- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
19 august 2008 -=- Excursie FeRoviaRă Bacău ââŹâ Bicaz<i></i>
Vă spuneam în reportajul anterior despre călătoria FeRoviaRă între Fălticeni şi Bacău şi tot atunci vă promiteam continuarea peripeţiei până la Bicaz. Dar veţi vedea că în acea zi n-am ajuns la Bicaz, ultima staţie a Trenului Personal de pe linia secundară 509, Bacău-Bicaz, din cauza defectării locomotivei într-una dintre staţiile traseului.<i></i>
DA-1291, dată defectă cu Trenul Personal Bacău-Bicaz<i></i>

Această cale ferată sau, mai bine zis, acest traseu feroviar a fost conceput încă din 1883 de către ing. Elie Radu. Construcţia tronsonului a fost realizată în trei etape, dintre care în prima etapă (1883-1885) a fost finalizat tronsonul Bacău ââŹâ Piatra (gara veche, situată în apropierea gării Piatra Neamţ) cu ecartament de 1.000 mm, în cea de-a doua etapă (1890-1892) ecartamentul căii ferate s-a normalizat la 1435 de mm sub îndrumarea ing. Anghel Saligny, iar în cea de-a treia, mult mai târziu (1949-1952), când s-a realizat legătura de 25,5 km dintre Piatra Neamţ şi Bicaz.
Linia porneşte din Bacău (184 m altitudine), din lunca Siretului până în apropiere de Buhuşi, iar mai departe către Piatra Neamţ linia urcă până la Bicaz (432 metri), la poalele Munţilor Ceahlău, pe Valea Bistriţei şi prin Munţii Bistriţei.
în continuare vă invit să urmăriţi călătoria pe linia secundară 509 până la Piatra Neamţ, linie care trece peste mai multe canale cu apă cu rol în producerea hidroenergiei, linie cu trafic comandat atât cu semnale luminoase, cât şi cu semafoare mecanice, linie cu o bogată reţea de căi ferate industriale către: Carpat Cement, Peco, Remat, Comat, Fabrica de Stofe, Fibrex Săvineşti. De asemenea, multe alte vagoane de marfă interesante erau părăsite prin staţii, care aminteau de activitatea înfloritoare din trecut, iar peisajele specifice zonei de deal şi de munte aminteau că suntem în România. <i></i>
Gara Piatra Neamţ<i></i>

13:50<i></i>
Ora de plecare a trenului se apropia, aşa că mi-am ocupat locul în ultimul vagon etajat. Personalul 5453, Bacău ââŹâ Bicaz, era o ramă de tren etajat cu vagoane seria 26-17 şi 16-17, iar locomotiva de tracţiune ââŹâ DA-1291 avea în frunte un fluier melodios. Cu această maşină m-am mai întâlnit şi pe 1 iunie 2008 la Ungureni, judeţul Botoşani, tractând Trenul Personal Iaşi ââŹâ Dorohoi.
Trenul Personal Bacău ââŹâ Bicaz<i></i>

în timp ce aşteptam fluierul locomotivei şi plecarea spre Bicaz, pe o linie din apropiere am văzut o manevră intercalată interesantă. Nu mai văzusem o astfel de situaţie până acum, drept pentru care am filmat-o şi o puteţi urmări în acest clip.
Un utilaj de cale ferată UAM-215MB<i></i>

Locomotiva diesel-electrică DA-1343<i></i>

Vagoane de marfă Rils manevrate intercalat<i></i>

Vagoane cu containere în Gara Bacău<i></i>

14:00<i></i>
între timp, trenul plecase din Gara Bacău şi se încadra şi trecea peste toate macazurile făcute pe linie abătută sau directă, în final acesta aflându-se pe linia secundară 509.
Un cântar şi 4 vinciuri gata de treabă<i></i>

14:10<i></i>
Cu ocazia acestei călătorii am putut observa mai bine Depoul de locomotive Bacău, precum şi câteva vagoane înregistrate cu litera de serie ââŹĹžUââŹÂ, fiind în administraţia internă CFR şi având staţia de domiciliu la Iaşi. Tot atunci, o echipă de la linii dezafectau sau înlocuiau un cupon de cale ferată.
Vagoanele etajate care mergeau către Bicaz faţă-n faţă cu un convoi de vagoane seria U<i></i>

Câteva vehicule feroviare pe 2 osii având litera de serie U<i></i>

Oamenii de la linii care înlocuiau/dezafectau traversele de cale ferată<i></i>

Depoul Bacău<i></i>

Trenul ataca prima curbă de pe linia 509, Bacău ââŹâ Bicaz<i></i>


O remiză de locomotivă foarte veche<i></i>

în curtea unei societăţi comerciale care se ocupa cu prelucrare lemnului am văzut o locomotivă diesel-hidraulică LDH70. Avea inscripţionat pe toate părţile cutiei ââŹĹžDiana ForestââŹÂ. Mă ajutaţi voi s-o identific?
O foarte frumoasă locomotivă LDH70 pe care scria Diana Forest<i></i>

