M510, M500: Excursie FeRoviaR㒠Fă’lticeni - Bacă’u [2008]

[mishu88]

19 august 2008 -=- M510, M500: Excursie FeRoviaR㒠Fă’lticeni - Paşcani - Bacă’u<i></i>

Având dorinţa de a admira cât mai multe şi cât mai mult din reţeaua de cale ferat㒠din Moldova, m-am pornit într-o frumoas㒠dimineaţ㒠de var㒠că’tre Bicaz… Pân㒠acolo trebuia s㒠parcurg 217 kilometri, s㒠schimb 4 trenuri personale şi s㒠circul efectiv cu trenul aproximativ 4 ore. Linia 509, Bacă’u – Bicaz, cu o lungime de 86 de kilometri va fi prezentat㒠într-un fotoreportaj viitor, urmând ca în continuare s㒠v㒠relatez despre că’lă’toria pân㒠la Bacă’u.

Din Fă’lticeni, Trenul Personal spre Dolhasca îşi aştepta că’lă’torii dis-de-dimineaţă’. Mai departe, că’tre Paşcani, un alt Tren Personal de la Suceava oprea în Dolhasca. în Paşcani, nod feroviar important în Moldova, multe trenuri plecau spre multe destinaţii. Eu aveam să’-l aleg pe cel care pleca spre Bacă’u, ca de acolo s㒠prind legă’tura că’tre Bicaz. Dar cum socoteala de-acas㒠nu se potriveşte cu cea din târg, veţi vedea cum Bicazul a ră’mas nefotografiat în acea zi şi cum unele locomotive ale CFR-ului nu mai reuşesc să’-şi „facă’” meseria. Dar pân㒠atunci, la drum că’tre Bacă’u într-o că’lă’torie de 131 de kilometri (Fă’lticeni - Bacă’u)!<i></i>

Locomotiva electric㒠EA-725 versus Cornul (cam rotund el…) şi Laptele (bă’tut) unui pasionat FeRoviaR<i></i>



06:20<i></i>

La o or㒠matinală’, Trenul Personal Fă’lticeni – Dolhasca îşi aştepta că’lă’torii dornici de o plimbare pân㒠la Dolhasca sau pân㒠în satele de pe linia secundar㒠510.

Semafor mecanic indicând LIBER că’tre Dolhasca<i></i>


Trenul Personal Fă’lticeni – Dolhasca<i></i>



06:30<i></i>

Dac㒠în urm㒠cu câteva zile când plecam spre Iaşi Soarele era puţin mai sus pe cer, iat㒠c㒠pe 19 august 2008 steaua vieţii abia se ză’rea dup㒠dealurile podişului Fă’lticenilor.

Soarele ră’să’rea la Fă’lticeni<i></i>



06:40<i></i>

în drumul lui spre Dolhasca, trenul oprea în Preuteşti. O salcie bă’trân㒠se alinia odat㒠cu linia de cale ferată’, iar Soarele tot urca pe cer.

Trenul oprea în Halta Preuteşti<i></i>



06:50<i></i>

Atât la Arghira…

Halta Arghira<i></i>



07:00<i></i>

Cât şi la Vă’meni, clă’dirile staţiilor erau stră’juite de un domn şi, respectiv, o doamnă’, care salutau respectuos mecanicul trenului.

Halta Vă’meni<i></i>



07:10<i></i>

Ei iat㒠c㒠dup㒠45 de minute de mers pe linia 510, Trenul Personal compus dintr-un automotor Desiro ajungea în Gara Dolhasca pe linia 4. O imagine memorabil㒠este aceea a stâlpilor de susţinere a liniei de contact – deci, linia dubl㒠electrificat㒠pe care circul㒠trenurile cu locomotive electrice.

Catenara de pe Magistrala 500<i></i>



07:20<i></i>

Nu trecu mult timp şi apă’ru din direcţia Paşcani Trenul Personal Iaşi – Putna. Locomotiva EA1-443 avea în spate 4 vagoane de că’lă’tori.

Trenul Personal Iaşi - Putna, în bă’taia primelor raze ale dimineţii<i></i>


Cu vitez㒠stabilită’, în direcţia Suceava<i></i>


Trenul Personal Dolhasca - Fă’lticeni, compus din Automotorul Desiro<i></i>



07:30<i></i>

în Gara Dolhasca, pe linia 6 au staţionat, de-a lungul timpului, mai multe vagoane vechi de că’lă’tori. Acestea s-au transformat în „locuinţe” pentru persoane. Dacă’, însă’, în prezent, vagoanele nu sunt decât spaţii de locuit, pentru istoria materialului rulant care a circulat pe reţeaua de că’i ferate din România, aceste vehicule feroviare remorcate de că’lă’tori înseamn㒠foarte mult. Câteva dintre aceste vagoane sunt puse pe boghiuri de tip CA („gât de lebă’dă’”) şi alte câteva sunt susţinute de boghiuri tip prusian.

