M509: Excursie FeRoviaRa Bacau - Bicaz [2008]

mishu88

Well-Known Member
Trenulist
13 Mai 2008
666
1
Falticeni, Pascani, Bucuresti
trenuriromania.blogspot.com
WEBSITE
http://trenuriromania.blogspot.com
LOCATION
Falticeni, Pascani, Bucuresti
19 august 2008 -=- Excursie FeRoviaR㒠Bacă’u – Bicaz<i></i>

V㒠spuneam în despre că’lă’toria FeRoviaR㒠între Fă’lticeni şi Bacă’u şi tot atunci v㒠promiteam continuarea peripeţiei pân㒠la Bicaz. Dar veţi vedea c㒠în acea zi n-am ajuns la Bicaz, ultima staţie a Trenului Personal de pe linia secundar㒠509, Bacă’u-Bicaz, din cauza defectă’rii locomotivei într-una dintre staţiile traseului.<i></i>

DA-1291, dat㒠defect㒠cu Trenul Personal Bacă’u-Bicaz<i></i>


Aceast㒠cale ferat㒠sau, mai bine zis, acest traseu feroviar a fost conceput înc㒠din 1883 de că’tre ing. Elie Radu. Construcţia tronsonului a fost realizat㒠în trei etape, dintre care în prima etap㒠(1883-1885) a fost finalizat tronsonul Bacă’u – Piatra (gara veche, situat㒠în apropierea gă’rii Piatra Neamţ) cu ecartament de 1.000 mm, în cea de-a doua etap㒠(1890-1892) ecartamentul că’ii ferate s-a normalizat la 1435 de mm sub îndrumarea ing. Anghel Saligny, iar în cea de-a treia, mult mai târziu (1949-1952), când s-a realizat legă’tura de 25,5 km dintre Piatra Neamţ şi Bicaz.

Linia porneşte din Bacă’u (184 m altitudine), din lunca Siretului pân㒠în apropiere de Buhuşi, iar mai departe că’tre Piatra Neamţ linia urc㒠pân㒠la Bicaz (432 metri), la poalele Munţilor Ceahlă’u, pe Valea Bistriţei şi prin Munţii Bistriţei.

în continuare v㒠invit s㒠urmă’riţi că’lă’toria pe linia secundar㒠509 pân㒠la Piatra Neamţ, linie care trece peste mai multe canale cu ap㒠cu rol în producerea hidroenergiei, linie cu trafic comandat atât cu semnale luminoase, cât şi cu semafoare mecanice, linie cu o bogat㒠reţea de că’i ferate industriale că’tre: Carpat Cement, Peco, Remat, Comat, Fabrica de Stofe, Fibrex Să’vineşti. De asemenea, multe alte vagoane de marf㒠interesante erau pă’ră’site prin staţii, care aminteau de activitatea înfloritoare din trecut, iar peisajele specifice zonei de deal şi de munte aminteau c㒠suntem în România.
<i></i>

Gara Piatra Neamţ<i></i>



13:50<i></i>

Ora de plecare a trenului se apropia, aşa c㒠mi-am ocupat locul în ultimul vagon etajat. Personalul 5453, Bacă’u – Bicaz, era o ram㒠de tren etajat cu vagoane seria 26-17 şi 16-17, iar locomotiva de tracţiune – DA-1291 avea în frunte un fluier melodios. Cu m-am mai întâlnit şi pe 1 iunie 2008 la Ungureni, judeţul Botoşani, tractând Trenul Personal Iaşi – Dorohoi.

Trenul Personal Bacă’u – Bicaz<i></i>



în timp ce aşteptam fluierul locomotivei şi plecarea spre Bicaz, pe o linie din apropiere am vă’zut o manevr㒠intercalat㒠interesantă’. Nu mai vă’zusem o astfel de situaţie pân㒠acum, drept pentru care am filmat-o şi o puteţi urmă’ri în acest .

Un utilaj de cale ferat㒠UAM-215MB<i></i>


Locomotiva diesel-electric㒠DA-1343<i></i>



Vagoane de marf㒠Rils manevrate intercalat<i></i>


Vagoane cu containere în Gara Bacă’u<i></i>



14:00<i></i>

între timp, trenul plecase din Gara Bacă’u şi se încadra şi trecea peste toate macazurile fă’cute pe linie abă’tut㒠sau directă’, în final acesta aflându-se pe linia secundar㒠509.