Din locomotiva diesel-electrică de 2100 de cai putere ieşea fum negru, auzindu-se în acelaşi timp motorul Sulzer12LDA28 turat. Linia era în aliniament şi vagoanele dansau din când în când la trecerea peste podeţele de pe traseu.
Spre Hemeiuş<i></i>

Trecere la nivel cu calea ferată<i></i>

Semnal luminos de trecere către Bacău<i></i>

Un podeţ pe linia 509<i></i>

în linie dreaptă şi dăm semnale! <i></i>

Pe sub acest podeţ treceau apele înainte... acum au secat! <i></i>

Un tablier al unui podeţ mai înalt<i></i>

Trecere la nivel cu drumul care leagă localitatea Lilieci de Hemeiuş<i></i>

Semnal de ieşire către Bacău din Hemeiuş Hm. <i></i>

14:20<i></i>
Aici la Hemeiuş se află Parcul dendrologic Hemeiuş. Această unitate se ocupă de cercetarea şi climatizarea speciilor exotice de interes forestier. Spre exemplu, inginerii silvici de aici acomodează specii răşinoase din Asia, Europa şi chiar America de Nord. Din punct de vedere FeRoviaR, despre această haltă putem spune că a avut în anul 2000 două linii şi a fost înfiinţată în 1913, o dată cu staţiile Dumbrava şi Piatra Neamţ.
Peronul Haltei Hemeiuş<i></i>

Trenul călătorea pe lângă Parcul Dendrologic Hemeiuş<i></i>

Semnal de intrare in Hemeiuş Hm. dinspre Piatra Neamţ<i></i>

Spre Gârleni<i></i>

Coadă de maşini la trecerea la nivel<i></i>

Curbele începeau să apară pe traseul Hemeiuş ââŹâ Gârleni<i></i>

Semnal de trecere spre Bacău dinspre Piatra Neamţ<i></i>

în aliniament pe linia 509, către Gârleni<i></i>

O linie de înaltă tensiune construită prin mijlocul pădurii<i></i>

După vreo 13 kilometri de Bacău, Trenul Personal avea oprire în Gara Gârleni. Comuna se întinde la sud până la pădurile din zonă, iar la nord până la râul Bistriţa. Aici a avut loc un mic-mare scandal despre presupusele OZN-uri care au survolat zona. Nu ştiu să vă spun dacă au trecut sau nu OZN-uri, dar cu siguranţă lungimea celor trei linii construite este de aproape 800 de metri, gara fiind construită în 1885. Aspectul actual al clădirii este atrăgător, faţada dinspre tren fiind din cărămidă roşie.
Trenul intra în staţia Gârleni<i></i>

Semnale de ieşire din staţie către Bacău<i></i>

Peronul Gării Gârleni<i></i>

Gara Gârleni şi impiegatul de mişcare<i></i>

Trenul părăsea Gara Gârleni... <i></i>

14:30<i></i>
Vecin cu satele Gârleni, satul Lespezi-Bacău are acces la calea ferată. Acest punct de oprire a fost înfiinţat după 1937. Ca puncte de atracţie ce ne oferă această localitate ar fi piscina din sat sau din Sărata (o altă localitate apropiată) sau biserica catolică din Gârleni, dat fiind faptul că aici creştinii sunt catolici.
Spre Lespezi-Bacău<i></i>

Stâlpii de telegraf şi o trecere la nivel semnalizată cu Crucea Sfântului Andrei<i></i>

Peronul Haltei Lespezi-Bacău<i></i>

Spre Racova<i></i>

Urma să trecem peste râul Bistriţa<i></i>

Stâlpul de telegraf înecat în Râul Bistriţa<i></i>

Podul rutier peste Bistriţa<i></i>

Trenul cu etaj şi Sulzer la comandă se apropia de Halta Racova<i></i>

14:40<i></i>
La 20 kilometri feroviari de Bacău, Trenul Personal oprea în Halta Racova. Această comună are un site foarte drăguţ de unde puteţi găsi informaţii interesante despre această localitate. Din punct de vedere istoric, această haltă apare ca fiind înfiinţată în 1952.
Halta Racova<i></i>

Semnalul de avarie la trecerea la nivel<i></i>

Linie dezafectată în Staţia Racova<i></i>

Spre Buhuşi<i></i>

Canalul Uzinei hidroenergetice de la Racova<i></i>

Semafor mecanic... ajuns ââŹĹžoale şi ulceleââŹÂ <i></i>

Cartier de vile în Buhuşi<i></i>

Trenul de Bicaz cu DA-1291 se apropia de ultima staţie... Buhuşi<i></i>

Spre Buhuşi<i></i>


La marginea judeţului Bacău şi de-a lungul liniei 509, Bacău ââŹâ Bicaz, găsim oraşul Buhuşi. Aici a fost una dintre cele mai mari fabrici de postav din Europa, localitatea înflorind mai ales în vremea comunismului. Ulterior, falimentul este cuvântul descriptiv despre ceea ce a fost cândva fabrica de stofe. însă mai multe informaţii despre agenţii economici de aici vă invit să accesaţi site-ul dedicat oraşului. Din punct de vedere turistic, împrejurimile oferă loc de linişte sufletească şi izvoare culturale: Mănăstirea Ciolpani, Mănăstirea Runc, Sinagoga, Muzeul de Istorie şi Casa memorială a oceanografului Ion Borcea.
Trenul intra în Gara Buhuşi<i></i>

