O mica diorama la scara N

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
F

felippe

Mecanic de locomotiva
21 Ianuarie 2006
1.554
89
-
Am mai avut incercari de a construi diorame de dimensiuni ceva mai generoase, cu multe sine si decor pe masura, garnituri care sa se intersecteze, drumuri, Faller Car System etc etc etc...

Am ajuns si eu la concluzia la care au ajuns toti "greii" modelsimului feroviar, "Mai putin inseamna mai mult", si am hotarat sa incep cu o diorama de dimensiuni ceva mai reduse, care sa nu "manance multi bani" dar care sa fie, mai ales, documentata in fiecare stadiu al constructiei, incepand cu blatul acesteia si terminand cu decorul camerei in care aceasta va fi instalata.

Primul pas: Construirea Blatului

Am cautat informatii si pe internet dar, in final, am ales cartile, profitand si de usurinta cu care se gasesc acestea in zona in care locuiesc.

Am inceput prin a alege materialul pentru blat. Pentru necesitatile mele, aveam de ales intre placaj si Sundeala.

Sundeala este un material extrem de usor, izoleaza fonic, se pot fixa cu usurinta cuisoarele pentru sine; marele dezavantaj: este al naibii de scump: o foaie de 8' x 4' (aprox. 240 cm x 120 cm) costa 51 de lire (aprox. 220 RON). Cu atat mai putin interesant cu cat eu am nevoie doar de un blat cu dimensiunile de 4' x 2' (aprox. 120 x 60 cm). Pentru cine este curios, mai multe informatii despre acest material, chiar pe site-ul lor: http://www.sundeala.co.uk

Din acest motiv am ales placajul de exterior cu o grosime de 6 mm, suficienta pentru a sustine o structura atat de mica in dimensiuni si mult mai ieftin. Foile de placaj se gasesc la deja taiate la aceste dimensiuni standard.

Avand placajul, am mers la un depozit de materiale de constructii de unde am cumparat, gata taiat la dimensiunile necesare mie, lemnul pentru cadru. Sectiunea acestora este de 2" x 1" (aprox. 5 x 2,5 cm) si 1" x 1" (aprox. 2,5 x 2,5 cm), acesta din urma fiind folosit la longitudinala din mijloc.

Daca exista interes, as putea descrie in amanunt cum am construit blatul si ce unelte si consumabile au fost folosite.

Mai jos, poze din diferite stadii ale executiei:



In detaliu, orificii practicate pentru "cablaraie" si pentru mecanismele manuale de actionare a macazelor:



Poate parea putin aiurea dar tema dioramei inca nu a fost aleasa. Imi doresc intai sa vad sinele montate, sa am o baza pe care sa rulez cele cateva locomotive si vagoane pe care le am.
 
Salut,
Da este foarte bine asa ,adica sa incepi cu ceva mic.Asa ajungi repede la un rezultat ,decat sa bati pasul pe loc ani de zile... :D
Iar baza dioramei este frumos lucrata......Mult succes in continuare !!!
 
Bravo Vali !
La aceiasi concluzie am ajuns si eu:
cel mai bine un model ruleaza pe o diorama, nu pe covor, pat, raft pe pereti etc.
Si cel mai bine incepi cu ceva mic, ceva de care poti sa te ocupi, gandit poate ca undeva in viitor sa-l interconectezi cu alte module, ceva care sa poata fi si finalizat.

Succes !
 
felippe a spus:
Daca exista interes, as putea descrie in amanunt cum am construit blatul si ce unelte si consumabile au fost folosite.
Click pentru a extinde...

Totdeauna exista interes pentru lucrurile facute acasa si, mai ales, bine asa ca o descriere a operatiilor, a materialelor si sculelor folosite este foarte buna si, zice je, instructiva.

Te asteptam cu detalii.

Spoor!

:cafea:
 
Excelent, Vali!

La faza asta eu as pune mana pe niste glaspapir si as slefui bine de tot marginile acelea si piesele care formeaza scheletul blatului, dupa care as da doua maini de lac transparent pe dedesubt, peste toate laturile care raman aparente, ca sa le protejez de umiditate. N-as lacui acum si fata superioara, fiindca acolo urmeaza sa fie lipite diverse chestii care vor reprezenta relieful.