Un cântar şi 4 vinciuri gata de treabă’<i></i>



14:10<i></i>

Cu ocazia acestei că’lă’torii am putut observa mai bine Depoul de locomotive Bacă’u, precum şi câteva vagoane înregistrate cu litera de serie „U”, fiind în administraţia intern㒠CFR şi având staţia de domiciliu la Iaşi. Tot atunci, o echip㒠de la linii dezafectau sau înlocuiau un cupon de cale ferată’.

Vagoanele etajate care mergeau că’tre Bicaz faţă’-n faţ㒠cu un convoi de vagoane seria U<i></i>


Câteva vehicule feroviare pe 2 osii având litera de serie U<i></i>


Oamenii de la linii care înlocuiau/dezafectau traversele de cale ferată’<i></i>


Depoul Bacă’u<i></i>


Trenul ataca prima curb㒠de pe linia 509, Bacă’u – Bicaz<i></i>




O remiz㒠de locomotiv㒠foarte veche<i></i>



în curtea unei societă’ţi comerciale care se ocupa cu prelucrare lemnului am vă’zut o locomotiv㒠diesel-hidraulic㒠LDH70. Avea inscripţionat pe toate pă’rţile cutiei „Diana Forest”. M㒠ajutaţi voi s-o identific?

O foarte frumoas㒠locomotiv㒠LDH70 pe care scria Diana Forest<i></i>



Din locomotiva diesel-electric㒠de 2100 de cai putere ieşea fum negru, auzindu-se în acelaşi timp motorul Sulzer12LDA28 turat. Linia era în aliniament şi vagoanele dansau din când în când la trecerea peste podeţele de pe traseu.

Spre Hemeiuş<i></i>


Trecere la nivel cu calea ferată’<i></i>


Semnal luminos de trecere că’tre Bacă’u<i></i>


Un podeţ pe linia 509<i></i>


în linie dreapt㒠şi dă’m semnale! <i></i>


Pe sub acest podeţ treceau apele înainte... acum au secat! <i></i>


Un tablier al unui podeţ mai înalt<i></i>


Trecere la nivel cu drumul care leag㒠localitatea Lilieci de Hemeiuş<i></i>


Semnal de ieşire că’tre Bacă’u din Hemeiuş Hm. <i></i>



14:20<i></i>

Aici la Hemeiuş se afl㒠. Aceast㒠unitate se ocup㒠de cercetarea şi climatizarea speciilor exotice de interes forestier. Spre exemplu, inginerii silvici de aici acomodeaz㒠specii r㒺inoase din Asia, Europa şi chiar America de Nord. Din punct de vedere FeRoviaR, despre aceast㒠halt㒠putem spune c㒠a avut în anul 2000 dou㒠linii şi a fost înfiinţat㒠în 1913, o dat㒠cu staţiile Dumbrava şi Piatra Neamţ.

Peronul Haltei Hemeiuş<i></i>


Trenul că’lă’torea pe lâng㒠Parcul Dendrologic Hemeiuş<i></i>


Semnal de intrare in Hemeiuş Hm. dinspre Piatra Neamţ<i></i>


Spre Gârleni<i></i>


Coad㒠de maşini la trecerea la nivel<i></i>


Curbele începeau s㒠apar㒠pe traseul Hemeiuş – Gârleni<i></i>


Semnal de trecere spre Bacă’u dinspre Piatra Neamţ<i></i>


în aliniament pe linia 509, că’tre Gârleni<i></i>


O linie de înalt㒠tensiune construit㒠prin mijlocul pă’durii<i></i>



Dup㒠vreo 13 kilometri de Bacă’u, Trenul Personal avea oprire în Gara Gârleni. Comuna se întinde la sud pân㒠la pă’durile din zonă’, iar la nord pân㒠la râul Bistriţa. Aici a avut loc un despre presupusele OZN-uri care au survolat zona. Nu ştiu s㒠v㒠spun dac㒠au trecut sau nu OZN-uri, dar cu siguranţ㒠lungimea celor trei linii construite este de aproape 800 de metri, gara fiind construit㒠în 1885. Aspectul actual al clă’dirii este atră’gă’tor, faţada dinspre tren fiind din că’ră’mid㒠roşie.

