- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
19 august 2008 -=- M510, M500: Excursie FeRoviaRă Fălticeni - Paşcani - Bacău<i></i>
Având dorinţa de a admira cât mai multe şi cât mai mult din reţeaua de cale ferată din Moldova, m-am pornit într-o frumoasă dimineaţă de vară către BicazââŹÂŚ Până acolo trebuia să parcurg 217 kilometri, să schimb 4 trenuri personale şi să circul efectiv cu trenul aproximativ 4 ore. Linia 509, Bacău ââŹâ Bicaz, cu o lungime de 86 de kilometri va fi prezentată într-un fotoreportaj viitor, urmând ca în continuare să vă relatez despre călătoria până la Bacău.
Din Fălticeni, Trenul Personal spre Dolhasca îşi aştepta călătorii dis-de-dimineaţă. Mai departe, către Paşcani, un alt Tren Personal de la Suceava oprea în Dolhasca. în Paşcani, nod feroviar important în Moldova, multe trenuri plecau spre multe destinaţii. Eu aveam să-l aleg pe cel care pleca spre Bacău, ca de acolo să prind legătura către Bicaz. Dar cum socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg, veţi vedea cum Bicazul a rămas nefotografiat în acea zi şi cum unele locomotive ale CFR-ului nu mai reuşesc să-şi ââŹĹžfacăââŹÂ meseria. Dar până atunci, la drum către Bacău într-o călătorie de 131 de kilometri (Fălticeni - Bacău)!<i></i>
Locomotiva electrică EA-725 versus Cornul (cam rotund elââŹÂŚ) şi Laptele (bătut) unui pasionat FeRoviaR<i></i>

06:20<i></i>
La o oră matinală, Trenul Personal Fălticeni ââŹâ Dolhasca îşi aştepta călătorii dornici de o plimbare până la Dolhasca sau până în satele de pe linia secundară 510.
Semafor mecanic indicând LIBER către Dolhasca<i></i>

Trenul Personal Fălticeni ââŹâ Dolhasca<i></i>

06:30<i></i>
Dacă în urmă cu câteva zile când plecam spre Iaşi Soarele era puţin mai sus pe cer, iată că pe 19 august 2008 steaua vieţii abia se zărea după dealurile podişului Fălticenilor.
Soarele răsărea la Fălticeni<i></i>

06:40<i></i>
în drumul lui spre Dolhasca, trenul oprea în Preuteşti. O salcie bătrână se alinia odată cu linia de cale ferată, iar Soarele tot urca pe cer.
Trenul oprea în Halta Preuteşti<i></i>

06:50<i></i>
Atât la ArghiraââŹÂŚ
Halta Arghira<i></i>

07:00<i></i>
Cât şi la Vămeni, clădirile staţiilor erau străjuite de un domn şi, respectiv, o doamnă, care salutau respectuos mecanicul trenului.
Halta Vămeni<i></i>

07:10<i></i>
Ei iată că după 45 de minute de mers pe linia 510, Trenul Personal compus dintr-un automotor Desiro ajungea în Gara Dolhasca pe linia 4. O imagine memorabilă este aceea a stâlpilor de susţinere a liniei de contact ââŹâ deci, linia dublă electrificată pe care circulă trenurile cu locomotive electrice.
Catenara de pe Magistrala 500<i></i>

07:20<i></i>
Nu trecu mult timp şi apăru din direcţia Paşcani Trenul Personal Iaşi ââŹâ Putna. Locomotiva EA1-443 avea în spate 4 vagoane de călători.
Trenul Personal Iaşi - Putna, în bătaia primelor raze ale dimineţii<i></i>

Cu viteză stabilită, în direcţia Suceava<i></i>

Trenul Personal Dolhasca - Fălticeni, compus din Automotorul Desiro<i></i>

07:30<i></i>
în Gara Dolhasca, pe linia 6 au staţionat, de-a lungul timpului, mai multe vagoane vechi de călători. Acestea s-au transformat în ââŹĹžlocuinţeââŹÂ pentru persoane. Dacă, însă, în prezent, vagoanele nu sunt decât spaţii de locuit, pentru istoria materialului rulant care a circulat pe reţeaua de căi ferate din România, aceste vehicule feroviare remorcate de călători înseamnă foarte mult. Câteva dintre aceste vagoane sunt puse pe boghiuri de tip CA (ââŹĹžgât de lebădăââŹÂ) şi alte câteva sunt susţinute de boghiuri tip prusian.
Boghiu tip CA (STAS 5150-56) (cunoscut sub pseudonimul ââŹĹžgât de lebădăââŹÂ sau ââŹĹžtancââŹÂ) ââŹâ Mulţumesc, Cătălin! <i></i>

Roată de osie cu cuzineţi ââŹâ OC<i></i>

Cealaltă osie a boghiului fotografiat anterior<i></i>

Suspensie secundară cu arcuri elicoidale duble şi arcuri în foi<i></i>

Aparate de tracţiune, legare şi ciocnire<i></i>

Osie cu cuzineţi, dar cu un alt tip de suspensie<i></i>

Vegetaţia invada teritoriul boghiului prusian de vagon părăsit de călători<i></i>