Boghiu tip CA (STAS 5150-56) (cunoscut sub pseudonimul „gât de lebă’dă’” sau „tanc”) – Mulţumesc, Că’tă’lin! <i></i>


Roat㒠de osie cu cuzineţi – OC<i></i>


Cealalt㒠osie a boghiului fotografiat anterior<i></i>


Suspensie secundar㒠cu arcuri elicoidale duble şi arcuri în foi<i></i>


Aparate de tracţiune, legare şi ciocnire<i></i>


Osie cu cuzineţi, dar cu un alt tip de suspensie<i></i>


Vegetaţia invada teritoriul boghiului prusian de vagon pă’ră’sit de că’lă’tori<i></i>


Boghiu prusian<i></i>


Plă’cuţa de identificare a boghiului<i></i>



07:40<i></i>

în timp ce aşteptam Trenul Personal 5502, Suceava Nord – Paşcani, prin Gara Dolhasca am vă’zut c㒠au trecut dou㒠trenuri. Unul dintre acestea era Trenul Accelerat 1833/1836, Iaşi – Timişoara Nord. Era format din vagoane albastre de clasa I şi a II-a, iar locomotiva din fruntea convoiului era EA-899.

Trenul Accelerat Iaşi - Timişoara Nord cu EA-899<i></i>


Cu vitez㒠spre Suceava<i></i>



07:50<i></i>

Al doilea tren vă’zut în Dolhasca în acea dimineaţ㒠era un mă’rfar cu vagoane Eacs care avea la cupla de tracţiune o locomotiv㒠EA cu schem㒠de vopsire clasică’. V㒠invit să’-i admiraţi trecerea rapid㒠prin gar㒠în clipul Youtube.

Mă’rfar cu vagoane de marf㒠Eacs tranzita Gara Dolhasca<i></i>



08:00<i></i>

La 8 şi 7 minute, Trenul cu care aveam s㒠că’lă’toresc pân㒠în Paşcani sosea în Gara Dolhasca. Cele trei vagoane etajate de tip 26-26 ce compuneau trenul erau trase de locomotiva de vitez㒠CFR Că’lă’tori, EA1-815. Dup㒠3 minute de staţionare, se aude goarna locomotivei şi trenul aluneca uşor, ca mai apoi s㒠prind㒠viteze din ce în ce mai mari…

Trenul Personal Suceava - Paşcani sosea în Gara Dolhasca<i></i>


EA1-815 cu Trenul Personal Suceava – Paşcani<i></i>


La revedere, Gara Dolhasca! <i></i>



08:10<i></i>

Pân㒠la Paşcani mai erau 20 de kilometri, iar staţiile prin care trenul trece şi opreşte sunt: Probota h., Lespezi Hm. Åži Lunca Siretului hc. Nu am realizat fotografii cu fiecare dintre clă’dirile acestor staţii deoarece am mai fă’cut asta şi în plimbă’rile anterioare.

Trenul cu 3 vagoane etajate gonea în curbele Magistralei 500<i></i>




Frumos mai era ce lă’sam în urmă’…<i></i>


Am trecut şi de Halta Probota<i></i>


Cu viteza stabilit㒠şi-n aliniament, că’tre Paşcani<i></i>


Curba de dinaintea staţiei Lespezi<i></i>


O veche poart㒠a unei vechi că’i ferate industriale a unui vechi operator economic<i></i>


Peronul Gă’rii Lespezi<i></i>



08:20<i></i>

Ei bine, între Halta Lunca Siretului şi Gara Paşcani exist㒠o cale ferat㒠care duce, cred, aproape de malul râului Siret. Cu siguranţ㒠c㒠acest lucru mi-a stârnit curiozitatea, astfel c㒠în viitor voi efectua prin zon㒠o plimbare de recunoaştere. Pân㒠atunci, însă’, nu v㒠pot oferi decât fotografia de mai jos.

Peronul Haltei Lunca Siretului<i></i>


Aliniament pe Magistrala 500<i></i>


O cale ferat㒠industrial㒠ce ducea că’tre râul Siret<i></i>



08:30<i></i>

La intrarea în Paşcani dinspre Suceava se afl㒠şi liniile de racordare că’tre societatea de reparaţii şi moderniză’ri de material rulant, Remarul Paşcani. în plimbarea din 10 august 2008 că’tre Iaşi v-am mai spus câteva cuvinte despre Trenul cu etaj Acvila.

Liniile Remar Paşcani<i></i>


Trenul cu etaj Acvila<i></i>



Proaspă’t coborât din Trenul venit de la Suceava, am vă’zut c㒠din direcţia Iaşi intra pe linia 1 Trenul Personal 6451, Iaşi – Paşcani. Era tractat de EA1-708, o locomotiv㒠electric㒠cu care m-am mai întâlnit în vara lui 2008 şi a că’rei schem㒠clasic㒠m㒠impresiona de fiecare dată’.

Trenul Personal Iaşi - Paşcani cu EA1-708<i></i>


EA1-708 in faţa Gă’rii Paşcani<i></i>


LDH-219 la manevre în Gara Paşcani<i></i>



08:40<i></i>

Dup㒠ce EA1-708 s-a decuplat de la trenul venit de la Iaşi, o alt㒠locomotivă’, EC-102, s-a cuplat la trenul de pe linia 1, care a devenit Personalul 5442, Paşcani – Bacă’u. Cu acesta aveam s㒠mai merg înc㒠84 de kilometri pân㒠în Bacă’u.

