- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
28 noiembrie 2008 -=- Excursie FeRoviaRă Bucureşti - Dolhasca<i></i>
Era toamnă, sfârşit de toamnă şi cu ocazia alegerilor parlamentare din 2008 cei de la Guvern au decis ca studenţii să călătorească gratuit spre casele lor pentru a vota. ĂËi uite aşa, alături de Ionuţ Ipate, am pornit într-o călătorie feroviară către casă. Trenul cu care am circulat a fost Rapidul 751, Bucureşti Nord ââŹâ Botoşani/Suceava, cu vagoane construite după licenţă Alstom, 20-76.
Distanţa între Bucureşti Nord şi Dolhasca este de 407 kilometri şi a fost parcursă într-un timp de 6 ore, viteza medie fiind de 68 km/h. Trenul trece prin staţiile Ploieşti Sud, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Focşani, Mărăşeşti, Adjud, Bacău, Roman, Paşcani şi Dolhasca. Aparatele pe care le-am folosit în fotografierea traseului au fost un BenQ C640 şi un Canon A550. Sperăm să vă placă drumul parcurs de doi studenţi către locurile natale!<i></i>
în drum spre casă!<i></i>
10:50<i></i>
După seminarul de chimie, ne-am luat bagajele şi am plecat către Gara de Nord unde urma să aşteptăm gararea Trenului Rapid 751 Nicolae Iorga, Bucureşti Nord ââŹâ Botoşani, dar cu vagoane şi pentru Suceava Nord.
în aşteptarea Trenului Rapid, Bucureşti Nord - Suceava Nord<i></i>
11:00<i></i>
Ne-am pus bagajele în compartimentele foarte confortabile din vagoanele construite sub licenţă Alstom, 20-76 şi am ieşit pe coridor să comentăm trenurile care vin sau pleacă din Bucureşti Nord. Despre o călătorie pe ruta Bucureşti ââŹâ Ploieşti puteţi citi aici: http://trenuriromania.blogspot.ro/2012/08/plimbare-pe-cea-mai-profitabila-ruta.html .
Două locomotive diesel-electrice 060-EGM la manevre în Grupa Tehnică Basarab<i></i>
Locomotiva diesel-electrică EGM 65-1143<i></i>
Sărutul locomotivelor<i></i>
41-0617-5 aşteptând să preia un tren din Grupa Tehnică Bucureşti Basarab<i></i>
11:40<i></i>
Trenul circula susţinut cu 120-140 km/h, astfel că în 40 de minute eram deja în Ploieşti Sud. Mirosul specific de produse petroliere a intrat prin instalaţia de climatizare în vagonul cu care călătoream, în timp ce afară se putea observa un peisaj specific industriei petrochimice.
Turnuri de răcire cu tiraj natural de la Rafinăria Brazi<i></i>
Un LDH din Ploieşti Sud manevra vagoane 21-47<i></i>
Ieşire din Ploieşti Sud<i></i>
11:50<i></i>
Dacă rafinăria Petrobrazi Ploieşti am văzut-o la intrarea dinspre Sud a oraşului, iată că în partea nordică a Ploieştiului se mai poate vedea încă o rafinărie. Aceasta se numeşte Petrotel Ploieşti, sau Rafinăria Româno-Americană ââŹâ cum se mai numea înainte de 1945. în prezent, rafinăria este deţinută de Lukoil cu un pachet de acţiuni de 51% şi prelucrează 3,5 milioane de tone de produse petroliere pe an. Liniile din staţia Ploieşti Est sunt folosite intens pentru manevra operatorilor feroviari care încarcă cisternele în rafinăria Petrotel.
Rafinăria Teleajen<i></i>
Cazane pregătite pentru încărcare cu benzină şi motorină<i></i>
12:50<i></i>
în Gara Buzău trenul Rapid 751 ajungea fără întârziere. Aici, pe linia 1, staţiona şi urma să plece spre Bucureşti Basarab Trenul Personal 5024 format chiar în Buzău.
Trenul Personal Buzău ââŹâ Bucureşti Basarab, pregătit de plecare<i></i>
13:20<i></i>
La 34 de kilometri nord de Buzău se află Municipiul Râmnicu Sărat, care are o gară cu o arhitectură interesantă şi atrăgătoare. Deşi nu are mai mult de 40.000 de locuitori, urbea se remarcă cu o gară proiectată şi construită în stil italian de arhitectul Nicolae Mihăescu.