Boghiu prusian<i></i>

Plăcuţa de identificare a boghiului<i></i>

07:40<i></i>
în timp ce aşteptam Trenul Personal 5502, Suceava Nord ââŹâ Paşcani, prin Gara Dolhasca am văzut că au trecut două trenuri. Unul dintre acestea era Trenul Accelerat 1833/1836, Iaşi ââŹâ Timişoara Nord. Era format din vagoane albastre de clasa I şi a II-a, iar locomotiva din fruntea convoiului era EA-899.
Trenul Accelerat Iaşi - Timişoara Nord cu EA-899<i></i>

Cu viteză spre Suceava<i></i>

07:50<i></i>
Al doilea tren văzut în Dolhasca în acea dimineaţă era un mărfar cu vagoane Eacs care avea la cupla de tracţiune o locomotivă EA cu schemă de vopsire clasică. Vă invit să-i admiraţi trecerea rapidă prin gară în clipul Youtube.
Mărfar cu vagoane de marfă Eacs tranzita Gara Dolhasca<i></i>

08:00<i></i>
La 8 şi 7 minute, Trenul cu care aveam să călătoresc până în Paşcani sosea în Gara Dolhasca. Cele trei vagoane etajate de tip 26-26 ce compuneau trenul erau trase de locomotiva de viteză CFR Călători, EA1-815. După 3 minute de staţionare, se aude goarna locomotivei şi trenul aluneca uşor, ca mai apoi să prindă viteze din ce în ce mai mariââŹÂŚ
Trenul Personal Suceava - Paşcani sosea în Gara Dolhasca<i></i>

EA1-815 cu Trenul Personal Suceava ââŹâ Paşcani<i></i>

La revedere, Gara Dolhasca! <i></i>

08:10<i></i>
Până la Paşcani mai erau 20 de kilometri, iar staţiile prin care trenul trece şi opreşte sunt: Probota h., Lespezi Hm. Ă Ĺži Lunca Siretului hc. Nu am realizat fotografii cu fiecare dintre clădirile acestor staţii deoarece am mai făcut asta şi în plimbările anterioare.
Trenul cu 3 vagoane etajate gonea în curbele Magistralei 500<i></i>


Frumos mai era ce lăsam în urmăââŹÂŚ<i></i>

Am trecut şi de Halta Probota<i></i>

Cu viteza stabilită şi-n aliniament, către Paşcani<i></i>

Curba de dinaintea staţiei Lespezi<i></i>

O veche poartă a unei vechi căi ferate industriale a unui vechi operator economic<i></i>

Peronul Gării Lespezi<i></i>

08:20<i></i>
Ei bine, între Halta Lunca Siretului şi Gara Paşcani există o cale ferată care duce, cred, aproape de malul râului Siret. Cu siguranţă că acest lucru mi-a stârnit curiozitatea, astfel că în viitor voi efectua prin zonă o plimbare de recunoaştere. Până atunci, însă, nu vă pot oferi decât fotografia de mai jos.
Peronul Haltei Lunca Siretului<i></i>

Aliniament pe Magistrala 500<i></i>

O cale ferată industrială ce ducea către râul Siret<i></i>

08:30<i></i>
La intrarea în Paşcani dinspre Suceava se află şi liniile de racordare către societatea de reparaţii şi modernizări de material rulant, Remarul Paşcani. în plimbarea din 10 august 2008 către Iaşi v-am mai spus câteva cuvinte despre Trenul cu etaj Acvila.
Liniile Remar Paşcani<i></i>

Trenul cu etaj Acvila<i></i>

Proaspăt coborât din Trenul venit de la Suceava, am văzut că din direcţia Iaşi intra pe linia 1 Trenul Personal 6451, Iaşi ââŹâ Paşcani. Era tractat de EA1-708, o locomotivă electrică cu care m-am mai întâlnit în vara lui 2008 şi a cărei schemă clasică mă impresiona de fiecare dată.
Trenul Personal Iaşi - Paşcani cu EA1-708<i></i>

EA1-708 in faţa Gării Paşcani<i></i>

LDH-219 la manevre în Gara Paşcani<i></i>

08:40<i></i>
După ce EA1-708 s-a decuplat de la trenul venit de la Iaşi, o altă locomotivă, EC-102, s-a cuplat la trenul de pe linia 1, care a devenit Personalul 5442, Paşcani ââŹâ Bacău. Cu acesta aveam să mai merg încă 84 de kilometri până în Bacău.
EC-102 se cupla la Trenul Personal Paşcani ââŹâ Bacău<i></i>

Trenul Personal Paşcani ââŹâ Bacău<i></i>

Două locomotive puternice în Gara Paşcani<i></i>

08:50<i></i>
Activitatea FeRoviaRă era în plin apogeu la acea oră în Paşcani. La linia 3 venea din direcţia Iaşi Trenul Accelerat 10857, Iaşi ââŹâ Vatra Dornei Băi. Acesta era reprezentat din Automotorul Desiro no. 2055. îmi pare rău să văd că un tren Desiro circulă 254 de kilometri sub linie electrificată consumând carburantââŹÂŚ
Trenul Accelerat Iaşi - Vatra Dornei Băi<i></i>

Automotorul Desiro 96-2055-0<i></i>

Boghiul Jakobs<i></i>

Trenul pleca din Paşcani către Vatra Dornei Băi<i></i>

Siemens 348 cu Trenul Rapid Suceava - Bucureşti Nord<i></i>

Din partea Bacăului venea pe linia 5 Trenul Personal 5401/5406, Mărăşeşti ââŹâ Iaşi. Locomotiva de tracţiune era EA1-827, urmând să fie decuplată de la tren, acestuia ataşându-i-se ulterior alte două locomotive în călătoria trenului către Iaşi.
EA1-827 sosea în Paşcani cu Trenul Personal Mărăşeşti - Paşcani<i></i>