EC-102 se cupla la Trenul Personal Paşcani – Bacă’u<i></i>


Trenul Personal Paşcani – Bacă’u<i></i>


Dou㒠locomotive puternice în Gara Paşcani<i></i>



08:50<i></i>

Activitatea FeRoviaR㒠era în plin apogeu la acea or㒠în Paşcani. La linia 3 venea din direcţia Iaşi Trenul Accelerat 10857, Iaşi – Vatra Dornei Bă’i. Acesta era reprezentat din Automotorul Desiro no. 2055. îmi pare ră’u s㒠vă’d c㒠un tren Desiro circul㒠254 de kilometri sub linie electrificat㒠consumând carburant…

Trenul Accelerat Iaşi - Vatra Dornei Bă’i<i></i>


Automotorul Desiro 96-2055-0<i></i>


Boghiul Jakobs<i></i>


Trenul pleca din Paşcani că’tre Vatra Dornei Bă’i<i></i>


Siemens 348 cu Trenul Rapid Suceava - Bucureşti Nord<i></i>



Din partea Bacă’ului venea pe linia 5 Trenul Personal 5401/5406, Mă’r㒺eşti – Iaşi. Locomotiva de tracţiune era EA1-827, urmând s㒠fie decuplat㒠de la tren, acestuia ataşându-i-se ulterior alte dou㒠locomotive în că’lă’toria trenului că’tre Iaşi.

EA1-827 sosea în Paşcani cu Trenul Personal Mă’r㒺eşti - Paşcani<i></i>



09:00<i></i>

EA-878 şi EA1-708 erau locomotivele din faţa trenului că’tre Iaşi, numai prima locomotiv㒠fiind activă’. în dreptul acestora venise şi EA1-827 cu al să’u mecanic dornic de o discuţie cu colegul să’u de munc㒠de pe EA-878. în timpul acesta, pe linia 2 venea din direcţia Suceava Trenul Accelerat 1838/1839, Timişoara Nord – Iaşi. Locomotiva de tracţiune nu era nimeni alta decât EA-139, pseudotricolora Sucevei, atât de obişnuit㒠cu reţeaua vast㒠de că’i ferate sucevene şi ieşene.

EA-878 se pregă’tea s㒠plece cu trenul să’u că’tre Iaşi<i></i>


EA-139 cu Trenul Accelerat Timişoara Nord – Iaşi<i></i>


Trenuri... trenuri... trenuri... <i></i>


EA-139 luând vitez㒠că’tre Iaşi<i></i>


EA1-827 cu EA-878 stând la „bârfe” în Gara Paşcani<i></i>



09:10<i></i>

Ei bine, timpul de plecare al trenului că’tre Bacă’u a sosit. în scurta staţionare în Paşcani m-am întâlnit cu Gabi, un foarte bun administrator al forumului de vehicule pisti91. Pe aceast㒠doresc să’-l salut şi să’-i transmit baft㒠la liceu şi mult㒠inspiraţie în activitatea pe care o desf㒺oară’.

Gabi alias electrica675, conducându-m㒠la tren<i></i>


Utilaje şi vagoane ale CFR Infrastructură’<i></i>


Mii de traverse de beton<i></i>


Ramificaţia pe care circul㒠trenurile venite dinspre Iaşi spre Bucureşti<i></i>


O linie a vreunui operator industrial de lâng㒠Paşcani<i></i>



09:20<i></i>

Prima staţie în direcţia Bacă’u este Paşcani Triaj h., iar locaţia acesteia spune clar împrejurarea în care m㒠aflam. Eram cu ochii pe geam dornic s㒠surprind noi şi noi locomotive sau vagoane care erau în Triajul Paşcani.

Vagoane de marf㒠Gbs în triajul de marf㒠Paşcani<i></i>


Halta Paşcani Triaj<i></i>


Vagoane Rils ale CFR Marf㒠în Triajul Paşcani<i></i>


DA-1139 şi biserica lipoveneasc㒠din Paşcani<i></i>


EA-883 cu vagoane ruseşti in Triajul Paşcani<i></i>


Spre Roman. Spre Stolniceni<i></i>


Un vagon vechi Eacs pe boghiuri de tip H în Triajul Paşcani<i></i>


Liniile de acces in Triajul Paşcani<i></i>



Triajul Paşcani era o chestiune de trecut, aveam în faţ㒠multe halte/staţii în care urma s㒠opreasc㒠trenul cu care că’lă’toream. Deocamdată’, urmă’toarea halt㒠de oprire era Stolniceni hc., iar drumul de fier pân㒠acolo este unul sinuos, cu multe curbe şi declivită’ţi.

Trenul intra în curbă’, iar baliza avertizoare atenţiona mecanicul c㒠urma o zon㒠neutră’<i></i>


Curbele de la Stolniceni<i></i>




în zare... se vedea oraşul Paşcani<i></i>


Peronul Haltei Stolniceni<i></i>


Clă’direa Haltei Stolniceni<i></i>


Trenul pornea spre Muncel<i></i>







09:30<i></i>

Hm. Muncel este o staţie amplasat㒠într-o curbă’, mă’rginit㒠de hale care se foloseau înainte pentru depozitarea a diferite materii prime şi nu numai. Dar acum abia se vedeau liniile secundare ale gă’rii peste care era crescut㒠mult㒠vegetaţie.