Baza de recepţie a fabricii de stofe din Buhuşi cu acces la linia ferată<i></i>

Din ce în ce mai multe linii în Gara Buhuşi<i></i>

Peronul Gării Buhuşi<i></i>

15:00<i></i>
Spuneam mai devreme că Trenul Personal Bacău ââŹâ Bicaz cu locomotiva DA-1291 avea să aibă ultimul punct de oprire Gara Buhuşi. Ei bine, dragi pasionaţi, am avut ghinionul ca locomotiva să se strice!! Pur şi simplu nu putea să pornească de pe loc, motorul auzindu-se cum tura şiââŹÂŚ cam atât. Ă Ĺži uite aşa planul meu de a ajunge la Bicaz se ducea pe apa... Bistriţei.
Să fie oare locomotiva salvatoare? <i></i>

Locomotiva părea a aparţine unui operator privat<i></i>

DA-294, o locomotivă care nu era cu gânduri de salvare<i></i>

15:10<i></i>
Din direcţia Bacău sosea locomotiva DA-294 care aparţinea CargoTransVagon şi urma să plece spre direcţia Bicaz.
DA-294 aşteptând cale liberă către Bicaz<i></i>

15:20<i></i>
Lângă trenul nostru aştepta locomotiva diesel-electrică DA-294 care aştepta crucea cu Trenul Personal 5462, Piatra Neamţ ââŹâ Bacău. Acesta sosea în Buhuşi cu DA-1160 şi cu trei vagoane de călători, dintre care unul era etajat, 26-26. După plecarea acestuia către Bacău, locomotiva DA-294 plecă spre Bicaz. Alături de alţi zeci de călătoriââŹÂŚ încă aşteptam în Gara Buhuşi de 100 de minute o locomotivă de ajutor să plecăm mai departe către Bicaz.
Trenul Personal Piatra Neamţ - Bacău sosea în Gara Buhuşi<i></i>

DA-1160 cu Trenul Personal Bacău - Piatra-Neamţ<i></i>

Trenul pleca spre Bacău<i></i>

Locomotiva de la CTF lua drumul Bicazului, iar Trenul Personal plângea pe linia 1<i></i>

16:00<i></i>
Timp de câteva zeci de minute, n-am avut altceva ce să fac decât să admir trenul garat în staţie cu locomotiva DA-1291 defectă, uitându-mă cu ochi mari spre direcţia Bacău după o locomotivă de rezervă. Nu mi s-a mai întâmplat niciodată ca trenul cu care călătoream să se fi stricat, darââŹÂŚ inevitabilul s-a produs. Nu era vinovat mecanicul sau linia, ci starea precară a locomotivei care probabil nu a beneficiat de o revizie ca la carte, motivul nefiind altul decât lipsa de interes şi de bani. Cu o astfel de flotă de vehicule, CFR-ul nu poate aştepta respect din partea călătorilor sau a agenţilor economiciââŹÂŚ<i></i>
DA-1291, dată defectă cu Trenul Personal Bacău-Bicaz<i></i>

16:20<i></i>
Iată că, dragi cititori, după o oră şi jumătate de aşteptare, se zărea o locomotivă venind dinspre Bacău. Era DA-877, nu avea fluier ca DA-1291, însă în schimb i se învârtea axul motorul şi avea chef de muncă trimiţând lucru mecanic util şinei.
Locomotiva salvatoare a sosit în Gara Buhuşi<i></i>

DA-877 se cupla la Noul Tren Personal Bacău ââŹâ Bicaz<i></i>

După aproape 2 ore de stat în Buhuşi, trenul pleca mai departe către Bicaz<i></i>

16:40<i></i>
Locomotiva de ajutor şi-a luat în serios misiunea de a tracta trenul spre Bicaz, deci călătoria cu noul Tren Personal cu 2 locomotive începea din nou. Mi-a părut foarte rău că dorinţa de a ajunge la Bicaz nu mai era posibilă întrucât singurul tren care pleca din Bicaz spre Bacău era la ora 20, iar părinţii mă aşteptau acasă până la 22. Aşa că trebuia să cobor la Piatra Neamţ şi de acolo să aleg varianta transportului rutier până în Fălticeni.
Trenul mergea către Costişa<i></i>


Clădirea Staţiei Costişa<i></i>

Viţă de vie cultivată într-un sat de lângă Costişa<i></i>

în aliniament, spre Podoleni<i></i>

Atenţie la tren! <i></i>

Spre Piatra-Neamţ<i></i>

Spre Bacău<i></i>

Trenul îşi continua călătoria către Podoleni<i></i>

16:50<i></i>
Gara Podoleni a fost înfiinţată în 1892 şi este dirijată de semafoare mecanice, care, la rândul lor, sunt controlate de acari. în trecut, mai exact în 1952 s-a construit linia către depozitul ANRS Podoleni, numit şi Depozitul de Rezerve de Stat. în plimbarea de atunci nu am fotografiat decât de la geamul cu vedere la sud, iar calea ferată industrială era amplasată către nord. Promit să revin cu imagini concludente în viitor!
Semaforul de intrare în Gara Podoleni<i></i>