09:00<i></i>
EA-878 şi EA1-708 erau locomotivele din faţa trenului către Iaşi, numai prima locomotivă fiind activă. în dreptul acestora venise şi EA1-827 cu al său mecanic dornic de o discuţie cu colegul său de muncă de pe EA-878. în timpul acesta, pe linia 2 venea din direcţia Suceava Trenul Accelerat 1838/1839, Timişoara Nord ââŹâ Iaşi. Locomotiva de tracţiune nu era nimeni alta decât EA-139, pseudotricolora Sucevei, atât de obişnuită cu reţeaua vastă de căi ferate sucevene şi ieşene.
EA-878 se pregătea să plece cu trenul său către Iaşi<i></i>

EA-139 cu Trenul Accelerat Timişoara Nord ââŹâ Iaşi<i></i>

Trenuri... trenuri... trenuri... <i></i>

EA-139 luând viteză către Iaşi<i></i>

EA1-827 cu EA-878 stând la ââŹĹžbârfeââŹÂ în Gara Paşcani<i></i>

09:10<i></i>
Ei bine, timpul de plecare al trenului către Bacău a sosit. în scurta staţionare în Paşcani m-am întâlnit cu Gabi, un foarte bun administrator al forumului de vehicule pisti91. Pe această doresc să-l salut şi să-i transmit baftă la liceu şi multă inspiraţie în activitatea pe care o desfăşoară.
Gabi alias electrica675, conducându-mă la tren<i></i>

Utilaje şi vagoane ale CFR Infrastructură<i></i>

Mii de traverse de beton<i></i>

Ramificaţia pe care circulă trenurile venite dinspre Iaşi spre Bucureşti<i></i>

O linie a vreunui operator industrial de lângă Paşcani<i></i>

09:20<i></i>
Prima staţie în direcţia Bacău este Paşcani Triaj h., iar locaţia acesteia spune clar împrejurarea în care mă aflam. Eram cu ochii pe geam dornic să surprind noi şi noi locomotive sau vagoane care erau în Triajul Paşcani.
Vagoane de marfă Gbs în triajul de marfă Paşcani<i></i>

Halta Paşcani Triaj<i></i>

Vagoane Rils ale CFR Marfă în Triajul Paşcani<i></i>

DA-1139 şi biserica lipovenească din Paşcani<i></i>

EA-883 cu vagoane ruseşti in Triajul Paşcani<i></i>

Spre Roman. Spre Stolniceni<i></i>

Un vagon vechi Eacs pe boghiuri de tip H în Triajul Paşcani<i></i>

Liniile de acces in Triajul Paşcani<i></i>

Triajul Paşcani era o chestiune de trecut, aveam în faţă multe halte/staţii în care urma să oprească trenul cu care călătoream. Deocamdată, următoarea haltă de oprire era Stolniceni hc., iar drumul de fier până acolo este unul sinuos, cu multe curbe şi declivităţi.
Trenul intra în curbă, iar baliza avertizoare atenţiona mecanicul că urma o zonă neutră<i></i>

Curbele de la Stolniceni<i></i>


în zare... se vedea oraşul Paşcani<i></i>

Peronul Haltei Stolniceni<i></i>

Clădirea Haltei Stolniceni<i></i>

Trenul pornea spre Muncel<i></i>



09:30<i></i>
Hm. Muncel este o staţie amplasată într-o curbă, mărginită de hale care se foloseau înainte pentru depozitarea a diferite materii prime şi nu numai. Dar acum abia se vedeau liniile secundare ale gării peste care era crescută multă vegetaţie.
Trenul Personal Paşcani - Bacău în Halta de mişcare Muncel<i></i>

Terenuri agricole între staţiile Muncel şi Mogoşeşti<i></i>


Porumbul cultivat de pe pământurile din Mogoşeşti<i></i>

Imaginile de mai jos le văd şi le revăd de zeci de ori de câte ori am ocazia când circul cu trenul pe Magistrala 500. Tabăra de aici de la Muncel a fost loc de odihnă şi (re)creaţie mulţi ani de-a rândul. Tot în 2008 chiar m-am oprit aici şi am aşteptat trenuri aşa cum făceam prin 2003 sau 2006. De data asta nu m-am mai oprit, ci am admirat Campionul şi infinita stradă care duce către multe amintiri frumoase.<i></i>
Disco-barul din Mogoşeşti<i></i>

Drumul către Tabăra Muncel din judeţul Iaşi<i></i>

Călătorii din Mogoşeşti aşteptau să urce în trenul către Bacău<i></i>

Peronul Haltei Mogoşeşti<i></i>

Trenul pleca mai departe către Hălăuceşti<i></i>

Aliniament pe Magistrala 500<i></i>

09:40<i></i>
Părăseam zona Taberei Muncel cu o cinzeacă de nostalgie sorbită în cele câteva minute cât am poposit în Mogoşeşti. Trenul nu are amintiri, pentru că dacă ar avea, s-ar opri în fiecare staţie şi-ar plânge sau ar râde cu toţi cei care au călcat vreodată pe un peron de gară. Aşa că Trenul, în general, şi Trenul Personal Paşcani ââŹâ Bacău, în particular, pleca spre destinaţia-i pentru care a fost pe şine. Trebuia să ajung la Bacău!<i></i>
Un podeţ<i></i>