Trenul intra în staţia Gârleni<i></i>


Semnale de ieşire din staţie că’tre Bacă’u<i></i>


Peronul Gă’rii Gârleni<i></i>


Gara Gârleni şi impiegatul de mişcare<i></i>


Trenul pă’ră’sea Gara Gârleni... <i></i>



14:30<i></i>

Vecin cu satele Gârleni, satul Lespezi-Bacă’u are acces la calea ferată’. Acest punct de oprire a fost înfiinţat dup㒠1937. Ca puncte de atracţie ce ne ofer㒠aceast㒠localitate ar fi piscina din sat sau din Să’rata (o alt㒠localitate apropiată’) sau din Gârleni, dat fiind faptul c㒠aici creştinii sunt catolici.

Spre Lespezi-Bacă’u<i></i>


Stâlpii de telegraf şi o trecere la nivel semnalizat㒠cu Crucea Sfântului Andrei<i></i>


Peronul Haltei Lespezi-Bacă’u<i></i>


Spre Racova<i></i>


Urma s㒠trecem peste râul Bistriţa<i></i>


Stâlpul de telegraf înecat în Râul Bistriţa<i></i>


Podul rutier peste Bistriţa<i></i>


Trenul cu etaj şi Sulzer la comand㒠se apropia de Halta Racova<i></i>



14:40<i></i>

La 20 kilometri feroviari de Bacă’u, Trenul Personal oprea în Halta Racova. Aceast㒠comun㒠are un foarte dră’guţ de unde puteţi gă’si informaţii interesante despre aceast㒠localitate. Din punct de vedere istoric, aceast㒠halt㒠apare ca fiind înfiinţat㒠în 1952.

Halta Racova<i></i>


Semnalul de avarie la trecerea la nivel<i></i>


Linie dezafectat㒠în Staţia Racova<i></i>


Spre Buhuşi<i></i>


Canalul Uzinei hidroenergetice de la Racova<i></i>


Semafor mecanic... ajuns „oale şi ulcele” <i></i>


Cartier de vile în Buhuşi<i></i>


Trenul de Bicaz cu DA-1291 se apropia de ultima staţie... Buhuşi<i></i>


Spre Buhuşi<i></i>





La marginea judeţului Bacă’u şi de-a lungul liniei 509, Bacă’u – Bicaz, gă’sim . Aici a fost una dintre cele mai mari fabrici de postav din Europa, localitatea înflorind mai ales în vremea comunismului. Ulterior, falimentul este cuvântul descriptiv despre ceea ce a fost cândva fabrica de stofe. îns㒠mai multe informaţii despre agenţii economici de aici v㒠invit s㒠accesaţi -ul dedicat oraşului. Din punct de vedere turistic, împrejurimile ofer㒠loc de linişte sufleteasc㒠şi izvoare culturale: Mă’nă’stirea Ciolpani, Mă’nă’stirea Runc, Sinagoga, Muzeul de Istorie şi Casa memorial㒠a oceanografului Ion Borcea.


Trenul intra în Gara Buhuşi<i></i>


Baza de recepţie a fabricii de stofe din Buhuşi cu acces la linia ferată’<i></i>


Din ce în ce mai multe linii în Gara Buhuşi<i></i>


Peronul Gă’rii Buhuşi<i></i>



15:00<i></i>

Spuneam mai devreme c㒠Trenul Personal Bacă’u – Bicaz cu locomotiva DA-1291 avea s㒠aib㒠ultimul punct de oprire Gara Buhuşi. Ei bine, dragi pasionaţi, am avut ghinionul ca locomotiva s㒠se strice!! Pur şi simplu nu putea s㒠porneasc㒠de pe loc, motorul auzindu-se cum tura şi… cam atât. Åži uite aşa planul meu de a ajunge la Bicaz se ducea pe apa... Bistriţei.

S㒠fie oare locomotiva salvatoare? <i></i>


Locomotiva pă’rea a aparţine unui operator privat<i></i>


DA-294, o locomotiv㒠care nu era cu gânduri de salvare<i></i>



15:10<i></i>

Din direcţia Bacă’u sosea locomotiva DA-294 care aparţinea CargoTransVagon şi urma s㒠plece spre direcţia Bicaz.

