M500,M501: Valea Trotuşului [2011]

[mishu88]

18 iunie 2011 = Excursie FeRoviaR㒠Bucureşti Nord – Ploieşti Sud – Buză’u – Mă’r㒺eşti – Adjud<i></i>

Dup㒠o să’ptă’mân㒠grea de muncă’, venise week-end-ul cu timp liber şi relaxare. Iar pentru mine aceste cuvinte înseamn㒠un rucsac plin cu merinde pentru 48 de ore de stat pe calea ferat㒠şi o dorinţ㒠aprig㒠pentru parcurgerea a 1129 de kilometri în să’lajul celor 8 trenuri. Și uite-aşa, am plecat din că’minul din Regie spre Gara de Nord. Aici m㒠aştepta Trenul Personal 5009, Bucureşti Nord – Mă’r㒺eşti. Că’lă’toria de cele câteva minute pe care vreau s㒠v-o redau cuprinde câteva secvenţe de pe pe magistrala 500, între Bucureşti Nord şi Adjud.

Ca date istorice merit㒠s㒠menţionez aici c㒠primul tren care a plecat din Gara de Nord Bucureşti pe 31 octombrie 1869. Totodată’, traseul meu a coincis cu linia Bucureşti – Ploieşti - Buză’u, inaugurat㒠pe 13 septembrie 1872. Mai departe, de la Buză’u la Mă’r㒺eşti şi apoi la Adjud, trenurile au circulat de la 30 octombrie 1881.

Dac㒠reperele istorice sunt deja stabilite, aş vrea s㒠subliniez câteva construcţii interesante care pot fi – de ce nu – admirate în că’lă’toria cu trenul: Pasajul Basarab inaugurat recent, gara Ploieşti Sud, gara Buză’u, gara Râmnicu Să’rat şi gara Mă’r㒺eşti. Spre exemplu, gara din Râmnicu Să’rat, pe care am insistat cu focalizarea aparatului meu, a fost proiectat㒠de Arhitectul Nicolae Michă’escu şi dat㒠în funcţionare în 1898. Formele ei de atunci au ră’mas şi acum, în timp ce simbolul CFR, sau, mai bine zis, al Direcţiunii princiare a Că’ilor Ferate Române – roata înaripat㒠– st㒠înc㒠arborat㒠ca un drapel al feroviarilor în mijlocul vitraliului cupolei gă’rii.

Și cum trecutul poate pare pră’fuit – îns㒠glorios, semnele tehnologiei moderne ale prezentului pot fi remarcate în clipul propus în imaginea celor dou㒠locomotive nou-nouţe ale operatorului feroviar de marf㒠privat CTV, şi anume Siemens ES64F4. Tot nou㒠este şi construcţia podului peste nemilosul râu, Putna, care a distrus calea ferat㒠suspendat㒠peste acesta. Trenul circul㒠pe firul de linie ră’mas cu nu mai mult de 30 km/h, dar aceast㒠vitez㒠este numai bun㒠pentru observat lucră’rile în desf㒺urare. Speră’m ca, dup㒠inaugurare, trenurile s㒠poat㒠atinge viteze de 160 km/h.

în final, nu-mi ră’mâne decât s㒠v㒠doresc vizionare plă’cut㒠şi s㒠nu rataţi mă’rfarul militar filmat lâng㒠Ploieşti, culorile aprinse roşiatice ale gă’rii Buză’u, precum şi aspectul – relativ – modern al gă’rii Adjud.

http://www.youtube.com/watch?v=1XYgTGGYL2Y

///..:: CFR ::..\\\

18 iunie 2011 = Excursie FeRoviaR㒠Adjud - Comă’neşti<i></i>

Ei bine, în partea a II-a a Excursiei FeRoviaRe Bucureşti Nord – Cluj-Napoca, imaginile din clipul propus mai jos conchide în cele 15 minute peisaje între Adjud şi Comă’neşti. Plecat din Èťara Româneasc㒠şi ajuns apoi în Moldova, în faţa ochilor mi s-au ară’tat câmpuri întregi de cereale, porumb, cartofi. Lunca Trotuşului – râul care este camaradul liniei ferate pân㒠în mijlocul munţilor, la Lunca de Sus, judeţul Harghita – este un loc propice pentru agricultură’.