Un zoom puternic către înainte<i></i>

O curbă strânsă înainte de Gara Mirceşti<i></i>

Ce vedeam înapoi era frumos... <i></i>

Macazurile de intrare în Gara Mirceşti<i></i>

O drezină pantograf în Mirceşti<i></i>


09:50<i></i>
Iată că drezina pantograf din Gara Mirceşti era utilajul însărcinat cu vreo probă sau reparaţie la linia de contact din zonă, iar după fotografierea ei locomotiva a şuierat şi trenul a plecat. Mai departe, către Săbăoani, către Roman şi către Bacău.
în zare se putea observa Drumul European E85<i></i>

Trecere la nivel cu calea ferată de lângă Săbăoani<i></i>

Trenul intra în Gara Săbăoani<i></i>

Călătorii şi Gara din Săbăoani<i></i>

Spre Roman<i></i>

Vagoanele etajate de călători din curtea Mittal Steel Roman, 5 la număr, prezintă un interes aparte în rândul pasionaţilor de material rulant din România. Au o lungime asemeni vagoanelor 26-26, însă poziţionarea ferestrelor la etaj sunt asemeni vagoanelor 36-17. Cei de pe lokomotiv spun că sunt vagoane construite la Arad, tip 26-47.
Nişte vagoane etajate 26-47 interesante în curtea Mittal Steel Roman<i></i>

10:00<i></i>
în apropierea Gării Roman se află Mittal Steel Roman (fosta fabrică de ţevi PETROTUB Roman). De pe liniile care aparţin societăţii s-au putut vedea câteva LDH-uri care manevrau vagoane de marfă.
Vagoane colorate de marfă şi stâlpi înalţi de înaltă tensiune<i></i>

Un LDH albastru manevrând câteva vagoane de marfă<i></i>

O veche linie industrială care ducea către un vechi operator industrial de lângă Roman<i></i>

Calea ferată dinspre Buhăieşti<i></i>

în Gara Roman se afla un mărfar compus din mai multe vagoane: cazane, vagoane cu pereţi verticali, vagoane de cereale sau chiar un vagon platformă încărcat cu ţevi.
Liniile şi vegetaţia aferentă din Gara Roman<i></i>

Un vagon de marfă al DB Cargo<i></i>

Vagon nou-nouţ de cereale Uagps al CFR Marfă<i></i>

Un vagon platformă cu ţepuşe lungi încărcat cu ţevi<i></i>

Cazane în Gara Roman<i></i>

Romanul, acum mulţi, foarte mulţi zeci de ani era capăt de linie. Aici a ajuns calea ferată construită de Concesiunea Offenheim şi dată în exploatare la 15 decembrie 1869. Dar eram în 2008, 19 august şi Gara Roman îşi aştepta şi îşi trimitea călătorii spre şi în ţară. <i></i>
Gara Roman, văzută din lateral<i></i>

O surpriză interesantă a acelei zile a fost întâlnirea cu cele două locomotive franceze SNCF din seria 25.200 cumpărate de GFR. Au fost o noutate pentru parcul de material rulant din România şi pot fi văzute în capul trenurilor mărfare ducând şi aducând marfa acolo unde este nevoie. Pentru mai multe detalii despre acest tip de locomotivă găsiţi aici. Vă pot spune, în câteva cuvinte, că viteza maximă pentru care aceste locomotive au fost proiectate să circule este de 160 km/h, au 4 motoare de tracţiune care furnizează o putere totală de 4.130 kW dacă linia de contact are în ea 25 kV şi 3.400 kW dacă linia de contact curentează la 1,5 kV.
Foste locomotive SNCF seria 25.200 în staţionare în Gara Roman<i></i>

Locomotiva electrică Bo-Bo cu seria 425 224 9<i></i>

Ă Ĺži 425 204 1<i></i>

Vedere laterală a locomotivei franţuzeşti<i></i>

Locomotivele GFR din Gara Roman<i></i>

Vedere frontală cu locomotiva franţuzească de la GFR<i></i>

Trenul se încadra pe cea mai grea curbă de pe magistrala 500<i></i>

Curbe succesive la intrarea în Gara Roman dinspre Bucureşti<i></i>


Spre Bacău<i></i>

Râul Moldova văzut de pe Magistrala 500<i></i>

Ce era înainte... <i></i>

Ă Ĺži ce lăsam înapoi<i></i>

Am ales să merg... înainte! <i></i>

10:10<i></i>
Odată plecat din Roman, mai aveam să călătoresc încă 44 de kilometri până a ajunge în Bacău. Staţiile în care trenul avea să oprească erau Trifeşti hc., Săcuieni Roman, Galbeni, Ă Ĺžerbeşti Bacău hc. şi Iteşti. Tot mergând spre Bacău ne-am întâlnit cu un mărfar tras de locomotiva electrică CFR Marfă EA-900.
Trenul a oprit ââŹĹžpuţinââŹÂ şi în Ramificaţia Trifeşti<i></i>

