O locomotiva Shay in Romania

[felippe]

Locomotivele Shay sunt unele dintre foarte putinele locomotive americane care imi plac si pentru care am un interes deosebit. Proiectate de Ephraim Shay, un numar de 2767 locomotive au fost construite intre 1880 si 1947. Doar doua dintre acestea au ajuns in Europa: una in Marea Britanie si o a doua in Imperiul Austro-Ungar, ajungand mai apoi la Torda (Turda dupa 1 Decembrie 1918).

Aceasta din urma a fost construita in 20 Martie 1912, avand numarul de fabricatie 2504. Conform clasificarii fabricantului (Lima Locomotive Works, Lima, Ohio) locomotiva ajunsa in Romania apartinea clasei A (Able), avand 18 tone, doua truck-uri (boghiuri) si doua pistoane. Alte detalii tehnice pot fi gasite pe ShayLocomotives.com.

Locomotiva a fost expediata in Europa folosind serviciile "The Cunard S. S. Co.", New York City, NY. Din informatiile pe care le-am gasit, "Cunard Steamship Company, Ltd," este o companie britanica infiintata in 1839 care, incepand cu 1840, opera curse pe relatia Liverpool - Halifax - Boston. Cum nu am gasit informatii despre vreo companie cu nume asemanator care sa fi fost inregistrata la New York, am ajuns la concluzia ca transportatorul locomotivei Shay este unul si acelasi cu compania britanica care, probablil in anul 1912 oera si curse cu plecare din New York.

Proprietarul initial al locomotivei a fost Karl Petrachek din Vienna care a sperat sa repete succesul acestora din America si in Europa; clientul initial a fost Lokomotivfabrik Krauss & Co. (D), Linz, Austria. In Noiembrie 1912 locomotiva a fost depozitata, nevanduta, in Linz, Austria. Dupa aproape cinci ani (August 1917) a fost inregistrata ca fiind la fabrica de ciment din Torda (numele Turdei in perioada cand Transilvania era parte a imperiului Austro-Ungar). In Octombrie acelasi an aparea ca fiind depozitata, nefolosita. Incepand cu 1 Decembrie 1918, Transilvania a devenit parte integranta a Romaniei, iar numele oraslui Torda a fost schibar in Turda.

O locatie ulterioara a locomotivei ar fi fost si Bosna Forestry RY, Begov Han, Bosnia-Hercegovina, in fost Iugoslavie.

Toate informatiile de mai sus au fost colectate de pe site-ul sus-mentionat. O alta sursa specifica ca 2504 a rulat in teste pe mai multe linii: Salzkammergut Lokalbahn, Cisna-Kalnica, si Steyrtalbahn dar nu a reusit sa impresioneze (prbabil din cauza vitezei foarte mici (11.4 mph sau 18.3 km/h). Toate aceste teste au avut loc, probabil, in perioada 1912 - 1917.

Se pare ca locomotiva a fost casata inainte de 1940.

Dintr-o corespondenta purtata cu unul din membrii ShayLocomotives.com (George R. Kadelak) am mai aflat ca 2504 a fost expediata in Austria in sase cutii separate, astfel:
1) tancul de apa, cutiile de nisip din fata si din spate, scaunele din cabina, cadrul de protectie a cilindrilor
2) cabina, invelisul boilerului si invelisul cilindrilor
3) cadrul cu accesoriile, "running boards", teava de evacuare, treptele, mana-curenta, cilindrii de frana cu accesoriile
4) cilindrii, bielele, axele cu came
5) cenusarul, gratarele, sinele laterale, placile de expansiune, accesorile boilerului, teava de abur
6) cadre de fixare, came, clopot, injectoare, parghii, inele de cuplare, mansete de cuplare, grilaj de protectie din lemn, trepte, felinar, palnie de apa
7) boilerul si truck-urile (boghiurile) expediate fara a fi in cutii

Locomotiva din Romania a fost construita fara echipament de franare cu aer, prin urmare, compresourl de aer si tancul de aer nu au fost expediate.

Shay-urile erau dotate cu o pompa cu abur (steam syphon) cu ajutorul careia se putea face umplerea rezervorului de apa dintr-un curs de apa sau lac din apropiere (la fel cum se face si azi aprovizionarea cu apa a locomotivelor de la Viseu de Sus).

