Module functionale H0

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
S

stageexp

Well-Known Member
Trenulist
14 Ianuarie 2008
1.260
2
Timisoara
LOCATION
Timisoara
Salutare tuturor,
in urma cu ceva vreme am realizat un modul de poze, cu rol mai mult experimental.
Am decis sa realizez alte 3 module, de aceasta data functionale, adica alimentate si avand posibilitatea de a rula material feroviar H0. Dupa realizare am de gand sa le vand, la pretul de "productie" adica luand in calcul exclusiv materialele din doua motive foarte simple: primul este lipsa de spatiu, fiind locatar al blocurilor anilor 80, lucru bun de altfel, iar al doilea constand in necesitatea de a reinvesti banii in constructia altor machete, deoarece dupa cum se stie nu destinatia este ceacare ne motiveaza (pe unii) ci drumul parcurs.

Acestea fiind spuse, sa trecem la prezentarea primului modul, cel definitivat. Tematica acestuia este una simpla, gara si remiza. Nu am dorit a aglomera excesiv acest modul, pentru a incerca sa obtin o imagine de ansamblu balansata. Celelalte module vor avea tematica industriala, unul va fi un siloz cu cele aferente.

Dimensiunile sunt cele standardizate pentru astfel de constructii, adica 1x0.5 m.
Am confectionat rame din lemn de brad, rigidizate suplimentar cu sipci. Deoarece nu presupun o structura de tip relief, nu a afost nevoie de a monta o placa de osb ca suprafata de tip blat sau a unor ptofile osb, pentru a construi modelul reliefului prin cea de a doua metoda posibila, descrisa de altfel acolo unde am prezentat macheta functionala H0.

Colturile ramelor contin elemente de rigidizare de colt, care au un scop suplimentar, acela de a monta suruburi de fixare a picioarelor, putandu-se folosi picioare metalice cu element filetat de prindere, reglabile, disponibile la diferite dimensiuni.

Peste rama am lipit polistiren extrudat de 2 cm, folosit ca baza. Este un material nu foarte rezistent, dar suficient avand in vedere dimensiunile modulelor.
Traseele caii de rulare au fost realizate din pluta, care are rol absorbant simultan cu posibilitatea de a cosntrui prisma din pietris. Fizarea sinelor se face cu cuie de 0.8, urmata de lipire. Pietrisul se lipeste, asa cum am aratat cu un amestec de aracet transparent si apa, impreuna cu cateva picaturi de detergent cu rol de agent de modificare a tensiunilor din solutie.

Alimentarea traseelor se face de la bride cu surub montate pe lateralul modulelor. Fixarea este simpla, cu piulite distantoare. Modulele se pot interconecta folosi suruburi cu cap inecat si piulite fluture.

Iata imaginile care descriu aceste etape.








 
Dupa montarea sinelor si a balastului a urmat pregatirea reliefului si a elementelor constitutive.
Am montat hartie de tip rola absorbanta pentru bucatarie cu impregnata cu apa si aracet, dupa care am dat un strat de vopsea de baza. Ulterior am nuantat acest strat prin aplicarea altor nuante de vopsea. Folosind aracet nediluat si un aplicator artizanal cu incarcare electrostatica am lipit iarba pe zonele care necesitau acest lucru.

Pentru parcarea centrala, de langa gara am folosit carton dur ca suport.





Dupa cum s-a vazut pe o poza anterioara soclul remizei duble este deja montat in pozitie asa ca am pregatit sistemul de iluminare pentru remiza respectiv pentru gara.
La remiza s-au folosit piese care sa duca la lampi suspendate de grinzi orizontale, confectionate demine artizanal, atat lampile cat si grinzile. Pentru acestea din urma am folosit carton, lampile sunt realizate din LEDuri mici, saibe, sarma si varfuri din platic de la carioci.

Pentru gara unde nu ma interesa daca suportii de lumini sunt sau nu vizibili, am trecut niste tuburi de la carioci prin polistiren, folosindu-le ca suporti pentru lumini, dupa care am rigidizat totul cu plastic cald.
Gara este iluminata cu LEDuri albastre iar remiza cu LEDuri albe, suplimentar existand si cativa stalpi de iluminat ai parcarii.


 
Pentru asamblarea garii am folosit un kit arhicunoscut de cei care construiesc machete functionale feroviare.
Am optat insa pentru mici modificari mai simplu spus prin tehnici de weathering.