EA-900 cu un mărfar între Bacău şi Roman<i></i>

Iată şi coada trenului mărfar<i></i>

în apropiere de Halta de mişcare Săcueni Roman<i></i>

Impiegatul dispozitor de mişcare din Halta de mişcare Săcueni Roman<i></i>

Având dorinţa de a admira cât mai multe şi cât mai mult din reţeaua de cale ferată din Moldova, m-am pornit într-o frumoasă dimineaţă de vară către BicazââŹÂŚ Până acolo trebuia să parcurg 217 kilometri, să schimb 4 trenuri personale şi să circul efectiv cu trenul aproximativ 4 ore. Linia 509, Bacău ââŹâ Bicaz, cu o lungime de 86 de kilometri va fi prezentată într-un fotoreportaj viitor, urmând ca în continuare să vă relatez despre călătoria până la Bacău.
Din Fălticeni, Trenul Personal spre Dolhasca îşi aştepta călătorii dis-de-dimineaţă. Mai departe, către Paşcani, un alt Tren Personal de la Suceava oprea în Dolhasca. în Paşcani, nod feroviar important în Moldova, multe trenuri plecau spre multe destinaţii. Eu aveam să-l aleg pe cel care pleca spre Bacău, ca de acolo să prind legătura către Bicaz. Dar cum socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg, veţi vedea cum Bicazul a rămas nefotografiat în acea zi şi cum unele locomotive ale CFR-ului nu mai reuşesc să-şi ââŹĹžfacăââŹÂ meseria. Dar până atunci, la drum către Bacău într-o călătorie de 131 de kilometri (Fălticeni - Bacău)!<i></i>
Locomotiva electrică EA-725 versus Cornul (cam rotund elââŹÂŚ) şi Laptele (bătut) unui pasionat FeRoviaR<i></i>

06:20<i></i>
La o oră matinală, Trenul Personal Fălticeni ââŹâ Dolhasca îşi aştepta călătorii dornici de o plimbare până la Dolhasca sau până în satele de pe linia secundară 510.
Semafor mecanic indicând LIBER către Dolhasca<i></i>

Trenul Personal Fălticeni ââŹâ Dolhasca<i></i>

06:30<i></i>
Dacă în urmă cu câteva zile când plecam spre Iaşi Soarele era puţin mai sus pe cer, iată că pe 19 august 2008 steaua vieţii abia se zărea după dealurile podişului Fălticenilor.
Soarele răsărea la Fălticeni<i></i>

06:40<i></i>
în drumul lui spre Dolhasca, trenul oprea în Preuteşti. O salcie bătrână se alinia odată cu linia de cale ferată, iar Soarele tot urca pe cer.
Trenul oprea în Halta Preuteşti<i></i>

06:50<i></i>
Atât la ArghiraââŹÂŚ
Halta Arghira<i></i>

07:00<i></i>
Cât şi la Vămeni, clădirile staţiilor erau străjuite de un domn şi, respectiv, o doamnă, care salutau respectuos mecanicul trenului.
Halta Vămeni<i></i>

07:10<i></i>
Ei iată că după 45 de minute de mers pe linia 510, Trenul Personal compus dintr-un automotor Desiro ajungea în Gara Dolhasca pe linia 4. O imagine memorabilă este aceea a stâlpilor de susţinere a liniei de contact ââŹâ deci, linia dublă electrificată pe care circulă trenurile cu locomotive electrice.
Catenara de pe Magistrala 500<i></i>

07:20<i></i>
Nu trecu mult timp şi apăru din direcţia Paşcani Trenul Personal Iaşi ââŹâ Putna. Locomotiva EA1-443 avea în spate 4 vagoane de călători.
Trenul Personal Iaşi - Putna, în bătaia primelor raze ale dimineţii<i></i>

Cu viteză stabilită, în direcţia Suceava<i></i>

Trenul Personal Dolhasca - Fălticeni, compus din Automotorul Desiro<i></i>

07:30<i></i>
în Gara Dolhasca, pe linia 6 au staţionat, de-a lungul timpului, mai multe vagoane vechi de călători. Acestea s-au transformat în ââŹĹžlocuinţeââŹÂ pentru persoane. Dacă, însă, în prezent, vagoanele nu sunt decât spaţii de locuit, pentru istoria materialului rulant care a circulat pe reţeaua de căi ferate din România, aceste vehicule feroviare remorcate de călători înseamnă foarte mult. Câteva dintre aceste vagoane sunt puse pe boghiuri de tip CA (ââŹĹžgât de lebădăââŹÂ) şi alte câteva sunt susţinute de boghiuri tip prusian.
Boghiu tip CA (STAS 5150-56) (cunoscut sub pseudonimul ââŹĹžgât de lebădăââŹÂ sau ââŹĹžtancââŹÂ) ââŹâ Mulţumesc, Cătălin! <i></i>

Roată de osie cu cuzineţi ââŹâ OC<i></i>

Cealaltă osie a boghiului fotografiat anterior<i></i>

Suspensie secundară cu arcuri elicoidale duble şi arcuri în foi<i></i>

Aparate de tracţiune, legare şi ciocnire<i></i>

Osie cu cuzineţi, dar cu un alt tip de suspensie<i></i>

Vegetaţia invada teritoriul boghiului prusian de vagon părăsit de călători<i></i>