Trenul Personal Paşcani - Bacă’u în Halta de mişcare Muncel<i></i>


Terenuri agricole între staţiile Muncel şi Mogoşeşti<i></i>




Porumbul cultivat de pe pă’mânturile din Mogoşeşti<i></i>



Imaginile de mai jos le vă’d şi le revă’d de zeci de ori de câte ori am ocazia când circul cu trenul pe Magistrala 500. Tabă’ra de aici de la Muncel a fost loc de odihn㒠şi (re)creaţie mulţi ani de-a rândul. Tot în 2008 chiar m-am oprit aici şi am aşteptat trenuri aşa cum fă’ceam prin 2003 sau 2006. De data asta nu m-am mai oprit, ci am admirat Campionul şi infinita strad㒠care duce că’tre multe amintiri frumoase.<i></i>

Disco-barul din Mogoşeşti<i></i>


Drumul că’tre Tabă’ra Muncel din judeţul Iaşi<i></i>


Că’lă’torii din Mogoşeşti aşteptau s㒠urce în trenul că’tre Bacă’u<i></i>


Peronul Haltei Mogoşeşti<i></i>


Trenul pleca mai departe că’tre Hă’lă’uceşti<i></i>


Aliniament pe Magistrala 500<i></i>



09:40<i></i>

Pă’ră’seam zona Taberei Muncel cu o cinzeac㒠de nostalgie sorbit㒠în cele câteva minute cât am poposit în Mogoşeşti. Trenul nu are amintiri, pentru c㒠dac㒠ar avea, s-ar opri în fiecare staţie şi-ar plânge sau ar râde cu toţi cei care au că’lcat vreodat㒠pe un peron de gară’. Aşa c㒠Trenul, în general, şi Trenul Personal Paşcani – Bacă’u, în particular, pleca spre destinaţia-i pentru care a fost pe şine. Trebuia s㒠ajung la Bacă’u!<i></i>

Un podeţ<i></i>


Un zoom puternic că’tre înainte<i></i>


O curb㒠strâns㒠înainte de Gara Mirceşti<i></i>


Ce vedeam înapoi era frumos... <i></i>


Macazurile de intrare în Gara Mirceşti<i></i>


O drezin㒠pantograf în Mirceşti<i></i>





09:50<i></i>

Iat㒠c㒠drezina pantograf din Gara Mirceşti era utilajul însă’rcinat cu vreo prob㒠sau reparaţie la linia de contact din zonă’, iar dup㒠fotografierea ei locomotiva a şuierat şi trenul a plecat. Mai departe, că’tre Să’bă’oani, că’tre Roman şi că’tre Bacă’u.

în zare se putea observa Drumul European E85<i></i>


Trecere la nivel cu calea ferat㒠de lâng㒠Să’bă’oani<i></i>


Trenul intra în Gara Să’bă’oani<i></i>


Că’lă’torii şi Gara din Să’bă’oani<i></i>


Spre Roman<i></i>



Vagoanele etajate de că’lă’tori din curtea Mittal Steel Roman, 5 la numă’r, prezint㒠un interes aparte în rândul pasionaţilor de material rulant din România. Au o lungime asemeni vagoanelor 26-26, îns㒠poziţionarea ferestrelor la etaj sunt asemeni vagoanelor 36-17. Cei de pe lokomotiv spun c㒠sunt vagoane construite la Arad, tip 26-47.

Nişte vagoane etajate 26-47 interesante în curtea Mittal Steel Roman<i></i>



10:00<i></i>

în apropierea Gă’rii Roman se afl㒠Mittal Steel Roman (fosta fabric㒠de ţevi PETROTUB Roman). De pe liniile care aparţin societă’ţii s-au putut vedea câteva LDH-uri care manevrau vagoane de marfă’.

Vagoane colorate de marf㒠şi stâlpi înalţi de înalt㒠tensiune<i></i>


Un LDH albastru manevrând câteva vagoane de marfă’<i></i>


O veche linie industrial㒠care ducea că’tre un vechi operator industrial de lâng㒠Roman<i></i>


Calea ferat㒠dinspre Buhă’ieşti<i></i>



în Gara Roman se afla un mă’rfar compus din mai multe vagoane: cazane, vagoane cu pereţi verticali, vagoane de cereale sau chiar un vagon platform㒠încă’rcat cu ţevi.

Liniile şi vegetaţia aferent㒠din Gara Roman<i></i>


Un vagon de marf㒠al DB Cargo<i></i>


Vagon nou-nouţ de cereale Uagps al CFR Marfă’<i></i>


Un vagon platform㒠cu ţepuşe lungi încă’rcat cu ţevi<i></i>


Cazane în Gara Roman<i></i>



Romanul, acum mulţi, foarte mulţi zeci de ani era capă’t de linie. Aici a ajuns calea ferat㒠construit㒠de Concesiunea Offenheim şi dat㒠în exploatare la 15 decembrie 1869. Dar eram în 2008, 19 august şi Gara Roman îşi aştepta şi îşi trimitea că’lă’torii spre şi în ţară’. <i></i>