Acum mai bine de trei ani am promis ca nu voi mai contribui cu nicio informatie la acest forum dar astazi trebuie sa las orgoliul la o parte; am si un motiv pentru care am adus aici toate informatiile de mai sus: ii rog pe cei care detin sau pot sa ajute in identificare unor alte surse de informatii sa contribuie la acest subiect. Eu am trimis un email la libraria dn Turda la care am primit un raspuns sec cum ca ei nu detin niciun fel de informatie din arhiva Fabricii de Ciment din Turda. As fi intrebat direct la departamentul de relatii cu presa de la Fabrica de Ciment dar, din pacate, formularul lor de contact este de fapt un formular destinat celor care vor sa se angajeze la ei!!! Cum nu mai locuiesc in Romania, imi este greu sa vizitez arhive sau fabrici in cautare de informatii.

Multumesc,

 

[victorian]

Salut Vali, mulţumesc frumos de postare! Şi mie îmi plac Shay-urile şi ştiam de cel de la Turda. Dupã cum rezultã chiar din informaţiile tale, prezenţa Shay-ului la Turda a fost doar episodicã, locomotiva fiind mutatã în Bosnia-Herţegovina probabil înainte de sfârşitul rãzboiului. La ce bulibãşealã a fost în fostul imperiu austro-ungar în perioada respectivã mã îndoiesc cã ar putea sã mai fie informaţii despre el, cu atât mai puţin poze.

 

[dantm]

Daca documentele privind locomotiva nu au fost distruse si aveau termen de pastrare poti incerca la http://arhivelenationale.ro/site/directii-judetene/cluj/

Holcim ofera si posibilitatea contactari pentru alte scopuri decit joburile.

Pentru informari generale: [email protected]

https://www.holcim.ro/ro/contact

 

[victorian]

Revin cu o precizare, informatiile despre Shay-ul in cauza le aveam dintr-o revista TCR mai veche, care poate fi accesata online aici: http://www.trennet.ro/products/gallery/file74.pdf

 

[ICRA]

Mi-am permis sa fac o captură a desenului, așa că referință viitoare.

 

[catalin]

Buna Vali,

in Romania, exceptand micul articol din Tren Magazin eu nu am vazut informatii, de fotografii nu mai discut. Repet: nu am vazut eu.
Pe forumuri de limba germana am mai intalnit intrebarea si se cereau poze, mai ales ca pe acolo a facut treaba mai mult timp (sau de fapt a stat, ca si la Turda apare tot "stocata"). Nici acolo insa nu a vazut imagini desi ma asteptam sa mai gasesc ceva comparativ cu Romania.

Nu mi-am pus pana acum problema sa caut prin surse de peste ocean. Din ce stiu arhivele LIMA exista si au in general o deschidere mai mare spre comunicare.
Dar, din pacate, desi subiectul mi se pare fascinand...nu stiu mai mult...ai nici timp sa-l documentez. La cate "pete negre" are istoria noastra feroviara...iti mai trebuie o viata.

PS: totusi, in articolul din TM se vorbeste despre "evidentele atelierelor Turda"...cineva le-a vazut si consultat acum 2 decenii...

 

[felippe]

Multumesc mult pentru informatii. Nu stiam ca arhiva in format digital a "Tren Magazin" este disponibila gratuit; am gasit-o la cateva minute dupa ce am deschis acest topic - am am descarcat-o si de atunci nu mai mai opresc citind, nu-mi vine sa cred cata informatie de valoare despre caile ferate din Romania exista. Pacat ca magazinul si-a incetat aparitia - as fi dispus sa platesc pentru fiecare numar; sau o cotizatie anuala ca membru la o societate de profil, asa cum sunt multe prin alte parti.

Catalin, stiam ca nu exista fotografii ale locomotivei. Cat despre surse de informatii de peste Ocean, daca ar fi existat, cu siguranta Rick Henderson sau George R. Kadelak (http://www.shaylocomotives.com/) ar fi stiut de ele si informatiile ar fi fost publice pe site sau mi le-ar fi comunicat cand i-am contactat prima data.

Am trimis un email la Arhivele Nationale, sala de studiu din Cluj, la care mi-au raspuns ca ei nu detin arhiva Fabricii de Ciment din Turda si ca ar fi bine sa contactez PR-ul Romcim direct (multumesc, Dane, pentru adresele de email) - le voi scrie in zilele urmatoare.