Gara Râmnicu Sărat<i></i>
14:10<i></i>
Am trecut chiar şi de Mărăşeşti şi eram la jumătatea drumului dintre casă şi Bucureşti. Recunosc că nu prea am avut dispoziţie să fac poze, însă Ionuţ era mai curajos decât mine şi a fotografiat câteva aspecte de pe traseu.
în apropierea podului de la Putna Seacă<i></i>
Râul Putna şi urmele viiturilor<i></i>
Trenul se apropie de staţia Putna Seacă<i></i>
14:20<i></i>
Dar văzându-l pe Ionuţ cu cât devotament îşi făcea datoria de pasionat feroviar, mi-am scos aparatul foto din amorţire şi am început să apăs pe declanşator îndreptând obiectivul către şarpele de metal. Deocamdată, ne aflam la Mărăşeşti şi aici ne-am întâlnit cu Personalul 5104, Mărăşeşti ââŹâ Buzău.
Pod feroviar peste râul Tişiţa<i></i>
în braţele vântului, al dumneavoastră<i></i>
EA-658 la Trenul Personal 5104, Mărăşeşti ââŹâ Buzău<i></i>
Număr UIC al cuplului etajat TE 84a<i></i>
14:30<i></i>
Mărăşeşti este un nod feroviar important, de aici ramificându-se liniile 507, Mărăşeşti ââŹâ Panciu, respectiv linia 704, Mărăşeşti ââŹâ Tecuci. însă Magistrala 500 urcă lent către Adjud de-a lungul Văii Siretului.
Trenul Rapid ââŹÂNicolae IorgaââŹÂ ieşea pe linie abătută din Mărăşeşti<i></i>
în linie dreaptă, pe M500, către Adjud<i></i>
Atenţie, deconectează disjunctorul<i></i>
Se poate conecta disjunctorul<i></i>
Limitare de viteză la 70 km/h<i></i>
Podul peste canalul Siret ââŹâ Bărăgan<i></i>
Poduri feroviare peste râul Zăbrăuţ<i></i>
14:40<i></i>
Până la Adjud, trenul avea să treacă prin Pădureni Putna, Călimăneşti Vrancea, Pufeşti şi Domneşti Târg. De asemenea, pe distanţa de 25 km calea ferată întâlneşte mai mult de 5 cursuri de apă, dintre care cel mai important este Trotuşul.
Poduri după poduri, motive de limitări de viteză<i></i>
Peroanele staţiei Pădureni Putna<i></i>
Spre Adjud<i></i>
Magistrala 500 între Adjud şi Mărăşeşti<i></i>
Atenţie, în 1000 de metri urmează o haltă <i></i>
Fotografiam curbele care urmau, una câte una, între Mărăşeşti şi Adjud<i></i>
Halta Călimăneşti Vrancea<i></i>
într-una din curbele mai strânse de pe M500<i></i>
îndreptare feroviară<i></i>
Lăsam în urmă drumul de fier către Bucureşti<i></i>
Semnale luminoase de intrare în staţia Pufeşti<i></i>
Liniile staţiei Pufeşti<i></i>
M500, km234<i></i>
Limitare de viteză 100 km/h<i></i>
Peronul Haltei Domneşti Târg<i></i>
Altă limitare, dar de 95 km/h<i></i>
14:50<i></i>
După limitări de viteză în cascadă între Mărăşeşti şi Adjud, trenul trece pe podurile peste Râul Trotuş şi intră în Staţia Adjud. Pe partea stângă se află liniile de garare ale locomotivelor CFR (îndeosebi CFR Marfă), iar în acel sfârşit de toamnă am văzut la gard locomotivele care apar în fotografiile ce urmează.
Verde către Adjud<i></i>
Semnal prevestitor înaintea unor poduri feroviare<i></i>
Urmează podurile peste Râul Trotuş<i></i>
Râul Trotuş, văzut printre fiarele podurilor feroviare<i></i>
Semnal repetitor şi o curbă largă înainte de Adjud<i></i>
Spre Adjud<i></i>
Intrare în Gara Adjud<i></i>
EA1-724 cu Trenul Personal Comăneşti ââŹâ Mărăşeşti<i></i>
ĂËi acum, o suită de fotografii cu locomotivele CFR Marfă din remiza Adjud.