Gara Roman, vă’zut㒠din lateral<i></i>



O surpriz㒠interesant㒠a acelei zile a fost întâlnirea cu cele dou㒠locomotive franceze SNCF din seria 25.200 cumpă’rate de GFR. Au fost o noutate pentru parcul de material rulant din România şi pot fi vă’zute în capul trenurilor mă’rfare ducând şi aducând marfa acolo unde este nevoie. Pentru mai multe detalii despre acest tip de locomotiv㒠gă’siţi aici. V㒠pot spune, în câteva cuvinte, c㒠viteza maxim㒠pentru care aceste locomotive au fost proiectate s㒠circule este de 160 km/h, au 4 motoare de tracţiune care furnizeaz㒠o putere total㒠de 4.130 kW dac㒠linia de contact are în ea 25 kV şi 3.400 kW dac㒠linia de contact curenteaz㒠la 1,5 kV.

Foste locomotive SNCF seria 25.200 în staţionare în Gara Roman<i></i>


Locomotiva electric㒠Bo-Bo cu seria 425 224 9<i></i>


Åži 425 204 1<i></i>


Vedere lateral㒠a locomotivei franţuzeşti<i></i>


Locomotivele GFR din Gara Roman<i></i>


Vedere frontal㒠cu locomotiva franţuzeasc㒠de la GFR<i></i>


Trenul se încadra pe cea mai grea curb㒠de pe magistrala 500<i></i>


Curbe succesive la intrarea în Gara Roman dinspre Bucureşti<i></i>




Spre Bacă’u<i></i>


Râul Moldova vă’zut de pe Magistrala 500<i></i>


Ce era înainte... <i></i>


Åži ce lă’sam înapoi<i></i>


Am ales s㒠merg... înainte! <i></i>



10:10<i></i>

Odat㒠plecat din Roman, mai aveam s㒠că’lă’toresc înc㒠44 de kilometri pân㒠a ajunge în Bacă’u. Staţiile în care trenul avea s㒠opreasc㒠erau Trifeşti hc., Să’cuieni Roman, Galbeni, Åžerbeşti Bacă’u hc. şi Iteşti. Tot mergând spre Bacă’u ne-am întâlnit cu un mă’rfar tras de locomotiva electric㒠CFR Marf㒠EA-900.

Trenul a oprit „puţin” şi în Ramificaţia Trifeşti<i></i>


EA-900 cu un mă’rfar între Bacă’u şi Roman<i></i>


Iat㒠şi coada trenului mă’rfar<i></i>


în apropiere de Halta de mişcare Să’cueni Roman<i></i>


Impiegatul dispozitor de mişcare din Halta de mişcare Să’cueni Roman<i></i>

 

[mishu88]

10:20<i></i>

Linia se prezenta foarte bine, iar trenul atingea viteze de 90-100 km/h. La Galbeni staţionau dou㒠vagoane de marfă’, unul pentru ciment şi unul pentru piatră’. Ele pot fi vă’zute în fotografiile ce urmează’.

Spre Galbeni<i></i>


Aliniament pe Magistrala 500<i></i>




Se ză’rea intrarea în staţia Galbeni<i></i>


Un vagon de marf㒠Faccpps<i></i>


Un alt vagon de marf㒠Ucs antic şi de demult<i></i>


Ieşirea din Gara Galbeni<i></i>



10:30<i></i>

Zoom-ul camerei foto a fost exploatat destul de serios în aceast㒠că’lă’torie. Am vrut cu tot dinadinsul s㒠m㒠bucur de vederea „telescopică’” ce mi-o putea oferea un Canon din generaţia A. Åži uite aşa tot mergând ajunsesem la Åžerbeşti Bacă’u, o halt㒠amplasat㒠în curbă’. Åži mai mult decât atât, peronul era secţionat de un pasaj care era amplasat fix în mijlocul distanţei de desf㒺urare a dalelor de beton pe care coboar㒠că’lă’torii. Interesant, nu? Aţi mai vă’zut pe undeva aşa ceva?

Spre Åžerbeşti Bacă’u<i></i>




Halta de că’lă’tori Åžerbeşti Bacă’u<i></i>


Vedere spre Nord, spre Roman, Paşcani, Suceava, Vicşani, Moscova<i></i>


Peronul Haltei Åžerbeşti Bacă’u<i></i>



Pe la 10 şi 35 de minute vedeam în fotografiile cu zoom maxim o siluet㒠de locomotivă’. Dup㒠vreo 2 minute de aşteptare, iat㒠c㒠m㒠întâlnisem cu EA1-588 care avea în spate vagoanele moderne ale Trenului Intercity 551, Bucureşti Nord – Suceava Nord.

Se vedea un tren! Se vedea un tren! <i></i>


EA1-588 cu Trenul InterCity 551, Bucureşti Nord - Suceava Nord<i></i>


Semnale luminoase de ieşire din Halta Iteşti<i></i>


Schimbă’toare de cale de la ieşirea din Iteşti<i></i>



10:40<i></i>

în apropierea Bacă’ului, în râul Siret se vars㒠râul Bistriţa. Da, da, spuneam bine, în apropierea Bacă’ului, deci trenul se apropia tot mai mult de Gara în care aveam s㒠cobor. Aşteptam asta cât mai repede să’-mi iau ceva de ronţă’it şi s㒠m㒠pot concentra mai departe la misiunea FeRoviaR㒠pe care voiam s㒠o îndeplinesc.