Boghiu prusian<i></i>

Plăcuţa de identificare a boghiului<i></i>

07:40<i></i>
în timp ce aşteptam Trenul Personal 5502, Suceava Nord ââŹâ Paşcani, prin Gara Dolhasca am văzut că au trecut două trenuri. Unul dintre acestea era Trenul Accelerat 1833/1836, Iaşi ââŹâ Timişoara Nord. Era format din vagoane albastre de clasa I şi a II-a, iar locomotiva din fruntea convoiului era EA-899.
Trenul Accelerat Iaşi - Timişoara Nord cu EA-899<i></i>

Cu viteză spre Suceava<i></i>

07:50<i></i>
Al doilea tren văzut în Dolhasca în acea dimineaţă era un mărfar cu vagoane Eacs care avea la cupla de tracţiune o locomotivă EA cu schemă de vopsire clasică. Vă invit să-i admiraţi trecerea rapidă prin gară în clipul Youtube.
Mărfar cu vagoane de marfă Eacs tranzita Gara Dolhasca<i></i>

08:00<i></i>
La 8 şi 7 minute, Trenul cu care aveam să călătoresc până în Paşcani sosea în Gara Dolhasca. Cele trei vagoane etajate de tip 26-26 ce compuneau trenul erau trase de locomotiva de viteză CFR Călători, EA1-815. După 3 minute de staţionare, se aude goarna locomotivei şi trenul aluneca uşor, ca mai apoi să prindă viteze din ce în ce mai mariââŹÂŚ
Trenul Personal Suceava - Paşcani sosea în Gara Dolhasca<i></i>

EA1-815 cu Trenul Personal Suceava ââŹâ Paşcani<i></i>

La revedere, Gara Dolhasca! <i></i>

08:10<i></i>
Până la Paşcani mai erau 20 de kilometri, iar staţiile prin care trenul trece şi opreşte sunt: Probota h., Lespezi Hm. Ă Ĺži Lunca Siretului hc. Nu am realizat fotografii cu fiecare dintre clădirile acestor staţii deoarece am mai făcut asta şi în plimbările anterioare.
Trenul cu 3 vagoane etajate gonea în curbele Magistralei 500<i></i>


Frumos mai era ce lăsam în urmăââŹÂŚ<i></i>

Am trecut şi de Halta Probota<i></i>

Cu viteza stabilită şi-n aliniament, către Paşcani<i></i>

Curba de dinaintea staţiei Lespezi<i></i>

O veche poartă a unei vechi căi ferate industriale a unui vechi operator economic<i></i>

Peronul Gării Lespezi<i></i>

08:20<i></i>
Ei bine, între Halta Lunca Siretului şi Gara Paşcani există o cale ferată care duce, cred, aproape de malul râului Siret. Cu siguranţă că acest lucru mi-a stârnit curiozitatea, astfel că în viitor voi efectua prin zonă o plimbare de recunoaştere. Până atunci, însă, nu vă pot oferi decât fotografia de mai jos.
Peronul Haltei Lunca Siretului<i></i>

Aliniament pe Magistrala 500<i></i>

O cale ferată industrială ce ducea către râul Siret<i></i>

08:30<i></i>
La intrarea în Paşcani dinspre Suceava se află şi liniile de racordare către societatea de reparaţii şi modernizări de material rulant, Remarul Paşcani. în plimbarea din 10 august 2008 către Iaşi v-am mai spus câteva cuvinte despre Trenul cu etaj Acvila.
Liniile Remar Paşcani<i></i>

Trenul cu etaj Acvila<i></i>

Proaspăt coborât din Trenul venit de la Suceava, am văzut că din direcţia Iaşi intra pe linia 1 Trenul Personal 6451, Iaşi ââŹâ Paşcani. Era tractat de EA1-708, o locomotivă electrică cu care m-am mai întâlnit în vara lui 2008 şi a cărei schemă clasică mă impresiona de fiecare dată.
Trenul Personal Iaşi - Paşcani cu EA1-708<i></i>

EA1-708 in faţa Gării Paşcani<i></i>

LDH-219 la manevre în Gara Paşcani<i></i>

08:40<i></i>
După ce EA1-708 s-a decuplat de la trenul venit de la Iaşi, o altă locomotivă, EC-102, s-a cuplat la trenul de pe linia 1, care a devenit Personalul 5442, Paşcani ââŹâ Bacău. Cu acesta aveam să mai merg încă 84 de kilometri până în Bacău.
EC-102 se cupla la Trenul Personal Paşcani ââŹâ Bacău<i></i>

Trenul Personal Paşcani ââŹâ Bacău<i></i>

Două locomotive puternice în Gara Paşcani<i></i>

08:50<i></i>
Activitatea FeRoviaRă era în plin apogeu la acea oră în Paşcani. La linia 3 venea din direcţia Iaşi Trenul Accelerat 10857, Iaşi ââŹâ Vatra Dornei Băi. Acesta era reprezentat din Automotorul Desiro no. 2055. îmi pare rău să văd că un tren Desiro circulă 254 de kilometri sub linie electrificată consumând carburantââŹÂŚ
Trenul Accelerat Iaşi - Vatra Dornei Băi<i></i>

Automotorul Desiro 96-2055-0<i></i>

Boghiul Jakobs<i></i>

Trenul pleca din Paşcani către Vatra Dornei Băi<i></i>

Siemens 348 cu Trenul Rapid Suceava - Bucureşti Nord<i></i>

Din partea Bacăului venea pe linia 5 Trenul Personal 5401/5406, Mărăşeşti ââŹâ Iaşi. Locomotiva de tracţiune era EA1-827, urmând să fie decuplată de la tren, acestuia ataşându-i-se ulterior alte două locomotive în călătoria trenului către Iaşi.
EA1-827 sosea în Paşcani cu Trenul Personal Mărăşeşti - Paşcani<i></i>