Intre timp, ca sa va faceti o idee cam unde a dus pasiunea mea pentru Shay-uri, si in special cel ajuns in Romania:

Nu e "tabla de conserve" cum se exprima mai demult un oarecare dar cred ca tot modelism se cheama...

 

[catalin]

Fabulos !

Cum o inmatriculezi ? ca teoretic nu a fost niciodata in administratie romaneasca....

 

[felippe]

Mersi de aprecieri, Catalin. Sper sa am timp weekend-ul asta sa o termin (minus motorul, care este "pe drum", si fara vopsit).

In privinta inmatricularii raspunsul este simplu: nu stiu inca (poate ma ajuti chiar tu). Ecartamentul modelului este 6,5 mm (scara Nn3) care, in realitate, corespunde ecartamentului metric. Shay-ul de la Turda era pe ecartament de 760 mm. Unul din marile avantaje ale acestor masini era ca, neavand un sasiu, boghiurile (truck-urile) puteau fi schimbate foarte usor, conform necesitatilor sau comenzii clientului (multe locomotive din exact aceeasi clasa au avut boghiuri pentru ecartamente diferite).

Prin urmare, istoria imaginara a acestei locomotive este ca, dupa atatea incercari nereusite de a o "plasa" unui cumparator, si dupa ce a ajuns sa fie conservata la Turda pentru o buna perioada de timp, cererea pentru ea a venit de la una din liniile forestiere cu ecartament metric din Muntii Tarcau. Conditia impusa a fost insa ca masina sa fie modificata pentru a rula pe linii cu ecartament metric. Ceea ce s-a si intamplat, asa incat locomotiva a ajuns sa tracteze vagoane de cherestea pe Valea Tarcaului.

Am studiat cu atentie fotografiile, hartile, precum si tot ce s-a scris in topicul "CFF in Muntii Tarcau".

 

[ICRA]

Pacat ca magazinul si-a incetat aparitia - as fi dispus sa platesc pentru fiecare numar; sau o cotizatie anuala ca membru la o societate de profil, asa cum sunt multe prin alte parti.


Nu e "tabla de conserve" cum se exprima mai demult un oarecare dar cred ca tot modelism se cheama...

Vali ai atins doua subiecte sensibile ).

Foarte frumos felicitari si ma bucur ca dezvolti subiectul si aici :aplauze: .

 

[victorian]

Salut Vali,


Multumesc frumos de poze, extrem de interesant! In afara de mica bijuterie din "tabla de conserva" pe care ne-ai aratat-o, mai exista si posibilitatea de a folosi "caroseria" de Shay produsa prin printare 3D de Shapeway, vizibila aici:

https://www.shapeways.com/product/TRY6KSRUD/nn3-scale-class-a-16-ton-t-boiler-shay?optionId=40907475&li=marketplace

In privinta motorizarii, desigur ca activand la 2mm poti sa-ti faci propria motorizare, insa pentru ecartamentul de 6.5mm corespunzator metricului la N (sau trei picioare, Nn3 cum zic americanii) iti semnalez aparitia pe piata din luna ianuarie 2018 a sasielor la scara Z Shorty cu doua boghie produse de firma japoneza Rokuhan. Avand pretul de vanzare in jur de 16 euro e greu de imaginat ceva mai ieftin, avand totodata insa performante surprinzator de bune, comparabile cu alte sasie consacrate la Z precum Lajos, LgThek sau Powermax, care insa sar usor de suta de euro ca pret pe bucata. Probabil ca un shorty din asta va trebui traficat un pic, taiat in doua si prelungit ca sa se potriveasca, in schimb sasiurile Shorty se remarca prin rotile de mic diametru (circa 3.5 mm) mai potrivite pentru Shay decat alte sasie.

Subsemnatul mi-am comandat cateva sasie de felul asta sa experimentez cu ele, ideea finala fiind sa obtin o motorizare functionala pentru un tramvai Nm cum erau cele de la Galati sau Sibiu, pe care le tin minte in functiune in copilarie.