Acarii din Podoleni<i></i>

Semafor mecanic de ieşire din Gara Podoleni<i></i>

Liniile Gării Podoleni<i></i>

Pe o linie din Podoleni am văzut un vagon Eakkmos (patru osii, descoperit, cu autodescărcare. A fost produs secolul trecut la Paşcani, iar capacitatea celor doua bene a vagonului este de 30 mc. Bascularea poate fi mecanică sau pneumatică, iar boghiurile sunt de tipul Y25 Cs. Tot în Podoleni ne-am întâlnit cu Trenul Personal 5464, Piatra Neamţ ââŹâ Bacău, compus din două vagoane de călători şi locomotiva diesel-electrică de 2100 de cai putere cu motor General Motors.
Vagon de marfă Eakkmos descoperit şi autodescarcabil<i></i>

LDE-GM 980 cu Trenul Personal Piatra Neamţ ââŹâ Bacău<i></i>

Ă Ĺži s-a dus spre Bacău<i></i>

Un acar de gaşcă din Podoleni îmi indica paleta verde<i></i>

Trenul intra în ultima curbă până la Piatra Neamţ<i></i>

Semaforul mecanic de intrare în Gara Podoleni dinspre Piatra Neamţ<i></i>

Indicatoare montate pe linia 509, Bacău ââŹâ Bicaz<i></i>

Spre Zăneşti Neamţ<i></i>

17:00<i></i>
Deja la 40 kilometri depărtare de Bacău, peisajul începea să fie conturat de liniile bleu ale munţilor din depărtări. Următoarea staţie în care trenul trebuia să oprească era Zăneşti. Construită după 1937, clădirea haltei adăposteşte locul de aşteptare pentru cei care vor să călătorească cu trenul. Localitatea ocupă o poziţie centrală în depresiunea Cracău-Bistriţa, fiind situată imediat în aval de confluenţa celor două râuri.
Un tractoraş mai harnic pe Valea Bistriţei<i></i>

Trenul trecea peste canalul Bistriţa de la Zăneşti<i></i>

Această apă se va vărsa în Râul Bistriţa<i></i>

Halta Zăneşti-Neamţ<i></i>

Aici vin cei din comuna Zăneşti să se urce în tren<i></i>

Spre Roznov<i></i>


Canal pentru traversarea apelor râului Cracău peste Canalul Bistriţa<i></i>

Canalul râului Cracău cu apa numai bună (sau nu) de scăldat<i></i>

Roznovul este un oraş din judeţul Neamţ unde s-a construit în vremea socialismului un combinat chimic care producea îngrăşăminte azotoase, acid sulfuric şi alţi compuşi chimici industriali. Resursele lemnoase din zonă au dus la înfiinţarea a diferite intreprinderi de prelucrare a lemnului. Din punct de feroviar, linia 509 a oferit acces pe linia ferată multor societăţi: Azochim Roznov, Combinatul de Fire Sintetice Săvineşti, Rozforest Rozov, Comcereal etc. Gara Roznov apare ca o clădire modernă şi cu un peron primitor, iar centrul de comandă CED a impus folosirea de semnale luminoase.
Trenul intra în Gara Roznov<i></i>

O pasarelă peste linia Bacău ââŹâ Bicaz<i></i>

Gara Roznov<i></i>

Arbuşti şi o clădire de gară cochetă<i></i>

Clădirea centrului de comandă din Roznov şi impiegatu-i grijuliu<i></i>

17:10<i></i>
Mai erau 15 kilometri până în Piatra Neamţ, iar soarele se apropia vertiginos de orizontul conturat în zigzag de către munţii Bistriţei. Plecarea din Roznov a fost comandată de impiegatul dispozitor de mişcare din centrul de comandă Roznov. Pe una dintre liniile îndepărtate staţiona un vagon al S.C. CNCF ââŹĹžCFRââŹÂ S.A., UWEacs, în timp ce pe o linie ce aparţinea unui operator economic ââŹâ un vagon de marfă Rils. După observarea acestor vehicule feroviare, mi-am focusat atenţia spre peisajele de podiş, care în curând aveau să se termine şi să lase loc munţilor.
UWEacs pe una dintre liniile Gării Roznov<i></i>

Un vagon de marfă Rils<i></i>

Silozul din Roznov<i></i>

Spre Săvineşti<i></i>

Peisaj subcarpatic de lângă Piatra-Neamţ<i></i>

Munţii începeau să se arate<i></i>

La 5 kilometri de Roznov, trenul personal cu care călătoream avea să oprească în Halta Săvineşti. Aici peisajul era pustiu, însă turnurile şi priveliştea industrială din zonă vor să amintească faima locului din trecut: Combinatul de fire şi fibre sintetice. Ce-a mai rămas din trecut puteţi urmări în fotografia ce urmează, însă vă mai spun că tot aici mai există şi un institut de cercetări cu rol în cercetare, producţie şi oferind servicii de analize de laborator pentru diferite produse chimice.
Halta Săvineşti<i></i>

