogard,e probabil ca grinzile sa fi fost sudate atunci,pentru a sustine asfaltul...insa mai devreme nitul era rege.
Cosmine, care asfalt? podul acela este abandonat de exact 100 de ani, nu trece nici un drum pe acolo! :roll:
- 25 Mai 2007
- 1.850
- 202
- WEBSITE
- http://r161trains.wordpress.com/
- YAHOO
- radu161
- LOCATION
- Bucuresti/Arad
Nu e asfalt, sunt traverse intoarse acoperite cu ceva pietris.
Podul este folosit de oamenii din zona pentru carute, tractoare si alte asemenea.
Podul este folosit de oamenii din zona pentru carute, tractoare si alte asemenea.