Macazele din reteaua CFR

catalin

Well-Known Member
Trenulist
24 Aprilie 2007
2.885
80
Bucuresti
YAHOO
[email protected]
LOCATION
Bucuresti
pana in anii 60 erau cele unde vezi specificatia MAV (nu are rost sa-ti spun de la ce vine abrevierea). In acest moment sunt cele de tip 49.
Daca ai in minte o gara anume, mergi acolo, cauta sa vezi ce tip de sina este, (cel mai probabil astazi este de tip 49) si apoi cauta in tabel. Tipul de schimbator de cale depinde de sina. Cifrele din coloana 1 sunt tipul de sina specific.

PS: datele sunt pentru ecartament 1435. Pentru ecartament ingust sau larg, datele sunt alte.
 

sogard_2003

Well-Known Member
Trenulist
19 Ianuarie 2016
3.611
3
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
cand am vazut acolo minute m-am mirat... si pe urma cand am vazut secunde am ramas cu gura cascata !!! Ce reprezinta tg ? tangenta ?
 

interesantul

Well-Known Member
Trenulist
24 Ianuarie 2016
1.584
1
49
Cluj-Napoca
LOCATION
Cluj-Napoca
Ingineria, atunci cand a aparut cartea, era o stiinta exacta, ceea ce a ramas pana astazi.
Daca din masuratori dadea grade, minute si secunde, atunci atata era.
O rotunjire de o miime la o lucrare de constructii ducea la urmatorul punct de masurare la o avatere de cm care era mare.
De aceea inginerii scriau ce trebuie sa scrie.

E.
 

sogard_2003

Well-Known Member
Trenulist
19 Ianuarie 2016
3.611
3
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
Da , intradevar perfectiunea calculelor era importanta dar si realizarea lor practica era la fel de importanta. La dimensiuni atat de mari nu e greu sa scoti secundele daca stam putin sa ne gandim. Mai greu eraa de desenat in creion la vremea aceea.

Catalin oare cartea aia se mai gaseste pe undeva ?
 

Florinn

Well-Known Member
Membru personal
Trenulist
17 Ianuarie 2006
5.545
1
Cluj Napoca / Bucuresti
www.trains-addicted.ro
WEBSITE
http://www.trains-addicted.ro
YAHOO
bogdannf
LOCATION
Cluj Napoca / Bucuresti
catalin a spus:
pana in anii 60 erau cele unde vezi specificatia MAV (nu are rost sa-ti spun de la ce vine abrevierea). In acest moment sunt cele de tip 49.
Daca ai in minte o gara anume, mergi acolo, cauta sa vezi ce tip de sina este, (cel mai probabil astazi este de tip 49) si apoi cauta in tabel. Tipul de schimbator de cale depinde de sina. Cifrele din coloana 1 sunt tipul de sina specific.

PS: datele sunt pentru ecartament 1435. Pentru ecartament ingust sau larg, datele sunt alte.
Pe sina scrie "British steel" si da am in minte o gara anume, vorbim de gara Blandiana, langa Vintul de Jos.

Urmeaza sa facem o copie a acestei gari la scara H0 si avem de ales intre 2 feluri de macaze:
- 1 - cu raza de 1524 mm pe abatere
- 2 - cu raza de 914 mm pe abatere
 

sogard_2003

Well-Known Member
Trenulist
19 Ianuarie 2016
3.611
3
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
914 e exagerat de abatut. Din conversia pe care am facut-o la 1524mm pe abatere ar rezulta un macaz 1:1 cu o abatere de aproximativ 130 de matri in raza... nu te prea aproprii de nimic din lista de mai sus din pacate. Oricum si cel mai mic de acolo tot ar ocupa 40 de centimetri pe lungime... nu cred ca iti convine nu-i asa ? :D
 

Florinn

Well-Known Member
Membru personal
Trenulist
17 Ianuarie 2006
5.545
1
Cluj Napoca / Bucuresti
www.trains-addicted.ro
WEBSITE
http://www.trains-addicted.ro
YAHOO
bogdannf
LOCATION
Cluj Napoca / Bucuresti
Pai intrebarea mea a inceput de la faptul ca privind cele 2 modele de macaze impreuna cu colegii de la club, unii spuneam ca sunt potrivite cele de 1524 alti ca nu, sunt prea lungi si seamana mai mult cu cele din realitate celelalte, putin mai scurte.