DA-294 aşteptând cale liber㒠că’tre Bicaz<i></i>



15:20<i></i>

Lâng㒠trenul nostru aştepta locomotiva diesel-electric㒠DA-294 care aştepta crucea cu Trenul Personal 5462, Piatra Neamţ – Bacă’u. Acesta sosea în Buhuşi cu DA-1160 şi cu trei vagoane de că’lă’tori, dintre care unul era etajat, 26-26. Dup㒠plecarea acestuia că’tre Bacă’u, locomotiva DA-294 plec㒠spre Bicaz. Ală’turi de alţi zeci de că’lă’tori… înc㒠aşteptam în Gara Buhuşi de 100 de minute o locomotiv㒠de ajutor s㒠plecă’m mai departe că’tre Bicaz.

Trenul Personal Piatra Neamţ - Bacă’u sosea în Gara Buhuşi<i></i>


DA-1160 cu Trenul Personal Bacă’u - Piatra-Neamţ<i></i>


Trenul pleca spre Bacă’u<i></i>


Locomotiva de la CTF lua drumul Bicazului, iar Trenul Personal plângea pe linia 1<i></i>



16:00<i></i>

Timp de câteva zeci de minute, n-am avut altceva ce s㒠fac decât s㒠admir trenul garat în staţie cu locomotiva DA-1291 defectă’, uitându-m㒠cu ochi mari spre direcţia Bacă’u dup㒠o locomotiv㒠de rezervă’. Nu mi s-a mai întâmplat niciodat㒠ca trenul cu care că’lă’toream s㒠se fi stricat, dar… inevitabilul s-a produs. Nu era vinovat mecanicul sau linia, ci starea precar㒠a locomotivei care probabil nu a beneficiat de o revizie ca la carte, motivul nefiind altul decât lipsa de interes şi de bani. Cu o astfel de flot㒠de vehicule, CFR-ul nu poate aştepta respect din partea că’lă’torilor sau a agenţilor economici…<i></i>

DA-1291, dat㒠defect㒠cu Trenul Personal Bacă’u-Bicaz<i></i>



16:20<i></i>

Iat㒠că’, dragi cititori, dup㒠o or㒠şi jumă’tate de aşteptare, se ză’rea o locomotiv㒠venind dinspre Bacă’u. Era DA-877, nu avea fluier ca DA-1291, îns㒠în schimb i se învârtea axul motorul şi avea chef de munc㒠trimiţând lucru mecanic util şinei.

Locomotiva salvatoare a sosit în Gara Buhuşi<i></i>


DA-877 se cupla la Noul Tren Personal Bacă’u – Bicaz<i></i>


Dup㒠aproape 2 ore de stat în Buhuşi, trenul pleca mai departe că’tre Bicaz<i></i>



16:40<i></i>

Locomotiva de ajutor şi-a luat în serios misiunea de a tracta trenul spre Bicaz, deci că’lă’toria cu noul Tren Personal cu 2 locomotive începea din nou. Mi-a pă’rut foarte ră’u c㒠dorinţa de a ajunge la Bicaz nu mai era posibil㒠întrucât singurul tren care pleca din Bicaz spre Bacă’u era la ora 20, iar pă’rinţii m㒠aşteptau acas㒠pân㒠la 22. Aşa c㒠trebuia s㒠cobor la Piatra Neamţ şi de acolo s㒠aleg varianta transportului rutier pân㒠în Fă’lticeni.

Trenul mergea că’tre Costişa<i></i>




Clă’direa Staţiei Costişa<i></i>


Viţ㒠de vie cultivat㒠într-un sat de lâng㒠Costişa<i></i>


în aliniament, spre Podoleni<i></i>


Atenţie la tren! <i></i>


Spre Piatra-Neamţ<i></i>


Spre Bacă’u<i></i>


Trenul îşi continua că’lă’toria că’tre Podoleni<i></i>



16:50<i></i>

Gara Podoleni a fost înfiinţat㒠în 1892 şi este dirijat㒠de semafoare mecanice, care, la rândul lor, sunt controlate de acari. în trecut, mai exact în 1952 s-a construit linia că’tre depozitul ANRS Podoleni, numit şi Depozitul de Rezerve de Stat. în plimbarea de atunci nu am fotografiat decât de la geamul cu vedere la sud, iar calea ferat㒠industrial㒠era amplasat㒠că’tre nord. Promit s㒠revin cu imagini concludente în viitor!