Combinatul de îngrăşăminte chimice azotoase<i></i>

Trenul pleca din Săvineşti<i></i>

Spre Dumbrava<i></i>

Vă spuneam în reportajul anterior despre călătoria FeRoviaRă între Fălticeni şi Bacău şi tot atunci vă promiteam continuarea peripeţiei până la Bicaz. Dar veţi vedea că în acea zi n-am ajuns la Bicaz, ultima staţie a Trenului Personal de pe linia secundară 509, Bacău-Bicaz, din cauza defectării locomotivei într-una dintre staţiile traseului.<i></i>
DA-1291, dată defectă cu Trenul Personal Bacău-Bicaz<i></i>

Această cale ferată sau, mai bine zis, acest traseu feroviar a fost conceput încă din 1883 de către ing. Elie Radu. Construcţia tronsonului a fost realizată în trei etape, dintre care în prima etapă (1883-1885) a fost finalizat tronsonul Bacău ââŹâ Piatra (gara veche, situată în apropierea gării Piatra Neamţ) cu ecartament de 1.000 mm, în cea de-a doua etapă (1890-1892) ecartamentul căii ferate s-a normalizat la 1435 de mm sub îndrumarea ing. Anghel Saligny, iar în cea de-a treia, mult mai târziu (1949-1952), când s-a realizat legătura de 25,5 km dintre Piatra Neamţ şi Bicaz.
Linia porneşte din Bacău (184 m altitudine), din lunca Siretului până în apropiere de Buhuşi, iar mai departe către Piatra Neamţ linia urcă până la Bicaz (432 metri), la poalele Munţilor Ceahlău, pe Valea Bistriţei şi prin Munţii Bistriţei.
în continuare vă invit să urmăriţi călătoria pe linia secundară 509 până la Piatra Neamţ, linie care trece peste mai multe canale cu apă cu rol în producerea hidroenergiei, linie cu trafic comandat atât cu semnale luminoase, cât şi cu semafoare mecanice, linie cu o bogată reţea de căi ferate industriale către: Carpat Cement, Peco, Remat, Comat, Fabrica de Stofe, Fibrex Săvineşti. De asemenea, multe alte vagoane de marfă interesante erau părăsite prin staţii, care aminteau de activitatea înfloritoare din trecut, iar peisajele specifice zonei de deal şi de munte aminteau că suntem în România. <i></i>
Gara Piatra Neamţ<i></i>

13:50<i></i>
Ora de plecare a trenului se apropia, aşa că mi-am ocupat locul în ultimul vagon etajat. Personalul 5453, Bacău ââŹâ Bicaz, era o ramă de tren etajat cu vagoane seria 26-17 şi 16-17, iar locomotiva de tracţiune ââŹâ DA-1291 avea în frunte un fluier melodios. Cu această maşină m-am mai întâlnit şi pe 1 iunie 2008 la Ungureni, judeţul Botoşani, tractând Trenul Personal Iaşi ââŹâ Dorohoi.
Trenul Personal Bacău ââŹâ Bicaz<i></i>

în timp ce aşteptam fluierul locomotivei şi plecarea spre Bicaz, pe o linie din apropiere am văzut o manevră intercalată interesantă. Nu mai văzusem o astfel de situaţie până acum, drept pentru care am filmat-o şi o puteţi urmări în acest clip.
Un utilaj de cale ferată UAM-215MB<i></i>

Locomotiva diesel-electrică DA-1343<i></i>

Vagoane de marfă Rils manevrate intercalat<i></i>

Vagoane cu containere în Gara Bacău<i></i>

14:00<i></i>
între timp, trenul plecase din Gara Bacău şi se încadra şi trecea peste toate macazurile făcute pe linie abătută sau directă, în final acesta aflându-se pe linia secundară 509.
Un cântar şi 4 vinciuri gata de treabă<i></i>

14:10<i></i>
Cu ocazia acestei călătorii am putut observa mai bine Depoul de locomotive Bacău, precum şi câteva vagoane înregistrate cu litera de serie ââŹĹžUââŹÂ, fiind în administraţia internă CFR şi având staţia de domiciliu la Iaşi. Tot atunci, o echipă de la linii dezafectau sau înlocuiau un cupon de cale ferată.
Vagoanele etajate care mergeau către Bicaz faţă-n faţă cu un convoi de vagoane seria U<i></i>

Câteva vehicule feroviare pe 2 osii având litera de serie U<i></i>

Oamenii de la linii care înlocuiau/dezafectau traversele de cale ferată<i></i>

Depoul Bacău<i></i>

Trenul ataca prima curbă de pe linia 509, Bacău ââŹâ Bicaz<i></i>


O remiză de locomotivă foarte veche<i></i>

în curtea unei societăţi comerciale care se ocupa cu prelucrare lemnului am văzut o locomotivă diesel-hidraulică LDH70. Avea inscripţionat pe toate părţile cutiei ââŹĹžDiana ForestââŹÂ. Mă ajutaţi voi s-o identific?
O foarte frumoasă locomotivă LDH70 pe care scria Diana Forest<i></i>

Din locomotiva diesel-electrică de 2100 de cai putere ieşea fum negru, auzindu-se în acelaşi timp motorul Sulzer12LDA28 turat. Linia era în aliniament şi vagoanele dansau din când în când la trecerea peste podeţele de pe traseu.
Spre Hemeiuş<i></i>