Scopul meu nu este sa punem exact ca in realitate pentru ca e imposibil, ar insemna sa facem noi macazele manual si sa ne intindem pe zeci de metri cu o gara, vreau ca daca tot avem posibilitatea sa alegem intre 2 macaze sa le luam pe cele mai apropiate.

Multumesc tuturor pentru interventii.
 

mugurelandrei

New Member
1 Octombrie 2010
5
0
focsani
LOCATION
focsani
Macazul este partea mobila. Impreuna cu alte trei parti ea formeaza schimbatorul de cale. Tipul cel mai raspandit are raza de 300m, 33m lungime si tangenta de 1/9 (gandeste-te la triunghiul dreptunghic, tg=sin/cos. Un alt tip are raza de 190m si lungime cca. 29m, la o aceeasi tangenta.
 

mugurelandrei

New Member
1 Octombrie 2010
5
0
focsani
LOCATION
focsani
Macazul cel mai raspandit este actionat de un EMM (electromecanism de macaz, un motor CC 110v)) de tip EM2, EM4 sau EM5 (EM5R). Macazul este facut sa nu permita o intredeschidere intre ac si contraac mai mare de 3 mm. Adica sa "lipeasca bine" partea mobila de cea fixa. In caz ca nu lipeste, din diverse cauze(corp strain, mana criminala, etc...) acel macaz nu are control, deci nu poate trece tren peste el. Daca a avut control si il pierde din diverse cauze (talonarea fiind unul dintre ele, adica atacarea pe la calcai a macazului pozitionat invers) se declanseaza acea "sonerie de talonare" care avertizeaza impiegatul cu un sunet suparator ca ceva nu este ok.
 

mugurelandrei

New Member
1 Octombrie 2010
5
0
focsani
LOCATION
focsani
Daca scrie British Steel e vorba de S 60 1/9 300 Af. Dar modelismul feroviar nu poate permite copierea exacta a proportiilor. De exemplu un schimbator are lungime de 33m iar o locomotiva cel mult 20m. La modele cum este?
 

ionutz72

Active Member
Trenulist
6 Iulie 2009
144
0
Prin zona..
LOCATION
Prin zona..
mugurelandrei a spus:
Macazul cel mai raspandit este actionat de un EMM (electromecanism de macaz, un motor CC 110v)) de tip EM2, EM4 sau EM5 (EM5R). Macazul este facut sa nu permita o intredeschidere intre ac si contraac mai mare de 3 mm. Adica sa "lipeasca bine" partea mobila de cea fixa. In caz ca nu lipeste, din diverse cauze(corp strain, mana criminala, etc...) acel macaz nu are control, deci nu poate trece tren peste el. Daca a avut control si il pierde din diverse cauze (talonarea fiind unul dintre ele, adica atacarea pe la calcai a macazului pozitionat invers) se declanseaza acea "sonerie de talonare" care avertizeaza impiegatul cu un sunet suparator ca ceva nu este ok.
Imi permit sa completez. Nu ca ar conta,dar e vorba de 4mm lipire minima. Orice aparat de cale are doua perechi de bare ce face legatura intre ace(limbi) cu electomecanismul in sine. Una(sau unele) de manevrare si unele de control. Constructiv sunt mai multe tipuri de legaturi intre limbi si electromecanism,cea mai folosita fiind cea cu bara de manevrare tip drug cu inzavorare exterioara in "coada de randunica".
Barele de control care sunt la fel la toate tipurile,in momentul cand limbile(amandoua) nu sunt la locul lor normal,indiferent de motiv,in interiorul electromecanismului deschide niste contacte ce duce la declansarea soneriei de talonate din biroul de miscare.