De asemenea, multumesc frumos Icra pentru stradania de a salva ca imagine planul din revista TCR, fapt care m-a scutit sa mai fac eu niste smecherii cu pdf-uri ca sa obtin in felul asta imaginea separata! Pana obtinem (greu de presupus, dar nu imposibil) vreo imagine autentica a celui de la Turda, nu putem avea nici o garantie ca exact asa arata "al nostru" dar cum spune si Vali mai sus, nimic nu ne impiedica sa incercam scenarii alternative, imaginare, ca sa avem placerea de a admira o asemenea locomotiva pe dioramele noastre.

 

[felippe]

Salut Dorin,

Modelul 3D print de la Shapeways are marele dezavantaj ca este foarte usor. Prin urmare, forta de tractiune poate fi nesatisfacatoare (inserarea de foi de plumb sau pulbere de tungsten poate fi dificila sau impractica). Modelul construit de mine si design Showcase Miniatures are doua avantaje: (1) este construit din "Pewter" (un soi de "White-Metal" din cate am inteles) si, prin urmare, mult mai greu decat plasticul, si (2) este proiectat special pentru a fi folosit impreuna cu motorul PowerMAX!

Am si eu un sasiu Z-Shorty care, din pacate, nu poate fi instalat in niciun fel in acest model de Shay. In plus, acel Z-Shorty are o viteza la scara care s-ar potrivi mai degraba unui avion Concorde decat unui model feroviar, fie el si un Shinkansen. Bineinteles, cu electronica adecvata, viteza poate fi redusa la necesitatile fiecaruia. La fel ca si tine, am luat sasiul in ideea realizarii unui tramvai pe ecartament metric. Aici un model al unnei drezine.

@Andrei: din pacate suntem putini modleisti ca sa mai fim si "imprastiati" in mediul virtual. Asa ca m-am gandit ca e mai bine sa trec peste orgolii si contribui si eu cu ceva la modelismul feroviar romanesc postand, pana la urma, pe cel mai important portal de profil din Romania.

Numai bine,

 

[ICRA]

Vali, mă bucură decizia ta .
Acum trecând la subiect, am citit ce s-au scris mai sus dar nu înțeleg cum o să faci motorizarea, o să faci ceva custom say o să achiziționezi boghiul powermax?
Acest ecartament de 6.5mm este linia îngustă pentru N?

 

[felippe]

Andrei,

Din design, modelele de locomotive Shay si Climax pentru Nn3 din oferta Showcase Miniatures au suficient spatiu in bunker pentru motorizarea PowerMAX! de la Searails. Cum nu are sens sa ma complic cu alte variante de motorizare - nici nu stiu daca exista (nici macar Nigel Lawton nu ofera motorizari pentru Nn3) - voi face un efort (financiar) si voi comanda un PowerMAX!

Ecartamentul de 6.5 mm este reprezentarea la scara N a ecartamentului metric (3 ft gauge). Pentru liniile inguste cu ecartament de 760 mm (2 ft and 6 in), redus la scara N, distanta intre sine este de 5 mm; unde mai pui ca exista si modele!!!

 

[victorian]

Salut Vali,

Ma bucur sa vad ca ti-a trecut supararea si continui sa postezi. Ca principiu, eu cred ca tot ce posteaza fiecare dintre noi ar putea sa fie gasit interesant de vreo maximum zece persoane, ar putea sa fie gasit idiot sau ofensator de inca zece, care se vor grabi sa iti raspunda in acelasi fel ofensator ca nu cumva sa-ti ramana in paguba, si ar fi indiferent pentru toti restul pana la 100%. Eu cred ca suparatii/ suparaciosii aia care arunca vorbe in dreapta si in stanga se iau cam prea in serios si nu e cazul. Vorba cuiva, nu te lua prea in serios fiindca oricum ai fi singurul care o face!

Asadar, eu cred ca poti linistit sa ignori pe acei eventuali zece Gica-Contra care eventual ti-ar putea raspunde mascari si sa te concentrezi pe cei cativa prieteni care, chiar daca nu au absolut aceleasi interese cu tine, macar ar putea sa fie cat de cat deschisi in a zice, hai sa vedem, ce-i place asa de mult lui Vali in chestiile astea?