Semaforul de intrare în Gara Podoleni<i></i>


Acarii din Podoleni<i></i>


Semafor mecanic de ieşire din Gara Podoleni<i></i>


Liniile Gă’rii Podoleni<i></i>



Pe o linie din Podoleni am vă’zut un vagon Eakkmos (patru osii, descoperit, cu autodescă’rcare. A fost produs secolul trecut la Paşcani, iar capacitatea celor doua bene a vagonului este de 30 mc. Bascularea poate fi mecanic㒠sau pneumatică’, iar boghiurile sunt de tipul Y25 Cs. Tot în Podoleni ne-am întâlnit cu Trenul Personal 5464, Piatra Neamţ – Bacă’u, compus din dou㒠vagoane de că’lă’tori şi locomotiva diesel-electric㒠de 2100 de cai putere cu motor General Motors.

Vagon de marf㒠Eakkmos descoperit şi autodescarcabil<i></i>


LDE-GM 980 cu Trenul Personal Piatra Neamţ – Bacă’u<i></i>


Åži s-a dus spre Bacă’u<i></i>


Un acar de gaşc㒠din Podoleni îmi indica paleta verde<i></i>


Trenul intra în ultima curb㒠pân㒠la Piatra Neamţ<i></i>


Semaforul mecanic de intrare în Gara Podoleni dinspre Piatra Neamţ<i></i>


Indicatoare montate pe linia 509, Bacă’u – Bicaz<i></i>


Spre Ză’neşti Neamţ<i></i>



17:00<i></i>

Deja la 40 kilometri depă’rtare de Bacă’u, peisajul începea s㒠fie conturat de liniile bleu ale munţilor din depă’rtă’ri. Urmă’toarea staţie în care trenul trebuia s㒠opreasc㒠era Ză’neşti. Construit㒠dup㒠1937, clă’direa haltei adă’posteşte locul de aşteptare pentru cei care vor s㒠că’lă’toreasc㒠cu trenul. ocup㒠o poziţie central㒠în depresiunea Cracă’u-Bistriţa, fiind situat㒠imediat în aval de confluenţa celor dou㒠râuri.

Un tractoraş mai harnic pe Valea Bistriţei<i></i>


Trenul trecea peste canalul Bistriţa de la Ză’neşti<i></i>


Aceast㒠ap㒠se va vă’rsa în Râul Bistriţa<i></i>


Halta Ză’neşti-Neamţ<i></i>


Aici vin cei din comuna Ză’neşti s㒠se urce în tren<i></i>


Spre Roznov<i></i>




Canal pentru traversarea apelor râului Cracă’u peste Canalul Bistriţa<i></i>


Canalul râului Cracă’u cu apa numai bun㒠(sau nu) de scă’ldat<i></i>



este un oraş din judeţul Neamţ unde s-a construit în vremea socialismului un combinat chimic care producea îngr㒺ă’minte azotoase, acid sulfuric şi alţi compuşi chimici industriali. Resursele lemnoase din zon㒠au dus la înfiinţarea a diferite intreprinderi de prelucrare a lemnului. Din punct de feroviar, linia 509 a oferit acces pe linia ferat㒠multor societă’ţi: Azochim Roznov, Combinatul de Fire Sintetice Să’vineşti, Rozforest Rozov, Comcereal etc. Gara Roznov apare ca o clă’dire modern㒠şi cu un peron primitor, iar centrul de comand㒠CED a impus folosirea de semnale luminoase.

Trenul intra în Gara Roznov<i></i>


O pasarel㒠peste linia Bacă’u – Bicaz<i></i>


Gara Roznov<i></i>


Arbuşti şi o clă’dire de gar㒠cochetă’<i></i>


Clă’direa centrului de comand㒠din Roznov şi impiegatu-i grijuliu<i></i>



17:10<i></i>

Mai erau 15 kilometri pân㒠în Piatra Neamţ, iar soarele se apropia vertiginos de orizontul conturat în zigzag de că’tre munţii Bistriţei. Plecarea din Roznov a fost comandat㒠de impiegatul dispozitor de mişcare din centrul de comand㒠Roznov. Pe una dintre liniile îndepă’rtate staţiona un vagon al S.C. CNCF „CFR” S.A., UWEacs, în timp ce pe o linie ce aparţinea unui operator economic – un vagon de marf㒠Rils. Dup㒠observarea acestor vehicule feroviare, mi-am focusat atenţia spre peisajele de podiş, care în curând aveau s㒠se termine şi s㒠lase loc munţilor.