Si inca o intrebare: cum te gandesti sa tratezi "marginile" dioramei? Am vazut oameni care fixeaza peste margini o placa din placaj de forma reliefului si vopsesc aceste margini intr-o culoare cat mai apropiata de relieful realizat (deci un soi de verde). Altii vopsesc marginile in negru, iar altii trateaza aceste margini drept mobila si le finiseaza cu aceeasi culoare ca si mobila camerei unde va fi asezata diorama. Toate trei variantele pot fi corecte, in functie de situatie!

Pe urma, ar trebui sa te gandesti la niste "picioruse" din cauciuc sau niste margini de pasla pe colturile blatului, ca sa nu zgarii mobila pe care se aseaza blatul. Sau va avea picioare independente?

Toate acestea sunt aparent chestii de detaliu, dar dupa cum bine spunea cineva candva, "existenta lui Dumnezeu o putem recunoaste dupa felul cum rezolva detaliile"!

Spor la treaba, asteptam planul dioramei!
 
Nu ma grabesc cu slefuirea si lacuirea. Am fost pe la cateva expozitii si am vazut cu nu prea pun pret pe cum arata "frame"-ul. Oricum, diorama nu va fi instalata intr-o camera cu umezeala excesiva.

In ce priveste fixarea ei: doua laturi se vor sprijini si fixa pe grinzi fixate in perete iar in coltul opus va exista un picior.

In scurt timp voi continua cu detalierea confectionarii baseboard-ului.
 
buna Vali,

pentru Bavaria s-ar potrivi destul de bine, cu mentiunea ca rampa de marfuri si hala de marfuri este intr-o pozitie atipica... aici ar ajuta articolele din MIBA Spezial despre Nebenbahnen...

catalin? Dorin? la CFR cum era?
 
Salutare tuturor,

Pentru Bavaria ar ajuta la fel de mult Volumul 3 din "Ländbahnen Report" (seria speciala dedicata epocii I-a, editata de Eisenbahn Journal) unde se pot vedea planurile liniilor principalelor statii bavareze in momentul deschiderii statiei respective.

Asa judecand dupa ce am vazut in volumul respectiv prin comparatie cu ceea ce-ai postat mai sus, Vali, as zice ca situatia tipica din Bavaria nu-i prea diferita ceea ce ai gasit acolo, poate cu exceptia existentei cladirii pentru animale, care din punctul meu de vedere sugereaza mai degraba un trafic specializat (o zona agricola specializata in cresterea animalelor) decat un aranjament tipic, fie el englezesc sau bavarez.

Decat ca, asa cum spune si Horia, in desenul tau rampa si hala de marfuri sunt practic "peste linii" cata vreme in Bavaria ca si in Ardeal in vremea Austro-Ungariei, ele erau de obicei de aceeasi parte a liniei, fie spre stanga, fie spre dreapta cladirii principale, cu o "abatere" din linia I-a.

Uneori chiar se ajungea in situatia in care linia de garare pentru depozite trecea direct prin fata cladirii principale a garii, astfel incat linia principala pentru calatori era de fapt linia a II-a (situatia se intalneste si azi in burgul meu natal, MĂźhlbach/Sebes Alba, sau in multe alte statii ardelenesti precum Aiud sau la Teius)

In ceea ce priveste situatia din Regat, aici va trebui sa-l asteptam pe Catalin sa vina cu informatii suplimentare, insa n-as crede ca lucrurile sa fie esential diferite, decat ca in zona Regatului n-am prea vazut aranjamentul descris mai sus, cu linia 1 care sa deserveasca traficul de marfuri si sa treaca prin fata cladirii principale a garii.

La Sinaia in 1890 de exemplu magazia de marfuri era la capatul dinspre Bucuresti in stanga cladirii principale cum privesti cladirea dinspre linii. Magazia de marfuri avea doua linii de garare dedicate, iar accesul se facea prin abatere de la linia I-a, in timp ce la capatul dinspre Predeal, cu acces de pe aceeasi linie exista o alta cladire despre care as presupune ca era o magazie de coletarie.

Iar dincolo de aceasta cladire exista, si se mai poate vedea si astazi, un mic turn de apa... Este o constructie originala de la inceputul concesiunii, care se datoreaza fie constructorului englez George B. Crawley, care a primit concesiunea in august 1875, fie mai degraba noului concesionar, francezului LĂŠon Guilloux, acordata în iulie 1878.
 
O mica adaugire: am reusit sa gasesc catalogul PECO code 55 pe site-ul Weinert la adresa:

http://www.blaetterkatalog.weinert-modellbau.de//index.html?startpage=258

Acolo incepe catalogul la H0, iar pentru N code 55 dati la pagina 22 a catalogului PECO, pagina 280 de pe site-ul respectiv!
 