Trecere la nivel cu calea ferată<i></i>

Semnal luminos de trecere către Bacău<i></i>

Un podeţ pe linia 509<i></i>

în linie dreaptă şi dăm semnale! <i></i>

Pe sub acest podeţ treceau apele înainte... acum au secat! <i></i>

Un tablier al unui podeţ mai înalt<i></i>

Trecere la nivel cu drumul care leagă localitatea Lilieci de Hemeiuş<i></i>

Semnal de ieşire către Bacău din Hemeiuş Hm. <i></i>

14:20<i></i>
Aici la Hemeiuş se află Parcul dendrologic Hemeiuş. Această unitate se ocupă de cercetarea şi climatizarea speciilor exotice de interes forestier. Spre exemplu, inginerii silvici de aici acomodează specii răşinoase din Asia, Europa şi chiar America de Nord. Din punct de vedere FeRoviaR, despre această haltă putem spune că a avut în anul 2000 două linii şi a fost înfiinţată în 1913, o dată cu staţiile Dumbrava şi Piatra Neamţ.
Peronul Haltei Hemeiuş<i></i>

Trenul călătorea pe lângă Parcul Dendrologic Hemeiuş<i></i>

Semnal de intrare in Hemeiuş Hm. dinspre Piatra Neamţ<i></i>

Spre Gârleni<i></i>

Coadă de maşini la trecerea la nivel<i></i>

Curbele începeau să apară pe traseul Hemeiuş ââŹâ Gârleni<i></i>

Semnal de trecere spre Bacău dinspre Piatra Neamţ<i></i>

în aliniament pe linia 509, către Gârleni<i></i>

O linie de înaltă tensiune construită prin mijlocul pădurii<i></i>

După vreo 13 kilometri de Bacău, Trenul Personal avea oprire în Gara Gârleni. Comuna se întinde la sud până la pădurile din zonă, iar la nord până la râul Bistriţa. Aici a avut loc un mic-mare scandal despre presupusele OZN-uri care au survolat zona. Nu ştiu să vă spun dacă au trecut sau nu OZN-uri, dar cu siguranţă lungimea celor trei linii construite este de aproape 800 de metri, gara fiind construită în 1885. Aspectul actual al clădirii este atrăgător, faţada dinspre tren fiind din cărămidă roşie.
Trenul intra în staţia Gârleni<i></i>

Semnale de ieşire din staţie către Bacău<i></i>

Peronul Gării Gârleni<i></i>

Gara Gârleni şi impiegatul de mişcare<i></i>

Trenul părăsea Gara Gârleni... <i></i>

14:30<i></i>
Vecin cu satele Gârleni, satul Lespezi-Bacău are acces la calea ferată. Acest punct de oprire a fost înfiinţat după 1937. Ca puncte de atracţie ce ne oferă această localitate ar fi piscina din sat sau din Sărata (o altă localitate apropiată) sau biserica catolică din Gârleni, dat fiind faptul că aici creştinii sunt catolici.
Spre Lespezi-Bacău<i></i>

Stâlpii de telegraf şi o trecere la nivel semnalizată cu Crucea Sfântului Andrei<i></i>

Peronul Haltei Lespezi-Bacău<i></i>

Spre Racova<i></i>

Urma să trecem peste râul Bistriţa<i></i>

Stâlpul de telegraf înecat în Râul Bistriţa<i></i>

Podul rutier peste Bistriţa<i></i>

Trenul cu etaj şi Sulzer la comandă se apropia de Halta Racova<i></i>

14:40<i></i>
La 20 kilometri feroviari de Bacău, Trenul Personal oprea în Halta Racova. Această comună are un site foarte drăguţ de unde puteţi găsi informaţii interesante despre această localitate. Din punct de vedere istoric, această haltă apare ca fiind înfiinţată în 1952.
Halta Racova<i></i>

Semnalul de avarie la trecerea la nivel<i></i>

Linie dezafectată în Staţia Racova<i></i>

Spre Buhuşi<i></i>

Canalul Uzinei hidroenergetice de la Racova<i></i>

Semafor mecanic... ajuns ââŹĹžoale şi ulceleââŹÂ <i></i>

Cartier de vile în Buhuşi<i></i>

Trenul de Bicaz cu DA-1291 se apropia de ultima staţie... Buhuşi<i></i>

Spre Buhuşi<i></i>


La marginea judeţului Bacău şi de-a lungul liniei 509, Bacău ââŹâ Bicaz, găsim oraşul Buhuşi. Aici a fost una dintre cele mai mari fabrici de postav din Europa, localitatea înflorind mai ales în vremea comunismului. Ulterior, falimentul este cuvântul descriptiv despre ceea ce a fost cândva fabrica de stofe. însă mai multe informaţii despre agenţii economici de aici vă invit să accesaţi site-ul dedicat oraşului. Din punct de vedere turistic, împrejurimile oferă loc de linişte sufletească şi izvoare culturale: Mănăstirea Ciolpani, Mănăstirea Runc, Sinagoga, Muzeul de Istorie şi Casa memorială a oceanografului Ion Borcea.
Trenul intra în Gara Buhuşi<i></i>