Și tot aşa, trecând de la mediul înconjură’tor la interiorul că’lduros al vagonului 21-49, trenul înainta prin staţiile de pe traseu: Adjud, Urecheşti, Cornă’ţel Moldova, Bâlca, Că’iuţi, Borzeşti Bacă’u, Oneşti, Trotuş, Viişoara, Târgu Ocna, Saline, Cireşoaia, Dofteana Bacă’u, Valea Uzulului şi Comă’neşti. Dac㒠pân㒠la Borzeşti gă’rile aparţin unui stil clasic, clă’dire paralelipipedic㒠cu geamuri dispuse simetric, de la Borzeşti şi pân㒠la Siculeni, arhitectura clă’dirilor în care aşteapt㒠că’lă’torii, lucrurile se schimb㒠brusc. Se remarc㒠stilul gă’rilor gândite de inginerul Elie Radu. Adevă’rate perle din tezaurul cultural al CFR-ului pot fi admirate pe linia 501, Adjud – Siculeni. Iat㒠câteva dintre ele: Comă’neşti, Dofteana-Bacă’u, Saline.

Un alt nume pe care trebuie s㒠fie pe buzele tuturor elevilor de gimnaziu: ing. Anghel Saligny, a primit în sarcin㒠proiectarea că’ii ferate Adjud – Ghimeş, în drumul să’u sinuos având de înfruntat apa Trotuşului şi Munţii Tarcă’ului şi Munţii Ciucului. Numai între Adjud şi Comă’neşti, sunt 4 poduri proiectate şi construite de Anghel Saligny.

Ca puncte urâte pe care le-am întâlnit pe traseu au fost staţiile Viişoara şi Trotuş, nişte urme atât ale scă’derii traficului pe calea ferat㒠în dauna ”sfântului asfalt”, dar şi ale incompetenţei şi nepă’să’rii celor care ar trebui s㒠aib㒠în grij㒠aceste staţii/halte. Colac peste pupă’ză’, trenul nu dep㒺eşte 30 km/h pe o secţiune de mai bine de 12 kilometri. Dar de îndat㒠ajuns în Târgu Ocna îţi ierţi toate blasfemiile aduse CFR-ului şi te bucuri de ceea ce vezi: munţii împă’duriţi, apa meandrat㒠a Trotuşului, precum şi podurile peste Trotuş sau portalurile tunelului Saline. Din gara din Dofteana-Bacă’u te aştepţi s㒠ias㒠un conte sau o contes㒠a vreunui comitat local, dar în faţa trenului iese tot un(o) conte(să’), dar care are grij㒠de bunul mers al trenurilor pe calea ferată’.

Ar fi mare pă’cat dac㒠în viaţa dumneavoastr㒠nu aţi trece mă’car o dat㒠cu trenul, pe zi, pe ruta Adjud – Siculeni şi mai departe că’tre Braşov sau Cluj-Napoca. Locurile şi oamenii care v㒠întâmpin㒠privirile au dep㒺it nivelul de înţelegere a unui pasionat FeRoviaR, iar admiraţia, respectul şi plă’cerea ochiului care vede traseul liniei Adjud – Siculeni poate s㒠ră’mân㒠întipă’rit㒠în sufletul dumneavoastr㒠multă’, mult㒠vreme. Dar ”peisajul austriac”, ”elveţian” sau ”nemţesc”, cum doriţi să’-i spuneţi, abia a început s㒠se descopere în faţa curioşilor…

http://www.youtube.com/watch?v=gC-yEpt3LE0

///..:: CFR ::..\\\

18 iunie = Excursie FeRoviaR㒠Comă’neşti – Ghimeş<i></i>

Trenul cu care că’lă’toream, Personalul Mă’r㒺eşti – Ghimeş, avea s㒠treac㒠pe o linie ferat㒠dat㒠în folosinţ㒠în anul 1899. Depresiunea Comă’neşti este în legă’tur㒠cu Depresiunea Ghimeş prin cei 34 de kilometri de cale ferată’, iar crâmpeie din aceast㒠distanţ㒠sunt prezentaţi în clipul ataşat.