09:00<i></i>
EA-878 şi EA1-708 erau locomotivele din faţa trenului către Iaşi, numai prima locomotivă fiind activă. în dreptul acestora venise şi EA1-827 cu al său mecanic dornic de o discuţie cu colegul său de muncă de pe EA-878. în timpul acesta, pe linia 2 venea din direcţia Suceava Trenul Accelerat 1838/1839, Timişoara Nord ââŹâ Iaşi. Locomotiva de tracţiune nu era nimeni alta decât EA-139, pseudotricolora Sucevei, atât de obişnuită cu reţeaua vastă de căi ferate sucevene şi ieşene.
EA-878 se pregătea să plece cu trenul său către Iaşi<i></i>

EA-139 cu Trenul Accelerat Timişoara Nord ââŹâ Iaşi<i></i>

Trenuri... trenuri... trenuri... <i></i>

EA-139 luând viteză către Iaşi<i></i>

EA1-827 cu EA-878 stând la ââŹĹžbârfeââŹÂ în Gara Paşcani<i></i>

09:10<i></i>
Ei bine, timpul de plecare al trenului către Bacău a sosit. în scurta staţionare în Paşcani m-am întâlnit cu Gabi, un foarte bun administrator al forumului de vehicule pisti91. Pe această doresc să-l salut şi să-i transmit baftă la liceu şi multă inspiraţie în activitatea pe care o desfăşoară.
Gabi alias electrica675, conducându-mă la tren<i></i>

Utilaje şi vagoane ale CFR Infrastructură<i></i>

Mii de traverse de beton<i></i>

Ramificaţia pe care circulă trenurile venite dinspre Iaşi spre Bucureşti<i></i>

O linie a vreunui operator industrial de lângă Paşcani<i></i>

09:20<i></i>
Prima staţie în direcţia Bacău este Paşcani Triaj h., iar locaţia acesteia spune clar împrejurarea în care mă aflam. Eram cu ochii pe geam dornic să surprind noi şi noi locomotive sau vagoane care erau în Triajul Paşcani.
Vagoane de marfă Gbs în triajul de marfă Paşcani<i></i>

Halta Paşcani Triaj<i></i>

Vagoane Rils ale CFR Marfă în Triajul Paşcani<i></i>

DA-1139 şi biserica lipovenească din Paşcani<i></i>

EA-883 cu vagoane ruseşti in Triajul Paşcani<i></i>

Spre Roman. Spre Stolniceni<i></i>

Un vagon vechi Eacs pe boghiuri de tip H în Triajul Paşcani<i></i>

Liniile de acces in Triajul Paşcani<i></i>

Triajul Paşcani era o chestiune de trecut, aveam în faţă multe halte/staţii în care urma să oprească trenul cu care călătoream. Deocamdată, următoarea haltă de oprire era Stolniceni hc., iar drumul de fier până acolo este unul sinuos, cu multe curbe şi declivităţi.
Trenul intra în curbă, iar baliza avertizoare atenţiona mecanicul că urma o zonă neutră<i></i>

Curbele de la Stolniceni<i></i>


în zare... se vedea oraşul Paşcani<i></i>

Peronul Haltei Stolniceni<i></i>

Clădirea Haltei Stolniceni<i></i>

Trenul pornea spre Muncel<i></i>



09:30<i></i>
Hm. Muncel este o staţie amplasată într-o curbă, mărginită de hale care se foloseau înainte pentru depozitarea a diferite materii prime şi nu numai. Dar acum abia se vedeau liniile secundare ale gării peste care era crescută multă vegetaţie.
Trenul Personal Paşcani - Bacău în Halta de mişcare Muncel<i></i>

Terenuri agricole între staţiile Muncel şi Mogoşeşti<i></i>


Porumbul cultivat de pe pământurile din Mogoşeşti<i></i>

Imaginile de mai jos le văd şi le revăd de zeci de ori de câte ori am ocazia când circul cu trenul pe Magistrala 500. Tabăra de aici de la Muncel a fost loc de odihnă şi (re)creaţie mulţi ani de-a rândul. Tot în 2008 chiar m-am oprit aici şi am aşteptat trenuri aşa cum făceam prin 2003 sau 2006. De data asta nu m-am mai oprit, ci am admirat Campionul şi infinita stradă care duce către multe amintiri frumoase.<i></i>
Disco-barul din Mogoşeşti<i></i>

Drumul către Tabăra Muncel din judeţul Iaşi<i></i>

Călătorii din Mogoşeşti aşteptau să urce în trenul către Bacău<i></i>

Peronul Haltei Mogoşeşti<i></i>

Trenul pleca mai departe către Hălăuceşti<i></i>

Aliniament pe Magistrala 500<i></i>

09:40<i></i>
Părăseam zona Taberei Muncel cu o cinzeacă de nostalgie sorbită în cele câteva minute cât am poposit în Mogoşeşti. Trenul nu are amintiri, pentru că dacă ar avea, s-ar opri în fiecare staţie şi-ar plânge sau ar râde cu toţi cei care au călcat vreodată pe un peron de gară. Aşa că Trenul, în general, şi Trenul Personal Paşcani ââŹâ Bacău, în particular, pleca spre destinaţia-i pentru care a fost pe şine. Trebuia să ajung la Bacău!<i></i>
Un podeţ<i></i>