Baza de recepţie a fabricii de stofe din Buhuşi cu acces la linia ferată<i></i>

Din ce în ce mai multe linii în Gara Buhuşi<i></i>

Peronul Gării Buhuşi<i></i>

15:00<i></i>
Spuneam mai devreme că Trenul Personal Bacău ââŹâ Bicaz cu locomotiva DA-1291 avea să aibă ultimul punct de oprire Gara Buhuşi. Ei bine, dragi pasionaţi, am avut ghinionul ca locomotiva să se strice!! Pur şi simplu nu putea să pornească de pe loc, motorul auzindu-se cum tura şiââŹÂŚ cam atât. Ă Ĺži uite aşa planul meu de a ajunge la Bicaz se ducea pe apa... Bistriţei.
Să fie oare locomotiva salvatoare? <i></i>

Locomotiva părea a aparţine unui operator privat<i></i>

DA-294, o locomotivă care nu era cu gânduri de salvare<i></i>

15:10<i></i>
Din direcţia Bacău sosea locomotiva DA-294 care aparţinea CargoTransVagon şi urma să plece spre direcţia Bicaz.
DA-294 aşteptând cale liberă către Bicaz<i></i>

15:20<i></i>
Lângă trenul nostru aştepta locomotiva diesel-electrică DA-294 care aştepta crucea cu Trenul Personal 5462, Piatra Neamţ ââŹâ Bacău. Acesta sosea în Buhuşi cu DA-1160 şi cu trei vagoane de călători, dintre care unul era etajat, 26-26. După plecarea acestuia către Bacău, locomotiva DA-294 plecă spre Bicaz. Alături de alţi zeci de călătoriââŹÂŚ încă aşteptam în Gara Buhuşi de 100 de minute o locomotivă de ajutor să plecăm mai departe către Bicaz.
Trenul Personal Piatra Neamţ - Bacău sosea în Gara Buhuşi<i></i>

DA-1160 cu Trenul Personal Bacău - Piatra-Neamţ<i></i>

Trenul pleca spre Bacău<i></i>

Locomotiva de la CTF lua drumul Bicazului, iar Trenul Personal plângea pe linia 1<i></i>

16:00<i></i>
Timp de câteva zeci de minute, n-am avut altceva ce să fac decât să admir trenul garat în staţie cu locomotiva DA-1291 defectă, uitându-mă cu ochi mari spre direcţia Bacău după o locomotivă de rezervă. Nu mi s-a mai întâmplat niciodată ca trenul cu care călătoream să se fi stricat, darââŹÂŚ inevitabilul s-a produs. Nu era vinovat mecanicul sau linia, ci starea precară a locomotivei care probabil nu a beneficiat de o revizie ca la carte, motivul nefiind altul decât lipsa de interes şi de bani. Cu o astfel de flotă de vehicule, CFR-ul nu poate aştepta respect din partea călătorilor sau a agenţilor economiciââŹÂŚ<i></i>
DA-1291, dată defectă cu Trenul Personal Bacău-Bicaz<i></i>

16:20<i></i>
Iată că, dragi cititori, după o oră şi jumătate de aşteptare, se zărea o locomotivă venind dinspre Bacău. Era DA-877, nu avea fluier ca DA-1291, însă în schimb i se învârtea axul motorul şi avea chef de muncă trimiţând lucru mecanic util şinei.
Locomotiva salvatoare a sosit în Gara Buhuşi<i></i>

DA-877 se cupla la Noul Tren Personal Bacău ââŹâ Bicaz<i></i>

După aproape 2 ore de stat în Buhuşi, trenul pleca mai departe către Bicaz<i></i>

16:40<i></i>
Locomotiva de ajutor şi-a luat în serios misiunea de a tracta trenul spre Bicaz, deci călătoria cu noul Tren Personal cu 2 locomotive începea din nou. Mi-a părut foarte rău că dorinţa de a ajunge la Bicaz nu mai era posibilă întrucât singurul tren care pleca din Bicaz spre Bacău era la ora 20, iar părinţii mă aşteptau acasă până la 22. Aşa că trebuia să cobor la Piatra Neamţ şi de acolo să aleg varianta transportului rutier până în Fălticeni.
Trenul mergea către Costişa<i></i>


Clădirea Staţiei Costişa<i></i>

Viţă de vie cultivată într-un sat de lângă Costişa<i></i>

în aliniament, spre Podoleni<i></i>

Atenţie la tren! <i></i>

Spre Piatra-Neamţ<i></i>

Spre Bacău<i></i>

Trenul îşi continua călătoria către Podoleni<i></i>

16:50<i></i>
Gara Podoleni a fost înfiinţată în 1892 şi este dirijată de semafoare mecanice, care, la rândul lor, sunt controlate de acari. în trecut, mai exact în 1952 s-a construit linia către depozitul ANRS Podoleni, numit şi Depozitul de Rezerve de Stat. în plimbarea de atunci nu am fotografiat decât de la geamul cu vedere la sud, iar calea ferată industrială era amplasată către nord. Promit să revin cu imagini concludente în viitor!
Semaforul de intrare în Gara Podoleni<i></i>