Spre Bacă’u<i></i>


Podurile FeRoviaRe peste râul Bistriţa<i></i>




în apropiere de Gara Bacă’u<i></i>









10:50<i></i>

Deşi aşteptam cu neră’bdare momentul când BoBica 102 avea s㒠şuiere de trei ori în Gara Bacă’u, trenul înainta foarte greu cu o vitez㒠nu mai mare de 5 km/h. Puteam surprinde în detaliu activitatea ce se desf㒺ura la intrarea în Gara Bacă’u – înlocuirea unor cupoane de linie şi a unor macazuri. La o mic㒠depă’rtare de şantierul de lucru se vedea şi locomotiva fotografiat㒠mai dedemult – LDH125-121. Tot aici se regă’seau macarale şi vagoane platform㒠încă’rcate cu traverse şi linii ferate care urmau s㒠fie montate pe infrastructură’.

Trenul intra domol pe teritoriul Gă’rii Bacă’u<i></i>


Vagon de marf㒠special UWRs<i></i>




Un cupon de cale ferat㒠vs. Trenul Personal Paşcani – Bacă’u<i></i>




O echip㒠de meseriaşi la calea ferat㒠lucra pe firul I Bacă’u – Roman<i></i>


Forfot㒠mare la intrarea în Bacă’u<i></i>


Un vagon macara de transportat şi amplasat calea ferată’<i></i>


Vagon de marf㒠special UWRmms încă’rcat cu cupoane de cale ferată’<i></i>



Eram la 131 de kilometri de casă’. Teritoriul staţiei Bacă’u îmi aparţinea şi aştepta s㒠fie explorat de paşii mei curioşi. Locomotivele care fă’ceau manevre sau aduceau trenuri de prin Moldova sau din ţar㒠au fost fotografiate şi publicate în cele ce urmează’. Fie ele de la CFR Că’lă’tori, CFR Marfă’, Cargo Trans Vagon sau Servtrans, m㒠bucuram c㒠le vedeam şi le admiram în toat㒠splendoarea lor.

EC-102 proaspă’t sosit㒠în Bacă’u cu Trenul Personal de la Paşcani<i></i>


EA-663 în Gara Bacă’u<i></i>


EA1-646 în Gara Bacă’u<i></i>


DA-1343 în Triajul Bacă’u<i></i>


DA-1654 apă’rea în vederea că’tre Sud, că’tre Bucureşti<i></i>


Gara Bacă’u apă’rea în vederea că’tre Nord, că’tre Suceava<i></i>


Linia 1 din Gară’, supus㒠unor lucră’ri de reparaţie<i></i>



11:00<i></i>

Deşi pă’rţile laterale ale locomotivei cuprind numele de „Softrans”, aceasta aparţinea operatorului Cargo Trans Vagon. De altfel, aceast㒠afirmaţie este dovedit㒠de faptul c㒠dup㒠alte câteva minute, o alt㒠locomotiv㒠a CTV urma s㒠se cupleze la EA-725.

EA-725 de la Softrans tranzita Gara Bacă’u<i></i>



11:10<i></i>

Dragii mei cititori, poate ştiţi sau aflaţi acum, dar un pasionat FeRoviaR care umbl㒠toat㒠ziua (şi nu neapă’rat un pasionat, ba chiar CFR-ist sau pur şi simplu în slujba că’ii ferate) are nevoie de mâncare serioasă’. Mersul pe jos şi atenţia sporit㒠sunt activită’ţi care solicit㒠corpul uman. în acea zi, o parte din baza de calorii mi-a fost sprijinit㒠de iaurtul şi cornul cumpă’rat de prin alimentarele vis-a-vis de gara Bacă’u.<i></i>

Trei locomotive electrice care mai de care în Gara Bacă’u<i></i>


EA-725 aparţinând de CTV<i></i>


Vedere lateral㒠a locomotivei „Softrans” <i></i>


Hrana obişnuit㒠a unui pasionat FeRoviaR aflat în exerciţiu<i></i>



11:20<i></i>

Aşa cum spuneam ceva mai devreme, lâng㒠locomotiva electric㒠EA-725 se cuplase locomotiva diesel-electric㒠de clas㒠69, DHE, cu seria 69-0051-8. între timp, o alt㒠sor㒠de-a ei, LDH-363, fă’cea manevre prin gar㒠cu câteva vagoane de că’lă’tori.

Locomotiva diesel-electric㒠69-0051-8<i></i>


Locomotiva CTV se cupla la EA-725<i></i>


LDH-363 manevra vagoanele Trenului Personal Paşcani - Bacă’u în Revizia Tehnic㒠Bacă’u<i></i>



11:30<i></i>

De pe pasarela Gă’rii Bacă’u se puteau observa atât liniile din care se compunea complexul FeRoviaR Bacă’u, cât şi zonele de podiş de-a lungul râului Bistriţa. Dar pân㒠a ajunge s㒠v㒠povestesc mai multe despre Bistriţa, mai aproape era locomotiva diesel-electric㒠DA-1343 observat㒠puţin mai devreme.