In afara de acest forum eu mai urmaresc inca vreo cateva, printre care si forumul pasionatilor de scara N italieni. E drept ca acolo exista o mica diferenta, toti participantii de forum trebuie sa se inscrie cu numele real + poza, dar in principiu au reusit sa-si inchege o mica dar solidara comunitate care se intalneste la diverse evenimente modelistice etc iar chiar daca ce posteaza cineva este, sa zicem, discutabil din punct de vedere artistic, fiind cu totii prieteni si cunoscandu-se personal gasesc cate un cuvant de incurajare pentru fiecare realizare. La urma urmei, nu suntem cu totii niste Michelangelo ai modelismului, unii s-au mai nascut cu doua maini stangi, altii nu mai vad bine asa ca orice frantura de timp care a fost rupta de la alte preocupari si daruita modelismului eu zic ca este un mare castig pentru toti; daca nu e laudabil ca rezultat, macar ca intentie si ca exemplu -pozitiv sau negativ- si tot valoreaza ceva!

Absolut de acord cu tine in privinta greutatii modelului, ce face shapeway din plastic sunt foarte frumos modelate dar probabil prea usoare iar tie, cu un singur boghiu motor iti va trebui greutate ca sa poti avea aderenta necesara. M-am uitat si pe site-ul firmei Showcase miniatures, modelul respectiv, daca nu este foarte ieftin, macar are avantajul de a fi foarte detaliat si astept cu interes sa vad cum o sa-l finisezi. Probabil ca la Turda nu avea nici un fel de placi speciale, eventual cel mult sa fi avut vreun numar vopsit cu alb pe lateral, dar dupa cum spuneai, nimic nu ne impiedica sa facem si istorii alternative in care acest Shay a facut mai multa treaba la fabrica de ciment din Turda. In principiu, este cam aceeasi istorie pe care o regasim si la preferata mea, locomotiva Riva produsa de Krauss Linz in 1890, care si-a inceput lunga cariera pe traseul Mori-Arco-Riva-Lago di Garda in 1891 in zona Tirolului de limba italiana, in timpul razboiului a fost folosita de KuK Heeresfeldbahn in Austro-Ungaria iar sfarsitul razboiului a prins-o in Polonia la Stryj (azi in Ucraina) unde a lucrat intre 1918-1941. In timpul celui de-al doilea razboi mondial a mai fost prinsa inca o data in operatiunile militare germane, sfarsind de data asta la CFR pe traseul Alba Iulia-Zlatna, unde am vazut-o cu numarul 395-104. Deci si Shay-ul tau ar fi putut avea aceeasi soarta, sfarsind insa nu in Polonia ci in Bosnia unde probabil ca a facut ceva treaba pe o linie industriala.

Astept cu interes sa-mi spui cum se manifesta motorizarea PowerMax! Spor la treaba!

Later edit, @ICRA: Da, linia pe ecartament de 6.5 mm corespunzator scarii Z (1:220) este pentru scara N cam ceea ce este linia cu ecartament de 12 mm pentru scara H0, adica ar corespunde unui ecartament metric pentru liniile europene si respectiv de trei picioare sau 914.4 mm pentru ecartamentul american).

Acuma e interesant pentru ca liniile de ingusta de la Turda, ca si linia Alba Iulia-Zlatna erau cu ecartament de 760 mm ceea ce ar face 4.75 mm la scara N europeana (1:160) sau 5 mm la scara 2mm britanica in care lucreaza Vali. Sunt curios ce va face, o sa construiasca linia de ingusta folosind sine din oferta clubului 2mm la ecartamentul real de 5 mm, ceea ce va implica modificarea sasiului Power-Max pentru acest ecartament, sau se va multumi cu o linie de 6.5 mm construita sau chiar o linie Peco gata facuta cu acest ecartament? Intrucat si subsemnatul am oarece interese in domeniul acesta al N-ului metric pot sa-ti spun ca in Romania sunt doar cateva subiecte care ar putea fi de interes pentru un asemenea gen de modelism feroviar, si anume:

1) Tramvaiele din Galati, Sibiu sau Iasi
2) Sageata verde de la Arad
3) Locomotiva Resita si calea ferata industriala pe care mergea ea inainte de primul razboi mondial, cu ecartamentul de 950 mm, suficient de apropiat de ecartamentul metric ca sa putem spune ca este tot pe acolo

 

[ICRA]

Mulțumesc pentru lămuriri Dorin, Vali.
Vali spor la lucru și aștept cu mare interes update-uri.