Un zoom puternic către înainte<i></i>

O curbă strânsă înainte de Gara Mirceşti<i></i>

Ce vedeam înapoi era frumos... <i></i>

Macazurile de intrare în Gara Mirceşti<i></i>

O drezină pantograf în Mirceşti<i></i>


09:50<i></i>
Iată că drezina pantograf din Gara Mirceşti era utilajul însărcinat cu vreo probă sau reparaţie la linia de contact din zonă, iar după fotografierea ei locomotiva a şuierat şi trenul a plecat. Mai departe, către Săbăoani, către Roman şi către Bacău.
în zare se putea observa Drumul European E85<i></i>

Trecere la nivel cu calea ferată de lângă Săbăoani<i></i>

Trenul intra în Gara Săbăoani<i></i>

Călătorii şi Gara din Săbăoani<i></i>

Spre Roman<i></i>

Vagoanele etajate de călători din curtea Mittal Steel Roman, 5 la număr, prezintă un interes aparte în rândul pasionaţilor de material rulant din România. Au o lungime asemeni vagoanelor 26-26, însă poziţionarea ferestrelor la etaj sunt asemeni vagoanelor 36-17. Cei de pe lokomotiv spun că sunt vagoane construite la Arad, tip 26-47.
Nişte vagoane etajate 26-47 interesante în curtea Mittal Steel Roman<i></i>

10:00<i></i>
în apropierea Gării Roman se află Mittal Steel Roman (fosta fabrică de ţevi PETROTUB Roman). De pe liniile care aparţin societăţii s-au putut vedea câteva LDH-uri care manevrau vagoane de marfă.
Vagoane colorate de marfă şi stâlpi înalţi de înaltă tensiune<i></i>

Un LDH albastru manevrând câteva vagoane de marfă<i></i>

O veche linie industrială care ducea către un vechi operator industrial de lângă Roman<i></i>

Calea ferată dinspre Buhăieşti<i></i>

în Gara Roman se afla un mărfar compus din mai multe vagoane: cazane, vagoane cu pereţi verticali, vagoane de cereale sau chiar un vagon platformă încărcat cu ţevi.
Liniile şi vegetaţia aferentă din Gara Roman<i></i>

Un vagon de marfă al DB Cargo<i></i>

Vagon nou-nouţ de cereale Uagps al CFR Marfă<i></i>

Un vagon platformă cu ţepuşe lungi încărcat cu ţevi<i></i>

Cazane în Gara Roman<i></i>

Romanul, acum mulţi, foarte mulţi zeci de ani era capăt de linie. Aici a ajuns calea ferată construită de Concesiunea Offenheim şi dată în exploatare la 15 decembrie 1869. Dar eram în 2008, 19 august şi Gara Roman îşi aştepta şi îşi trimitea călătorii spre şi în ţară. <i></i>
Gara Roman, văzută din lateral<i></i>

O surpriză interesantă a acelei zile a fost întâlnirea cu cele două locomotive franceze SNCF din seria 25.200 cumpărate de GFR. Au fost o noutate pentru parcul de material rulant din România şi pot fi văzute în capul trenurilor mărfare ducând şi aducând marfa acolo unde este nevoie. Pentru mai multe detalii despre acest tip de locomotivă găsiţi aici. Vă pot spune, în câteva cuvinte, că viteza maximă pentru care aceste locomotive au fost proiectate să circule este de 160 km/h, au 4 motoare de tracţiune care furnizează o putere totală de 4.130 kW dacă linia de contact are în ea 25 kV şi 3.400 kW dacă linia de contact curentează la 1,5 kV.
Foste locomotive SNCF seria 25.200 în staţionare în Gara Roman<i></i>

Locomotiva electrică Bo-Bo cu seria 425 224 9<i></i>

Ă Ĺži 425 204 1<i></i>

Vedere laterală a locomotivei franţuzeşti<i></i>

Locomotivele GFR din Gara Roman<i></i>

Vedere frontală cu locomotiva franţuzească de la GFR<i></i>

Trenul se încadra pe cea mai grea curbă de pe magistrala 500<i></i>

Curbe succesive la intrarea în Gara Roman dinspre Bucureşti<i></i>


Spre Bacău<i></i>

Râul Moldova văzut de pe Magistrala 500<i></i>

Ce era înainte... <i></i>

Ă Ĺži ce lăsam înapoi<i></i>

Am ales să merg... înainte! <i></i>

10:10<i></i>
Odată plecat din Roman, mai aveam să călătoresc încă 44 de kilometri până a ajunge în Bacău. Staţiile în care trenul avea să oprească erau Trifeşti hc., Săcuieni Roman, Galbeni, Ă Ĺžerbeşti Bacău hc. şi Iteşti. Tot mergând spre Bacău ne-am întâlnit cu un mărfar tras de locomotiva electrică CFR Marfă EA-900.
Trenul a oprit ââŹĹžpuţinââŹÂ şi în Ramificaţia Trifeşti<i></i>

EA-900 cu un mărfar între Bacău şi Roman<i></i>

Iată şi coada trenului mărfar<i></i>

în apropiere de Halta de mişcare Săcueni Roman<i></i>

Impiegatul dispozitor de mişcare din Halta de mişcare Săcueni Roman<i></i>