Partea de zidarie de caramida am vopsit-o integral cu alb, pentru a realiza rosturile de tencuiala, dupa care a urmat stergerea vopselei cu betisoare cu diluant. Ulterior s-a aplicat cate o tusa de culoare, mai multe culori diferite care sa ilustreze diferite zone ale zidului afectate diferit de vreme.

Partea de lemnarie vine gata vopsita, ca la majoritatea kiturilor feroviare. Aici am optat pentru tehnica vopselei sarite, cu fixativ. Nu am avut nevoie de culaore de baza, folosind culoarea plasticului din kit, am aplicatun strat de fixativ dupa care stratul de vopsea, respectiv culoarea verde, o culoare pe care am intalnit-o des si pe la noi. Dupa uscarea vopselei cu pensule tari si betisoare, cu apa, am indepartat zonal vopseaua, apa ducand la dizolvarea vopselei care avea ca baza stratul de fixativ. Suplimentar fata de dizolvarea vopselei in mod deuniform, care imita destul de bine dupa parerea mea actiunea factorilor de mediu, se obtine si un efect de striere si umflare a stratului de vopsea, lucru care taman il cautam.

Pentru acoperisul din tabla, am folosit aceeasi tehnica, pentru a sugera rugina unor portiuni.
Interiorul pieselor a fost vopsit pentru a se evita obtinerea unor suprafete translucide.

















 
Structura asamblata este descrisa mai jos.
Practic dupa weathering am asamblat cele doua constructii, am adaugat kitul de gard si copaceii, precum si stalpii de iluminat, am lipit figurinele pe modul.























 
Multumesc frumos... Fiecare topic ca acesta este o foarte buna oportunitate de a invata...
Despre legaturile electrice am putea avea un tutorial? ce leduri, cum se prind, ce tensiune?

Mersi tare
 
Salutare,
pe partea de lagaturi am montat asa cum am aratat o placuta de cablaj corodat de mine, pe care se gaseste o cupla din plastic pentru fire (din categoria celor cu surub).
Conectorul permite montarea a 10 fire. Dintre acestea am folosit 8 pentru cele 4 trasee de pe modul, pentru a-l putea alimenta pe fiecare independent, iar cele 2 ramase le-am conectat la sistemul de iluminare.

Am folosit 4 stalpi de iluminat cu beculete care lucreaza la 12 V, asa ca LEDurile trebuie inseriate cu rezistente care sa permita aceeasi tensiune de alimentare. In general, in functie de curentul absorbit, 10, 15, 20 mA si de culoare, LEDurile se alimenteaza la o anumita tensiune. Diferenta dintre LEDurile albe si cele albastre nu este totusi foarte mare, astfel incat am mers pe o valoare medie a rezistentelor de limitare.

Montajul este simplu, am conectat cate un fir de la stalpii de iluminat respectiv firele de minus de la luminile cu LED direct la cupla de alimentare. Celelalte 4sarme de la stalpi impreuna cu restul de sarme care alimenteaza plusurile LEDurilor sunt conectate la cealalta cupla. Firele de la stalpii de iluminare se conecteaza direct, iar cele de la LEDuri prin rezistente de limitare de cca 1.2 kohm.

Pentru valori exacte de alimentare a LEDurilor se poate consulta google, in general treaba nu este foarte critica, adica sunt admise anumite tolerante, mai ales in situatia in care nu se doreste ca LEDurile sa arda la intensitate mexima, ceea ce creste durata de viata. Ca regula generala insa, este bine de a alimenta fiecare LED cu rezistenta proprie, desi exista si scheme care permit conectarea in serie a 2 sau 4 LEDuri la aceeasi rezistenta. Eu am mers pe montarea 1 LED la 1 rezistenta, deoarece am folosit piese de provenienta necontrolata, respectiv LEDuri din brichete.
 
Salutare,
am continuat seria de module functionare H0 cu cel de al doilea reprezentant, care se vrea a fi un modul cu silozuri.
Prima data am confectionat baza, pe acelasi principiu, un cadru din lemn de rasinoase cu o intaritura diagonala pentru rigidizare, precum si colturi de rigidizare care au dublu rol deoarece permit si fixarea suruburilor de montare a picioarelor. Peste cadru am montat o foaie de polistiren extrudat de 2 cm.