UWEacs pe una dintre liniile Gă’rii Roznov<i></i>


Un vagon de marf㒠Rils<i></i>


Silozul din Roznov<i></i>


Spre Să’vineşti<i></i>


Peisaj subcarpatic de lâng㒠Piatra-Neamţ<i></i>


Munţii începeau s㒠se arate<i></i>



La 5 kilometri de Roznov, trenul personal cu care că’lă’toream avea s㒠opreasc㒠în Halta . Aici peisajul era pustiu, îns㒠turnurile şi priveliştea industrial㒠din zon㒠vor s㒠aminteasc㒠faima locului din trecut: Combinatul de fire şi fibre sintetice. Ce-a mai ră’mas din trecut puteţi urmă’ri în fotografia ce urmează’, îns㒠v㒠mai spun c㒠tot aici mai exist㒠şi un cu rol în cercetare, producţie şi oferind servicii de analize de laborator pentru diferite produse chimice.

Halta Să’vineşti<i></i>


Combinatul de îngr㒺ă’minte chimice azotoase<i></i>


Trenul pleca din Să’vineşti<i></i>


Spre Dumbrava<i></i>
 

mishu88

Well-Known Member
Trenulist
13 Mai 2008
666
1
Falticeni, Pascani, Bucuresti
trenuriromania.blogspot.com
WEBSITE
http://trenuriromania.blogspot.com
LOCATION
Falticeni, Pascani, Bucuresti
17:20<i></i>

Ei bine, mai erau doar 10 kilometri pân㒠în Piatra Neamţ. Speram c㒠în autogar㒠o s㒠gă’sesc un autocar ce m㒠va duce spre Fă’lticeni, c㒠altfel… era de ră’u. Ceasornicul înainta odat㒠cu mişcarea vertical㒠a soarelui, iar seara şi apoi noaptea nu erau foarte departe.

La orizont, munţii îşi aşteptau vizitatorii<i></i>


Depozit de materiale de construcţii lâng㒠halta Dumbrava<i></i>



Halta de mişcare Dumbrava a fost înfiinţat㒠în 1913 şi avea în 2008 un numă’r de 3 linii. îns㒠din aceste linii porneau alte 10 că’tre diferiţi operatori industriali: Avicola Neamţ, Oamex S.A., Remat, Mecanica Ceahlă’ul, Peco, Comat şi mulţi alţii. Unele dintre acestea se pot vedea în fotografiile de mai jos.

Cabina acarului şi semaforul mecanic de ieşire din Dumbrava că’tre Bacă’u<i></i>


Halta Dumbrava<i></i>


Locul de munc㒠al impiegatului de mişcare din Dumbrava<i></i>


Buşteni şi cazane cu produse petroliere pentru Petrom<i></i>


Vagoane, vagoane, dar nici urm㒠de locomotivă’<i></i>


Linii industriale lâng㒠Gara Piatra Neamţ<i></i>


Depozit de fier vechi cu acces la calea ferată’<i></i>


Pod feroviar peste canalul Uzinei Hidroenergetice de la Roznov<i></i>


Spre Piatra Neamţ, într-o zon㒠de debleu<i></i>


Ocoluri spre stânga şi spre dreapta ale că’ii ferate<i></i>





Dup㒠câteva curbe şi contracurbe de la plecarea din Halta Dumbrava, se vedea unul dintre simbolurile geografice ale : culmea Pietricica (590 de m). Din punct de vedere economic, acest oraş a fost considerat în 2005 reşedinţa Regiunii de dezvoltare nord-est.