Dac㒠de la Adjud pân㒠la Comă’neşti peisajul predominant era de câmpie, respectiv dealuri înalte, de la Comă’neşti că’tre Ghimeş cerul se vede tot mai puţin, el fiind acoperit din coace şi-n colo cu câte-un pisc de munte. Gă’rile de pe traseu reflect㒠numă’rul de locuitori pe care îi deserveşte, în timp ce viaductele peste diferitele cursuri de râuri întâlnite impun restricţii ruşinoase de 20 km/h vitezei de mers a trenurilor. Pe porţiunea pasului Palanca – Ghimeş, razele minime ale curbelor încep s㒠fie tot mai mici, iar pantele s㒠fie tot mai energofage.

Copacii din zare nu mai sunt din ordinul foioase, ci sunt conifere, iar satele sunt din ce în ce mai ră’sfirate. Dar că’lă’torii se dau jos din tren zâmbitori şi fac diferite aprecieri înregistrate în clip, mulţumiţi, pân㒠la urmă’, c㒠au ajuns teferi la destinaţie. Aşa aveam s㒠fiu şi eu când am ajuns în Ghimeş: recunoscă’tor celor care au dat naştere că’ii ferate, precum şi celor care înc㒠o exploateaz㒠şi o întreţin.

Nu pot s㒠nu trec mai departe fă’r㒠s㒠spun despre Ghimeş c㒠a fost staţie de frontier㒠de cale ferat㒠între Vechiul Regat şi Imperiul Austro-Ungar. Cele peste 5 linii din Ghimeş sunt umbrite de o gar㒠înalt㒠şi lungă’, iar cele câteva trenuri pe care am cutezat s㒠le înregistrez lă’sau şi preluau că’lă’tori. Aerul era tare, cai şi vaci p㒺teau pe dealurile din zonă’, iar copii abia trecuţi de 10 ani zburdau de colo-acolo şi înveseleau zona. Se vorbea limba maghiară’, deci influenţa imperiului începea s㒠se cunoască’.

Ca puncte interesante ce merit㒠vă’zute: locomotivele din remiza Comă’neşti, Tunelul de la Goioasa, Gara Ghimeş, cursul Trotuşului peste care sunt construite poduri interesante şi diferite unul de celă’lalt ca aspect. în orice caz, oricât de preocupat ai fi, peisajul dimprejur te atrage ca un magnet, cel puţin aşa au procedat colegii de salon de vagon.

V㒠doresc vizionare plă’cută’!

http://www.youtube.com/watch?v=fIoRHyON6_M

///..:: CFR ::..\\\

18 iunie 2011 = Excursie FeRoviaR㒠Ghimeş - Siculeni<i></i>

Ei bine, dac㒠pân㒠aici a fost cum a fost, de la Ghimeş spre Siculeni chiar te simţi altfel. Calea ferat㒠Ghimeş - Siculeni (fost Ciceu) a fost construit㒠din fondurile statului austro-ungar. Satele prin care trenul trece şi opreşte sunt: Bolovă’niş, Lunca de Mijloc, Tarcă’u, Lunca de Sus, Utuşoiu, Livezi Ciuc, Caracă’u, Nă’dejdea şi Mihă’ileni sunt fie româneşti, fie ungureşti, mie mixte.

Exist㒠pe site-ul cfr un reportaj foarte interesant scris de Dan Dragoş Aldea: ”Traversând Carpaţii Ră’să’riteni prin Pasul Ghimeş - Palanca”. Vi-l recomand! De acolo am aflat şi eu lucruri demne de laud㒠celor care au depus efort pentru construcţia că’ii ferate. Despre celebrul Viaduct Caracă’u vom vorbi la sfârşitul acestei descrieri, iar pân㒠atunci vreau s㒠remarc alte lucră’ri de art㒠care pot fi întâlnite pe traseu: Tunelul Ciumani, Viaductele Utuşoiu, Ladok, Trotuş şi Bania, precum şi arhitectura gă’rii Livezi-Ciuc. împrejurimile acestor punţi construite de om peste dealurile şi munţii de acolo sunt impresionante ca peisaj, cuvintele chiar nu îşi mai au rostul aici. Imaginile propuse în clip îmi vor dovedi afirmaţia.

Totuşi, voi mai preciza c㒠pe traseul Siculeni – Ghimeş exist㒠nu mai puţin 84 de poduri şi viaducte (anterior precizate), în timp ce declivitatea caracteristic㒠este de 25 la mie. Curbele cu raza de 250 şi de 300 de metri etaleaz㒠formele locomotivei electrice care duduie din ventilaţiile motoarelor şi din compresorul de aer.