Buna,

Nu prea aduce a CFR apoca 1 Regat. Sunt multe de spus, pornind de la cabina separata, care la noi in acei ani nu exista decat la statiile mari (ceea ce nu e cazul acesteia) si pana la acel chei de descarcare separat.
 
Mersi de informatie Catalin!

O vreme, m-am gandit foarte serios sa reproduc o linie secundara englezeasca, cu o statie rurala si tot ce implica aceasta dar, lasand la o parte lipsa de modele RTR si kituri la scara N a materialului rulant britanic comparativ cu cel continental, se adauga si calitatea slaba a acestora. Practic, unele modele sunt jucarii, fapt recunoscut chiar de modelistii britanici.

Nici nu suporta comparatie un model Graham Farish (Bachmann) cu unul similar de la Fleischmann sau MiniTrix.

Abia de curand, Peco, a scos un model de locomotiva cu aburi, gata echipat cu DCC si care a adus o maaaare inovatie pentru ei: rotile cu spite prin care se poate vedea.

Avand in vedere ca imi place mult ca modelele mele sa se apropie de perfectiune (in limite rezonabile, totusi, ca nu am de unde sa platesc locomotive Micro Metakit), am ales sa renunt la tema englezeasca si sa revin la studiul pentru o diorama bavareza. Poate parea un cliseu (o "Nebenbahn in Bayern" este la fel de 'modelata' ca si o "GWR Branch Line") dar cred ca orice modelist poate aduce ceva deosebit de ce au facut altii.

Nu as vrea sa "ma bag" la o diorama cu tematica romaneasca decat mult mai tarziu. Neexistand modele RTR romanesti, toate necesitand conversie, este foarte usor sa pici in capcana lui "las' ca merge si asa'.

Pentru Bavaria, tinand cont de faptul ca astept cu nerabdare setul FLM cu Pt 2/3, acesta fiind inscriptionat cu ruta Landshut - München, am ales o statie de pe acest traseu: Langenbach.

Aici sper sa ma ajute colegii de forum si Google sa gasesc mai multe informatii (poate Horia si Dorin vin cu idei despre 'compresia selectiva').

Ce am gasit eu pana acum:

- http://www.vs-langenbach.de/
- http://www.bahn.robert-schoeppner.de/

Acest al doilea site este super dar, sa nu ma ia Horia la ture, este numai in limba germana si nu pricep mai nimic (l-am contactat chiar pe autorul site-ului, in limba engleza, dar niciun raspuns; poate el nu stie engleza...). Are chiar si planuri ale statiei Langenbach la diverse date din istoria ei.

Si inca ceva: cunoaste cineva un site de unde se pot descarca kituri de constructii bavareze / germane din hartie, asa cum este http://www.scalescenes.com/?
 
felippe a spus:
Si inca ceva: cunoaste cineva un site de unde se pot descarca kituri de constructii bavareze / germane din hartie, asa cum este http://www.scalescenes.com/?
Click pentru a extinde...

Cred ca da.
Iau legatura cu DragosP un pasionat al modelelor din carton si poate ne ajuta.
Banuiesc ca nu are importanta scara la care sunt tiparite deoarece rescalari se pot face usor.
 
modele bavareze din carton (o gara tip Wuerfel, o hala de marfuri, cateva cladiri anexe) iti pot trimite si eu, gata scalate la N! ;)

trebuie numai sa le gasesc prin harddisk si sa cer pe mail acordul autorului!
 
Simplu, nu?



Pe ramificatia din stanga: remiza pentru o locomotiva si, mai jos, "coal bins" si coloana de apa. Pe ramificatia din dreapta, un depozit de marfuri si, poate, un tarc pentru vite.
 
Bun,ai o idee minunata,singurul lucru pe care nu reusesc sa inteleg e partea dreapta in care vad eu niste portaluri de tunel si totodata in partea de jos linia care ajunge la depozitul de marfuri intra direct in munte?sau muntele se termuna brusc? propun sa faci acolo un fel de semitunel cum sunt cele de pe valea Jiului :D cu coloane de beton sa se vada afara...ce zici ?
 
Si mai buna ideea asta cu cariera. Sau macar un perete abrupt, gol de vegetatie. Mi-ar place si un semi-tunel dar nu stiu daca poate fi facut acolo.
 
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Sus Jos
Back