Semafor mecanic de intrare în Piatra Neamţ cu indicaţie permisivă’<i></i>


Fabrica ecologic㒠de betoane din Piatra Neamţ<i></i>


Spre Piatra Neamţ, cu trenul personal cu 2 locomotive<i></i>


Vedere că’tre Muntele Cernegura<i></i>


în apropiere de Gara Piatra Neamţ<i></i>


Vârful Pietricica<i></i>


Un alt semafor de intrare cu indicaţie permisivă’, dar cu braţe duble<i></i>


Râul Bistriţa<i></i>


Podul rutier Că’prioara peste râul Bistriţa<i></i>



Municipiul are în jur de 100.000 de locuitori şi este reşedinţa judeţului Neamţ. Are o bogat㒠moştenire istorică’, iar geografia locului pune pe lista caracteristicilor râuri, munţi şi lacuri. Piatra Neamţ este un oraş cochet, cu biserici frumoase chiar şi noaptea (datorit㒠ilumină’rii artificiale interesante), cu un sistem hidroenergetic de invidiat şi cu multe muzee, un parc zoologic şi nu în ultimul rând, faimoasa ce ofer㒠privelişti foarte frumoase.

Din punct de vedere FeRoviaR, oraşul Piatra Neamţ a fost legat de restul României prin calea ferat㒠cu ecartament îngust, Bacă’u – Piatra Neamţ, cu finalizare de că’tre inginerul Elie Radu în 15 februarie 1885. Actuala Gar㒠a fost inaugurat㒠la 14 octombrie 1913 şi este situat㒠la 1500 de metri de vechea staţie, numit㒠„Piatra” şi dat㒠în folosinţ㒠tot în 1885.

Gara Piatra Neamţ<i></i>



Reportajul meu despre linia 509 se termin㒠aici, din pă’cate. Sau din fericire, pentru c㒠un vis neîndeplinit cândva se transform㒠automat într-o alt㒠dorinţă’. Dorinţa de a că’lă’tori, de a admira, de a respira aer curat de munte. Linia continu㒠de la Piatra Neamţ pân㒠la Bicaz (kilometrul 86 al liniei 509) pentru că’lă’tori, iar pentru trenurile de marf㒠pân㒠aproape de Cheile Bicazului. Numit㒠şi „Linia cimentului”, cei aproximativ 20 de kilometri construiţi de la Bicaz la Bicaz-Chei de-a lungul râului Bicaz şi printre munţii H㒺maşului şi daţi în exploatare în 1952 ofer㒠nişte peisaje superbe!

Åži ca s㒠închei nu doar cu un sincer mulţumesc pentru parcurgerea fotoreportajului, v㒠invit în continuare s㒠vizionaţi câteva fotografii cu linia Piatra Neamţ – Bicaz Chei din 2010, când ală’turi de prietena mea am fă’cut o excursie rutier㒠pân㒠la Lacul Roşu.
<i></i>

Gara Piatra Neamţ în 2010<i></i>


Dou㒠LDE-uri şi o locomotiv㒠clasa 83 (ex DB-219) urcau spre Bicaz Chei<i></i>


Vagoane seria E pe linia Bicaz - Bicaz Chei<i></i>


O gar㒠de munte pe linia că’tre Bicaz Chei<i></i>


Muntele de calcar de la Carpatcement – Cheile Bicazului<i></i>



PS: Poate v㒠întrebaţi cum am ajuns din Piatra Neamţ acas㒠în Fă’lticeni (80 de kilometri distanţ㒠între cele dou㒠centre urbane)... ei bine, am coborât fulger din trenul şi-aşa gră’bit spre Bicaz şi m-am îndreptat spre autogară’. Aici, şoferul tocmai tă’ia bilete la autocarul spre Suceava, care era şi ultimul pe acea zi. Dac㒠întârziam (sau, mai bine zis, dac㒠trenul mai întârzia) înc㒠5 minute, probabil c㒠pă’rerea mea despre excursia din acea zi nu era una tocmai „dulce”. Dar aşa... am ajuns înc㒠pe zi acas㒠şi aventura zilei de 19 august 2008, dedicat㒠liniei 509, s-a terminat frumos.<i></i>
 

mishu88

Well-Known Member
Trenulist
13 Mai 2008
666
1
Falticeni, Pascani, Bucuresti
trenuriromania.blogspot.com
WEBSITE
http://trenuriromania.blogspot.com
LOCATION
Falticeni, Pascani, Bucuresti
Dup㒠3 ani... continuarea pân㒠la Bicaz Chei!