Plugul de ză’pad㒠din Gara Bacă’u no. 8<i></i>


Complexul de linii Bacă’u, vă’zut de pe pasarelă’<i></i>


DA-1343 la manevre în Gara Bacă’u<i></i>



11:40<i></i>

Dup㒠câteva instantanee cu Gara Bacă’u în „pielea” personajului principal, am pornit la plimbare prin împrejurimile FeRoviaRe ale Bacă’ului. Aşa cum v-am mai spus, lâng㒠Gar㒠exist㒠un complex de vreo 15 linii folosite pentru gararea trenurilor de marfă’. îi voi spune, generic, „triaj”, deşi nu cred c㒠se încadreaz㒠în acest tip de organizare. în fine, în acest triaj am vă’zut mai multe tipuri de vagoane de marfă’, pe care vi le prezint şi dumneavoastr㒠mai jos.

Gara Bacă’u<i></i>


Liniile de garare a trenurilor de marf㒠din Gara Bacă’u<i></i>


Un vagon de marf㒠Zas încă’rcat cu amoniac în soluţie lichidă’<i></i>


Un vagon de marf㒠Zagkks încă’rcat cu amoniac anhidru<i></i>


Locomotiva diesel-electric㒠DA-294<i></i>



11:50<i></i>

Din punct de vedere al densită’ţii activită’ţii FeRoviaRe de marfă’, Bacă’ul este un centru important de primire/expediere vagoane. Astfel c㒠diversitatea lor este însemnată’. într-o singur㒠zi am putut observa vagoane de cereale, cisterne de diferite tipuri sau vagoane acoperite. Toate acestea erau sub veghea clă’dirii multi-etaj a Gă’rii Bacă’u.

Peisaj FeRoviaR cu vagoane de marfă’<i></i>


Linie dezafectat㒠din Bacă’u<i></i>


Vagonul de marf㒠Zagkks<i></i>


Dou㒠vagoane de marf㒠Gbs<i></i>


Cazane Zas pe una dintre liniile Gă’rii Bacă’u<i></i>


Un utilaj al CFR Infrastructură’<i></i>


Linia 10<i></i>



12:00<i></i>

Am avut ca scop în acea zi s㒠ajung la borna kilometric㒠nr. 300, astfel c㒠am pă’ră’sit zona de „triaj” a Bacă’ului şi am intrat pe teritoriul liniei curente a Magistralei 500.

Catenar㒠susţinut㒠de un ansamblu complex<i></i>


Linia pe care circul㒠trenurile mă’rfare compuse pe liniile Gă’rii Bacă’u<i></i>


Vedere că’tre liniile de triere<i></i>


Intrare pe teritoriul liniilor Gă’rii Bacă’u<i></i>


Spre Bucureşti<i></i>




Borna kilometric㒠no. 301 de pe Magistrala 500<i></i>



12:10<i></i>

Tot mergând de-a lungul că’ii ferate pe care se poate circula cu o vitez㒠de pân㒠la 120 km/h, am observat câte o linie pă’ră’sit㒠de o parte şi de alta a magistralei. Una dintre ele era dezmembrat㒠în totalitate, iar cealalt㒠înc㒠mai dovedea existenţa unor foşti operatori industriali. La un moment dat, ajung la o trecere la nivel cu calea ferată’, iar lâng㒠acest reper, o linie neelectrificat㒠neruginit㒠şi cu urme de exploatare se ară’ta în faţa mea. Curios din fire, am urmat traseul acestei linii.

Vedere că’tre Bucureşti<i></i>


O linie industrial㒠pă’ră’sit㒠paralel㒠cu Magistrala 500<i></i>


Că’tre Bacă’u<i></i>


Semnal pitic de manevră’, veşnic albastru... <i></i>


Tot înainte spre Bucureşti pe linia pă’ră’sită’<i></i>




Trecere la nivel cu calea ferată’<i></i>


Vedere că’tre Bucureşti de la nivelul trecerii la nivel<i></i>


Vedere spre Bacă’u<i></i>


Calea ferat㒠dinspre Zona Industrial㒠şi de Depozitare<i></i>





12:20<i></i>

Linia industrial㒠era destul de lungă’, iar dup㒠10 minute de mers m-am oprit şi m-am întors că’tre magistrală’. La întoarcere am vă’zut chiar şi un sabot roşu de deraiere care era în poziţie de liber, de trecere. Dac㒠mai aşteptam câteva zeci de minute, poate aveam s㒠surprind vreo locomotiv㒠de manevră’.

Semnal luminos de manevră’<i></i>


Linia ferat㒠industrială’<i></i>




Sabot de deraiere pe liber<i></i>


Alte linii industriale<i></i>


Un elicopter fă’cea zboruri de exerciţiu deasupra Bacă’ului<i></i>




12:40<i></i>

Dar n-am mai aşteptat şi m-am încadrat cu paşii mei din nou pe Magistrală’. Bineînţeles c㒠dup㒠câteva minute de la pă’ră’sirea liniei industriale, am auzit un fluier de locomotiv㒠DA şi dup㒠alte câteva minute chiar şi un convoi de marf㒠ieşind pe acea linie. Asta a fost s㒠fie, nu am fotografiat manevra, îns㒠eram în faţa bornei kilometrice cu numă’rul 300 de pe Magistrala 500! Nu poţi prinde doi iepuri dac㒠fugi dup㒠amândoi odată’!