Traseul ca numar de sine este unul similar celui din primul modul, deci contine 4 sine de rulare, una urmand a fi blocata. Zonele in care se vor regasi elementele de infrastructura au fost dublate de carton ondulat, usor, care nu trebuie sa fie foarte rigid. S-a aplicat terasamentul din nisip fixat cu un amestec de aracet si apa cu putin agent detensionat de tipul detergentului. In rest am aplicat hartie de bucatarie rigidizata si fixata cu un amestec de apa si aracet. Zonele unde nu se regasesc cladiri au fost acoperite cu iarba, in diferite cantitati si culori, fara a exagera totusi. Iarba s-a aplicat cu dispozitivul electrostatic improvizat, baza fiin in prealabil colorata, adica aracetul folosit ca suport este si el colorat cu vopsea crilica. Dupa uscarea adezivului, am suplimentat gradul de fixare prin aplicarea unui spray adeziv, care normal se putea folosi si la prinderea ierbii, insa ar fi necesitat un strat prea gros. Aceasta metoda se apropie de cea descrisa in diverse tutoriale, unde dupa aplicarea ierbii se vine cu un amestec de apa si aracet pulverizat pe suprafata.

Nuantele care se vad in primele poze sunt orientative, constituie doar o baza a cdeea ceea ce va fi, deoarece ulterior s-a venit cu alte culori si nuante in completare.





Infrastructura este formata din doua grupuri de silozuri cu o cladire administrativa si de utilitati auxiliara, pe un rand, precum si de doua cladiri de tip hala pe un alt rand. Din start trebuie remarcat un lucru si anume, nu am prevazut acces auto, care in mod normal ar trebui sa existe, din doua rationamente si anume ar fi aglomerat extrem de mult modulul, iar in plus ar fi fost o structura asemanatoare cu cea a primului modul unde exista o astfel de trecere peste linii. Am considerat astfel ca o abatere de la normele realitatii este in acest caz justificata, si oricum fiind o constructie la "mana libera" si nu dupa un plan sau schema reala nu are chiar asa de mare importanta. Un al doilea lucru se refera la dimensiunile silozurilor. Acestea pot avea diferite forme si dimensiuni, in general am incercat sa fac o mediere pentru a nu iesi din gabaritul plansei. Ideea este de a gasi o solutie si pentru o viitoare constructie care se vrea a contine turnuri de racire care de asemenea au un gabarit extrem de mare. Deci concluzia este ca s-au facut unele mici abateri de la realitate, tolerabile insa.

Cele doua hale sunt identice dimensional, insa putin diferite ca structura, si aici ma refer la numarul si dimensiunile ferestrelor precum si portile de acces.
Sunt confectionate din carton mucava, ca strat de baza, peste care s-a lipit un cadru din carton ce imita structura de rezistenta. Datorita lungimii si in interior s-a mai prevazut un element distantier cu rol de rigidizare. Am decupat ferestrele care au de asemenea un cadru in relief, integrat conceptual cu structura de rezistenta, pentru ferestre folosit un plastic foarte subtire, striat, care dupa parerea mea imita destul de bine sticla verde cu insertie metalica ce se folosea pe vremuri la tot felul de astfel de constructii.
Vopsirea s-a facut la aerograf si la pensula, fondul fiind albastru iar elementele in relief de culoare gri.










Portile de acces s-au confectionat din forex, gravat, una dintre porti fiind de tip automat cu rulare pe verticala, iar cea de-a doua este de tip poarta industriala clasica cu balamale. Accesul in hale este asigurat prin intermediul a doua platforme cu rampa. Acestea au fost realizate din structura de carton cu forex gravat, care imita placi turnate din beton, la una dintre intrari construindu-se si rampe din tabla cu model. Prima data cladirile au fost aplicate provizoriu pe structura pentru a se determina conditiile de gabarit iar ulterior au fost aplicate definitiv fiind lipite. Cele doua hale sunt iluminate, cu retele de LEDuri si rezistente, in mod diferit. S-au aplicat diferite elemente care simuleaza sistemele de ventilatie si alte componente ale infrastructurii si s-a facut un weathering final.







Voi reveni cu partea d doua care descrie structura silozurilor.
 