în final, aşa cum am spus, voi reda câteva aspecte interesante despre Viaductul Caracă’u. La plecarea din staţia Livezi Ciuc în direcţia Siculeni vezi semafoare mecanice de generaţie veche (repetitor şi semafor de ieşire/intrare în staţie), semn c㒠ceva începe s㒠devin㒠special. Trenul nu mai înainteaz㒠şi mult şi la un moment dat te trezeşti cu un ”hă’u” de aproape 65 de metri sub tine, iar distanţa aceasta pe care trenul are încredere în cele câteva mii de tone de metri cubi de beton armat este de 265 de metri. Iar aceste cifre iau form㒠şi maiestuozitate abia dup㒠câţiva kilometri dup㒠trecerea peste viaduct: aproape de Staţia Mihă’ileni, dac㒠dorul de Moldova apas㒠pe umerii dumneavoastră’, priviţi că’tre Est şi v㒠apare în faţ㒠chiar Viaductul Caracă’u. Câteva secunde au fost înregistrate şi de că’tre senzorul camerei mele, precum şi de senzorul atâtor sute, poate chiar mii de oameni care au trecut şi le-a plă’cut ce au vă’zut acolo.

Unul dintre punctele de atracţie ale excursiei mele din 18&19 iunie 2011, Bucureşti Nord – Cluj-Napoca, a fost atins: (re)vederea Viaductului Caracă’u, precum şi parcurgerea şi ”transpunerea pe sticlă’” a liniei 501, Adjud – Siculeni (fost Ghimeş).

V㒠mulţumesc pentru atenţie!

http://www.youtube.com/watch?v=-iDjha0nArY

///..:: CFR ::..\\\

18&19 iunie 2011 = Excursie FeRoviaR㒠Siculeni – Cluj-Napoca<i></i>

De la Ciceu / Siculeni pân㒠la Cluj-Napoca, aveam s㒠schimb 3 trenuri şi s㒠petrec timpul aşteptând la ore cam nesimţite prin gă’rile din Gheorghieni şi Beclean pe Someş. Acumulatorii aparatului nu mai erau buni de nimic, tot ce puteam s㒠fac este să’-mi vă’d de grij㒠prin locurile stră’ine pe care poposeam. A remarca un că’lă’tor ostenit într-o gar㒠pustie este foarte uşor, iar pericolele sunt la orice pas. Dar Dumnezeu a avut grij㒠de mine, la fel cum are grij㒠de toţi ceilalţi, şi m-a ajutat s㒠ajung la Cluj-Napoca în dimineaţa celei de-a doua zi de când eram pe tren.

Din ultimele sforţă’ri ale aparatului foto, am reuşit totuşi s㒠surprind apusul zilei de 18 aprilie, apus de soare pe care l-am vă’zut din preajma Gă’rii Gheorghieni. Și, aşa cum se poate vedea şi în film, clă’direa gă’rii cu un aspect exterior îngrijit şi interesant ca şi construcţie mi-a fost loc de aşteptare a unui tren accelerat (şi acela… întârziat) că’tre Beclean pe Someş. De aici, de unde trei linii ferate din direcţii diferite se înţeap㒠într-un ”Beclean pe Someşâ€, un alt tren venit de la Bistriţa avea s㒠m㒠duc㒠în Cluj-Napoca, acolo unde am vă’zut ră’să’ritul de soare al zilei de 19 aprilie.

Zi special㒠pentru colega mea de clasă’, Mihaela. Avea s㒠aib㒠loc festivitatea de absolvire a promoţiei de studenţi cu studii superioare în psihologie, iar cu aceast㒠ocazie am fost şi eu prezent acolo în acea sal㒠imens㒠redat㒠la sfârşitul clipului. Clujul a fost, de asemenea, punctat în câteva zeci de secunde de imagini motrice, pe care v㒠invit, cu drag, s㒠le urmă’riţi. Aici pun punct reportajului tip folieton pe care am vrut s㒠vi-l prezint, urându-v㒠să’nă’tate şi toate cele bune! Și nu uitaţi: calea ferat㒠nu va muri niciodată’!

http://www.youtube.com/watch?v=FjeruG_0c1M