Un inductor de cale, vedere că’tre Bucureşti<i></i>


Born㒠hectometric㒠300+2<i></i>


Alt inductor de cale, tot vedere că’tre Bucureşti<i></i>


Borna kilometric㒠300 a Magistralei 500<i></i>



12:50<i></i>

Dup㒠ce mi-am îndeplinit dorinţa cu cifra 300, am mers cale-ntoars㒠că’tre Gara Bacă’u, de unde aveam s㒠iau trenul spre Bicaz. Dar tot spre Bacă’u fugea şi Trenul Personal 5433, Mă’r㒺eşti – Bacă’u. Acesta era compus din dou㒠vagoane etajate şi dou㒠obişnuite şi erau trase de locomotiva electric㒠pe 4 osii, EC-85.

Trenul Personal Mă’r㒺eşti - Bacă’u tras de EC-85<i></i>


Trenul circula glonţ că’tre Gara Bacă’u<i></i>


Linia de transport marf㒠că’tre Zona Industrial㒠a Bacă’ului<i></i>


Dinspre linia industrială’, vedere că’tre Gara Bacă’u<i></i>



13:00<i></i>

Da, spre Bacă’u mergeam şi înfruntam mult㒠verdeaţ㒠care creştea nestingherit printre că’ile ferate. Orice pasionat FeRoviaR ştie c㒠explorarea unei/unor linii de cale ferat㒠implic㒠urzică’turi sau uşoare zgârieturi. Dar merit㒠tot efortul!

Spre Bacă’u<i></i>


Paletele de semnalizare a locurilor unde se efectuau lucră’ri la linie<i></i>


Tot înainte, că’tre Gara Bacă’u<i></i>


Catenara, vă’zut㒠dintr-un munte de vegetaţie<i></i>



13:10<i></i>

Harnic㒠înc㒠de dimineaţă’, locomotiva diesel-electric㒠DA-1343 împingea câteva vagoane de marf㒠în Gara Bacă’u.

DA-1343 la manevr㒠cu vagoane de marfă’<i></i>



13:20<i></i>

Ei bine, dup㒠cum v㒠spuneam şi mai devreme, pe liniile triajului din Bacă’u se regă’seau vagoane de diferite tipuri. Unele aflate în exploatare, altele ieşite, poate, la pensie.

Un vagon de marf㒠Tals<i></i>


Un vagon de marf㒠Uagps<i></i>


Vagoane de marf㒠Zas şi Uagps<i></i>


Gara Bacă’u şi pasarela vă’zute de pe liniile 7-8<i></i>


Caracteristicile de tonaj ale ramei de tren cu etaj<i></i>


LDH-363 manevra vagoane de că’lă’tori în Gara Bacă’u<i></i>


Trenul cu etaj no. 82 cu destinaţia Bicaz<i></i>


Vagonul de clasa I a Trenului cu Etaj<i></i>



13:30<i></i>

Dup㒠o plimbare prin împrejurimile Bacă’ului, am ajuns în gară’. Aici mi-am vă’zut trenul cu care urma s㒠că’lă’toresc că’tre Bicaz. Am avut la dispoziţie vagoane etajate, cu geamuri culisabile prin care puteam fotografia liniştit împrejurimile Vă’ii Bistriţei.

DA-1291 cu Trenul Personal Bacă’u – Bicaz<i></i>



în Gara Bacă’u mai erau câteva trenuri, dintre care unul dintre ele era proaspă’t sosit din capitală’. Era Trenul cu Ordin Special 11653, Bucureşti Nord – Bacă’u, compus din vagoane etajate modernizate la Remarul Paşcani.

EA1-606 vs EA1-646<i></i>


Un vagon de că’lă’tori care a circulat pe ruta Bucureşti Nord – Bacă’u<i></i>



Sfârşitul acestui fotoreportaj este aici, îns㒠începutul reportajului liniei secundare 509, Bacă’u – Bicaz, este iminent şi va putea fi accesat în câteva zile. Sper c㒠v-a plă’cut că’lă’toria din Fă’lticeni pân㒠în Bacă’u, cu toate peisajele, locomotivele, vagoanele, semnalele, gă’rile şi haltele prin care am trecut. V㒠aştept cu sugestii, critici, cu pă’rerile voastre despre tot ce aţi vă’zut sau doriţi s㒠vedeţi în articolele urmă’toare despre Că’ile Ferate Române.

V㒠mulţumesc sincer pentru atenţie şi ră’bdare! <i></i>

 

[macleod]

Frumos de tot, nu gluma.
Apropos, TE chiar vine de la tren cu etaj sau e doar jargonul ceferistilor ?

 

[mishu88]

Frumos de tot, nu gluma.
Apropos, TE chiar vine de la tren cu etaj sau e doar jargonul ceferistilor ?

Mulţumesc frumos! Am vă’zut prin că’rţile tehnice de profil (de prin 70'-80'), unde apar desenate aceste vagoane, la legendă’, zicerea: "tren cu etaj". Am luat-o eu şi eu de bună’!