Pentru partea de infrastructura ce tine de silozuri am avut de optat intre mai multe variante constructive. Prima ar fi strunjirea unor piese din lemn, pretul destul de marisor si mai ales greutatea ridicata facand din aceasta metoda una de rezerva. O alta posibilitate pe care vreau sa o experimentez este cea a tevilor din pvc debitate la cote. Pentru acest modul insa am folosit o metoda ceva mai simpla, la prima vedere, si anume folosirea tuburilor din carton de la prosoapele de hartie. Acestea au insa pe suprafata lor urmele spirale de infasurare a cartonului, asa ca pentru eliminarea acestora precum si pentru cresterea gradului de rigidizare am folosit carton subtire rulat peste aceste tuburi, cu adeziv rapid. Znele de imbinare se mascheaza fiind la interior. Problema mai dificila a fost aceea de montare a capacelor, optamdn tot pentru carton de 2 mm, debitat pe contur, deci cate un singur capar la toate tuburile dintr-o structuta. Ulterior a fost nevoie de chituire si slefuire repetata.




Structurile, doua identice, au fost vopsite la aerograf, dupa care s-au aplicat diferite tehnici de weathering precum si mascarea in scopul de aplica zone de culoare diferita. Acestea au dorit sa simuleze portiuni retencuite ale structurii unde nu a mai fost disponibila aceeasi culoare ca cea initiala. Poate putin format in cazul acestor constructii din beton insa mie mi s-a parut interesant.






Cladirea administrativa si cu rol tehnic a fost realizata din carton. Pe suprafata superioara a silozurilor se gasesc de asemenea niste elemente de infrastructura, realizate din carton si forex gravat. Acestea sunt iluminate cu LEDuri. Am vazut in realitate astfel de structuri, de fapt exista si o alta posibilitate de constructie, cu realizarea acestor spatii in partea superioara a coloanelor din beton, fara o suprastructura etajata.







S-a realizat tubulatura prin care se acceseaza vagoanele de marfa si copertinele de rigoare. Pentru aceste copertine precum si pentru partea de suprastructura am folosi carton ondulat. Silozurile sunt dispuse pe socluri din polistiren, mascate cu zidarie din caramida, de la noch, vopsita printr-o metoda descrisa la primul modul, si anume cu alb rosturile si prin nuantare caramida la suprafata.

In pozele de mai jos sunt prezentate cateva imagini ale modului functional, imagini de ansamblu. Linia a patra, cea curba a fost blocata, pentru a scoate un pic din echilibru intreaga constructie.











 
Frumoas㒠lucrare, pă’cat ca nu e defapt modul ci e segment. Parc㒠undeva pe aici pe forum Horia a spus diferenţa dintre cei 2 termeni. Un modul e o structur㒠ce respect㒠anumite dimensiuni din anumite standarde(maghiare, româneşti, NEM, etc), un segment e o bucat㒠nestandardizat㒠dintr-o dioram㒠mai mare.
E pă’cat. Aşa de bine mergea silozul acela pe un modul de expoziţie...
Toate cele bune!
 
tyco
modulul lui stageexp este totusi un `` modul `` care
nu se potriveste cu standarde maghiare ,NEM ,clujene ,brasovenesti,iesene ,slobozia etc.
este un standard un pic mai ``original`` din care se gasesc destule exemplare in Timisoara ( prietenii stiu unde :D )
pe acelasi sistem construiesc si eu ,din pacate este doar peisagistica ,eu fiind fan al cailor ferate americane .
 
Salut,
am mai spus cu diferite ocazii, am mai avut o discutie pe aceasta tema cred si cu LDH acum cativa ani, eu folosesc termenul de modul in sens ingineresc, general. Nu am construit module conform standardului romanesc sau nu, descris aici pe forum. Prin modul eu inteleg parte componenta a unui ansamblu, si oricare ar fi terminologia generala folosita, mie termenul de segment nu imi spune absolut nimic. Folosind notiunea de modularizare inca mult inainte de a fi utilizata ca termen si aici in domeniul machetelor feroviare, mi-am luat libertatea de a folosi acest termen si aici, si asa il voi folosi si in continuare.

De altfel eu sunt adeptul machetelor de suprafata, de genul celor permanente construite de nemti in defavoarea unui sir de componente care sa permita rularea e drept a unor garnituri mai lungi. In acel caz, al machetelor de suprafata, care ocupa metrajul unei hale, notiunea de modul eu o consider ca fiind tot o parte componenta constitutiva, acolo putand insa avea si alte dimensiuni sau forme (de exemplu pentru accesul operatorului intr-o zona cu probleme).