Acarii din Podoleni<i></i>

Semafor mecanic de ieşire din Gara Podoleni<i></i>

Liniile Gării Podoleni<i></i>

Pe o linie din Podoleni am văzut un vagon Eakkmos (patru osii, descoperit, cu autodescărcare. A fost produs secolul trecut la Paşcani, iar capacitatea celor doua bene a vagonului este de 30 mc. Bascularea poate fi mecanică sau pneumatică, iar boghiurile sunt de tipul Y25 Cs. Tot în Podoleni ne-am întâlnit cu Trenul Personal 5464, Piatra Neamţ ââŹâ Bacău, compus din două vagoane de călători şi locomotiva diesel-electrică de 2100 de cai putere cu motor General Motors.
Vagon de marfă Eakkmos descoperit şi autodescarcabil<i></i>

LDE-GM 980 cu Trenul Personal Piatra Neamţ ââŹâ Bacău<i></i>

Ă Ĺži s-a dus spre Bacău<i></i>

Un acar de gaşcă din Podoleni îmi indica paleta verde<i></i>

Trenul intra în ultima curbă până la Piatra Neamţ<i></i>

Semaforul mecanic de intrare în Gara Podoleni dinspre Piatra Neamţ<i></i>

Indicatoare montate pe linia 509, Bacău ââŹâ Bicaz<i></i>

Spre Zăneşti Neamţ<i></i>

17:00<i></i>
Deja la 40 kilometri depărtare de Bacău, peisajul începea să fie conturat de liniile bleu ale munţilor din depărtări. Următoarea staţie în care trenul trebuia să oprească era Zăneşti. Construită după 1937, clădirea haltei adăposteşte locul de aşteptare pentru cei care vor să călătorească cu trenul. Localitatea ocupă o poziţie centrală în depresiunea Cracău-Bistriţa, fiind situată imediat în aval de confluenţa celor două râuri.
Un tractoraş mai harnic pe Valea Bistriţei<i></i>

Trenul trecea peste canalul Bistriţa de la Zăneşti<i></i>

Această apă se va vărsa în Râul Bistriţa<i></i>

Halta Zăneşti-Neamţ<i></i>

Aici vin cei din comuna Zăneşti să se urce în tren<i></i>

Spre Roznov<i></i>


Canal pentru traversarea apelor râului Cracău peste Canalul Bistriţa<i></i>

Canalul râului Cracău cu apa numai bună (sau nu) de scăldat<i></i>

Roznovul este un oraş din judeţul Neamţ unde s-a construit în vremea socialismului un combinat chimic care producea îngrăşăminte azotoase, acid sulfuric şi alţi compuşi chimici industriali. Resursele lemnoase din zonă au dus la înfiinţarea a diferite intreprinderi de prelucrare a lemnului. Din punct de feroviar, linia 509 a oferit acces pe linia ferată multor societăţi: Azochim Roznov, Combinatul de Fire Sintetice Săvineşti, Rozforest Rozov, Comcereal etc. Gara Roznov apare ca o clădire modernă şi cu un peron primitor, iar centrul de comandă CED a impus folosirea de semnale luminoase.
Trenul intra în Gara Roznov<i></i>

O pasarelă peste linia Bacău ââŹâ Bicaz<i></i>

Gara Roznov<i></i>

Arbuşti şi o clădire de gară cochetă<i></i>

Clădirea centrului de comandă din Roznov şi impiegatu-i grijuliu<i></i>

17:10<i></i>
Mai erau 15 kilometri până în Piatra Neamţ, iar soarele se apropia vertiginos de orizontul conturat în zigzag de către munţii Bistriţei. Plecarea din Roznov a fost comandată de impiegatul dispozitor de mişcare din centrul de comandă Roznov. Pe una dintre liniile îndepărtate staţiona un vagon al S.C. CNCF ââŹĹžCFRââŹÂ S.A., UWEacs, în timp ce pe o linie ce aparţinea unui operator economic ââŹâ un vagon de marfă Rils. După observarea acestor vehicule feroviare, mi-am focusat atenţia spre peisajele de podiş, care în curând aveau să se termine şi să lase loc munţilor.
UWEacs pe una dintre liniile Gării Roznov<i></i>

Un vagon de marfă Rils<i></i>

Silozul din Roznov<i></i>

Spre Săvineşti<i></i>

Peisaj subcarpatic de lângă Piatra-Neamţ<i></i>

Munţii începeau să se arate<i></i>

La 5 kilometri de Roznov, trenul personal cu care călătoream avea să oprească în Halta Săvineşti. Aici peisajul era pustiu, însă turnurile şi priveliştea industrială din zonă vor să amintească faima locului din trecut: Combinatul de fire şi fibre sintetice. Ce-a mai rămas din trecut puteţi urmări în fotografia ce urmează, însă vă mai spun că tot aici mai există şi un institut de cercetări cu rol în cercetare, producţie şi oferind servicii de analize de laborator pentru diferite produse chimice.
Halta Săvineşti<i></i>

Combinatul de îngrăşăminte chimice azotoase<i></i>

Trenul pleca din Săvineşti<i></i>

Spre Dumbrava<i></i>