 

[felippe]

[...]Acuma e interesant pentru ca liniile de ingusta de la Turda, ca si linia Alba Iulia-Zlatna erau cu ecartament de 760 mm ceea ce ar face 4.75 mm la scara N europeana (1:160) sau 5 mm la scara 2mm britanica in care lucreaza Vali. Sunt curios ce va face, o sa construiasca linia de ingusta folosind sine din oferta clubului 2mm la ecartamentul real de 5 mm, ceea ce va implica modificarea sasiului Power-Max pentru acest ecartament, sau se va multumi cu o linie de 6.5 mm construita sau chiar o linie Peco gata facuta cu acest ecartament? Intrucat si subsemnatul am oarece interese in domeniul acesta al N-ului metric pot sa-ti spun ca in Romania sunt doar cateva subiecte care ar putea fi de interes pentru un asemenea gen de modelism feroviar, si anume:

1) Tramvaiele din Galati, Sibiu sau Iasi
2) Sageata verde de la Arad
3) Locomotiva Resita si calea ferata industriala pe care mergea ea inainte de primul razboi mondial, cu ecartamentul de 950 mm, suficient de apropiat de ecartamentul metric ca sa putem spune ca este tot pe acolo

Dorin, nu uita de liniile forestiere din Muntii Tarcau, despre care am pomenit mai sus Tot ecartament metric...

Astept cu nerabdare sa primesc motorul PowerMAX (se face saptamana de cand l-am comandat in State); este practic imposibil insa a-l modifica pentru un ecartament de 5 mm. Prin urmare, Shay-ul meu va rula pe ecartament metric (6.5 mm), undeva pe Valea Tarcaului. Liniile sunt deja "intinse" pe o mica diorama (600 x 240 mm) pe care am inghesuit patru macaze. Dupa cum ma stii, nu m-as fi multumit niciodata cu linii "de-a gata" asa ca, si de aceasta data, le-am construit din sine Code 30 (0.030 inches = 0.76 mm inaltime) lipite pe traverse din PCB (Printed Circuit Board = placa circuit imprimat). La fel si macazele, sunt 100% scartch-built.

Numai bine,

 

[CristianG]

Completez cu cateva informatii care, cred, ca nu au fost mentionate de colegii de forum.
Pe forum-ul finescalerr.com este postat un link:
http://www.g-spur.at/Ausgabe5/Ausgabe5_low.pdf
catre o revista G-Spur.at din 2006. La paginile 27 - 28 este mentionata istoria locomotivei Shay nr. 2504 in Austria.

Am luat legatura cu Allen County Historical Society, Lima, OH, de pe langa Allen County Museum, la sugestia California State Railroad Museum Library & Archives (CSRM); CSRM are listata o referinta despre Shay nr. 2504, dar nu poseda detalii suplimentare.

Prin amabilitatea cercetatorilor si muzeografilor de la Allen County Museum am aflat cele ce urmeaza.
(desenele, specificatiile si fotografia sunt postate cu permisia scrisa din partea Allen County Museum / drawings, specifications and photo are posted with written permission received from Allen County Museum representative).

Locomotiva Shay nr. 2504 a fost construita conform:
- Erection Plan #2105
- desen cazan nr. 15441
- desen cabina nr. 11116.
S-a pastrat in arhive numai desenul cabinei:

 

[CristianG]

Am mai primit o specificatie, datata 1925, privind configuratia standard a locomotivei Shay cu 2 cilindrii alezaj/cursa 7"/12":

 

[CristianG]

In lipsa unei fotografii a locomotivei Shay nr. 2504, am intrebat daca exista o fotografie a unei locomotive de acelasi tip, cu arhitectura similara, construita in aceeasi perioada cu nr. 2504.
Cercetarorii de la Allen County Museum mi-au indicat locomotiva Shay nr. 2479 care a fost construita in 1911 (nr. 2504 a fost fabricata in 1912) pentru o fabrica de zahar din Poerto Rico.
Comanda:

si fotografia:

Nr. 2504 si nr. 2479 sunt asemanatoare in toate privintele mai putin diametrul rotilor:
- nr. 2504 - 29,5"
- nr. 2479 - 27,5".

Inchei cu multumirile de rigoare catre muzeografii de la Allen County Museum, fara ajutorul si permisiunea carora presentarea informatiilor de mai sus nu ar fi fost posibila (Last but not least, many thanks to Curators of Transportation for support in identifying the information posted above).