In rest, fiecare face cum doreste.
 
Salut
personal eu cred ca segment este o bucata din ceva, care poate fi segment intermediar sau de capat. Un segment poate fi pus pe un modul standardizat sau nu.
Modulul la randul lui este o parte care ulterior poate fi combinata cu altele... Standardizarea poate exista sau nu.

daca termenul de modul in cazul lucrarilor statice il mai putem combate, mi se pare ciudat (ca sa nu ma exprim altfel) ca sa fie numit segment.

Modulele exista de sine statatoare, segmentele nu prea... Sau poate limba romana s-a schimbat.

de exemplu daca eu imi fac o diorama acasa din trei module pe care le standardizez dupa niste reguli proprii (ex: de azi inainte tot ce face eu are 2 metri latime, 30 cm inaltime, gaurile au 5 cm etc etc) partile componente se vor chema module, chiar dacva nu vor fi dupa standardul NEM, maghiar, roman, francez, american, dibrogean sau orice altceva...

Sa nu se inteleaga ca nu respect standardele... Ele chiar trebuie respectate pentru fidelitate (NEM) si pentru interconectabilitate (NEM, maghiar, romane, etc). Asta permite participarea la expozitii a caror conditie este aceasta... si nu numai.

De aceea, mi-as permite in final, va rog: nu mai minimalizati munca unui membru (nou, vechi, nu conteaza) prin seaca teorie. Cu toata stima si respectul: este pacat ca uneori am primit si mesaje pe privat de tipul: " L-ai contrazis pe X...Stii tu de cand este el pe forum?!?!" Este pacat. Am multe de invatat de la multi. dar toti suntem supusi greselii... Sau nu?
 
Prin amabilitatea deosebita a unui colectionar din zona, care a citit despre frumoasa asociere a celui de-al doilea modul cu niscaiva vagoane de cereale, am reusit sa aducem la un loc cele doua entitati: vagoanele si modulul, iar ceea ce a iesit se vede in imaginile urmatoare. Sedinat foto a fost una adhoc, fara vreo pregatire prealabila sau setari de lumini, modelele fiind insa foarte reusite.




 
Felicitari! Superb modul ( sau segment sau ... nu conteaza) !
Dar si o mica ... carcoteala : cu aceasta ocazie, admirand combinatia siloz / vagoane si rugina de pe acoperis am observat ca tevile de curgere a cerealelor ( nu stiu cum se numesc) depasesc putin centrul vagoanelor ( posibil sa fie o impresie datorata fotografierii ) si cerealele s-ar scurge pe jos in loc sa umple vagoanele.
Si daca este permis ... o mica sugestie : la capetele tevilor se pot monta niste gulere asemanatoare cu niste saci textili cara sa conduca mai bine cerealele. Nu am o foto exemplificativa dar am vazut asa ceva la un siloz in Brasov inainte de dezafectare acum vreo 7 ani ( La acualul Velpitar).
 
Acolo e vorba despre un compromis.
Ai perfecta dreptate, in pozitia in care au fost lipite acele tevi, este adevarat ca unele nu sunt tocmai in pozitia optima, insa am considerat ca se pot roti pentru a ajunge in pozitia de lucru. Pentru a le face mobile insa ar fi trebuit sa caut alta solutie constructiva de fixare a acoperisului pentru a da rigiditate intregii constructii.

Ideea cu sacii este buna, si deoarece am in plan reeditarea unui astfel de modul, pe o suprafata mai mare insa, carec sa contina si ceva pasarele de trecere, voi tine cont, mai ales ca ideea este de a folosi de aceasta data pvc pentru constructia coloanelor. Aici am insa de studiat solutii de lipire, materialele de pvc intre ele avdn adeziv dedicat, insa va interveni problema lipirii cu alte materiale. Voi vedea la momentul respectiv, acum fiind in studiu o balastiera, statie de betoane, magazii de materiale de constructie si nu numai, complex industrial cu turnuri de racire, si complex petrolier cu rezervoarele dedicate. Deci inca vreo cateva structuri, care isi asteapta randul nu neaparat in aceasta ordine 8) .
 
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Sus Jos
Back