Fluiere de locomotive Diesel la Cheile Bicazului, [Septembrie, 2011]<i></i>



Se ştie c㒠rocile Munţilor Tarcă’ului au în specific o puternic㒠concentraţie de calcar şi marnă’, minerale care sunt necesare producerii de ciment. Dezvoltarea economic㒠şi necesarul de aceast㒠materie prim㒠– cimentul – pentru construcţia de diferite obiective, canale, baraje, drumuri, clă’diri, a fă’cut din zona Bicazului înc㒠de la mijlocul secolului XX un leagă’n important al civilizaţiei acestui tip de activitate – industria cimentului.

Și cum fabrica de ciment de la Taşca a luat fiinţ㒠în 1951, iar materia prim㒠trebuie s㒠intre în procesul de fabricaţie cât mai rapid, oamenii vremii au hotă’rât construcţia unei linii ferate care s㒠fac㒠transportul piritei, calcarului şi marnei accesibil şi eficient.

în 1952, 23 kilometri mă’suraţi cu pasul, erau daţi în exploatare de-a lungul vă’ii râului Bicaz, iar trenuri compuse din locomotive cu aburi şi vagoane de cale îngust㒠se plimbau din deal în vale şi din vale în deal în slujba producerii de… ciment.

în 2011, ală’turi de Eduard, un pasionat feroviar de-al locului, am purces la explorarea fiecă’rei traverse şi a fiecă’rei borne kilometrice de pe aceast㒠linie netrecut㒠în Mersul Trenurilor. Linia este privată’, aparţine Carpatcement, iar fluxul de trafic este incredibil: 3 navete pline a câte 20 de vagoane Eaklmo (masivele vagoane de marf㒠Eaklmo…) care coborau încă’rcate la fabrica de la Taşca în doar 5 ore de observaţie. Raportat la 24 de ore, calculaţi şi voi...

Locomotivele, că’ci ele sunt personajele principale din acest montaj, trag din greu de la cei 450 de metri altitudine din staţia Taşca şi pân㒠la 650 de metri – Bicaz Chei. Dup㒠ce vagoanele sunt încă’rcate cu marn㒠sau calcar, coboar㒠atente cu compresoarele duduind în încercarea de a ţine în frâu 700-800 de tone de fiare… ordonate în mersul cadenţat şi strict al glasului roţilor de tren, sub legile de contact roată’-şină’.

Aşadar, dragii mei colegi – permiteţi-mi s㒠v㒠numesc aşa, v㒠doresc vizionare plă’cut㒠la minutele de urmează’, mulţumindu-v㒠în acelaşi timp pentru atenţia acordată’! Sper ca minutele de muzic㒠oferit㒠de glasul râului Bicaz şi de motoarele Sulzer care torc aşa cum ştiu ele mai frumos s㒠v㒠placă’!

http://www.youtube.com/watch?v=7MTSteyPIOI
 

mishu88

Well-Known Member
Trenulist
13 Mai 2008
666
1
Falticeni, Pascani, Bucuresti
trenuriromania.blogspot.com
WEBSITE
http://trenuriromania.blogspot.com
LOCATION
Falticeni, Pascani, Bucuresti
Scurt㒠Activitate FeRoviaR㒠în Bacă’u [Septembrie, 2011]<i></i>

O dis-de-dimineaţ㒠de toamn㒠începe uşor-uşor printr-o pornire lejer㒠a unei locomotive diesel-hidraulice... Apoi urmeaz㒠o scurt㒠manevr㒠de schimbare de poziţie din cap X în cap Y, dup㒠care se gareaz㒠în Bacă’u trenul Rapid de la Piatra Neamţ tras de o locomotiv㒠cu motor şi generator General Motors. Apoi linia direct㒠se eliberează’, dup㒠care un mă’rfar plin cu vagoane Habis tranziteaz㒠Bacă’ul în viteză’. Mai urmeaz㒠câteva ore de manevr㒠şi vine şi amiaza. Amiaza, moment când un tren personal care circul㒠pe direcţia Adjud - Bacă’u - Paşcani - Suceava m㒠aduce aproape de casă’, de unde am plecat de acum 40 de ore într-o excursie FeRoviaR㒠la Bicaz Chei.

http://www.youtube.com/watch?v=D8FV8w4pBOk