40-0446-1 <i></i>
40-0771-2 <i></i>
40-0652-4 <i></i>
40-0483-4 <i></i>
40-0376-0 <i></i>
40-0521-1 <i></i>
40-0495-8 <i></i>
Adjud a reprezentat un important nod feroviar şi tot aici se găseşte un triaj de 24 de linii care era folosit intens în perioada trecută. Staţia deţine şi un pasaj denivelat peste Drumul Europen 85, pasaj ce aparţine liniei secundare 501, care duce către Siculeni (fostă staţia Ciceu) de-a lungul Văii Trotuşului şi săgetând Carpaţii Orientali.
Remiza Adjud şi placa turnantă din Adjud<i></i>
Urmează Gara Adjud<i></i>
Semnele frigului - la Adjud, feroviarii erau îmbrăcaţi gros<i></i>
Trenul Personal 5205/5208, Mărăşeşti - Miercurea Ciuc<i></i>
How itââŹâ˘s made<i></i>
15:00<i></i>
Deşi cred că gândul v-a trimis la peisajele liniei 501, totuşi n-o să vă ââŹÂîntrerupââŹÂ visul şi vă propun o serie de trei clipuri înregistrate în 2011 pe linia pitorească a Văii Trotuşului: http://www.youtube.com/watch?v=gC-yEpt3LE0 şi http://www.youtube.com/watch?v=fIoRHyON6_ şi http://www.youtube.com/watch?v=-iDjha0nArY . Revenind, reamintesc că ne aflam în Trenul 751 cu direcţia Suceava.
între Adjud şi Bacău, trenul circulă cu 120 km/h<i></i>
Trenul Internaţional 383 Bulgaria Express tractat de EA1-891<i></i>
Cu 120 km/h, către Bacău<i></i>
Curbă între Adjud şi Bacău<i></i>
15:10<i></i>
Lumina serii începea să fie prezentă cu tentele ei roşiatice pe relieful Văii Siretului. Trenul gonea în viteză spre Bacău, astfel că distanţa de 59 de kilometri dintre Adjud şi Bacău este parcursă în 38 de minute.
Atenţie, urmează o zonă neutră<i></i>
Nu ştiu trenul, nu ştiu locomotiva. ĂŻÂĹ <i></i>
Spre Bacău<i></i>
15:20<i></i>
Am observat un trafic slab de mărfare în acea zi de vineri, însă un Sulzer cu vagoane GPL şi cereale staţiona în staţai Galbeni (km 324).
VS, VS!! <i></i>
Coada unui tren cu cereale în staţia Galbeni<i></i>
Acelaşi mărfar cu Sulzer şi vagoane cu GPL<i></i>
15:30<i></i>
La Bacău ne-am întâlnit cu Trenurile Rapid 754 de Bucureşti Nord şi Personalul 5444, Paşcani ââŹâ Bacău. Nu stăm decât 2 minute şi fluierul şefului de tren este auzit de mecanicul locomotivei, pornind trenul către Suceava.
încă puţin până în Bacău<i></i>
EA1-717 cu Trenul Rapid 754 Petru Rareş, Suceava/Botoşani ââŹâ Bucureşti Nord<i></i>
15:40<i></i>
Frigul s-a instalat aşa cum trebuie în trupurile noastre care au stat la fereastra vagonului de vreo 3 ore. Era aproape iarnăââŹÂŚ Dar trenul fuge, fuge, nimeni nu-l ajunge!
în drum spre casă, cu Ionuţ<i></i>
Aleargă, trenule, aleargă să ajungem acasă mai repede! <i></i>
Intre Bacău şi Roman, tot cu 120 km/h<i></i>
Găsiţi asemănările? <i></i>
16:00<i></i>
între Bacău şi Roman sunt doar 43 de kilometri, viteza trenului nu scade sub 110 km/h decât înaintea podurilor peste râul Moldova şi curbei în formă de S care întâmpină trenurile care vin dinspre Sud. Tot aici merită să amintim că există o remiză şi o placă de întoarcere a locomotivelor care datează încă din 25 decembrie 1869.
Câmpia Siretului şi Magistrala feroviară 500<i></i>
Poduri peste Râul Moldova, semn că ne apropiem de Roman<i></i>
Tancuri. Foarte multe tancuri la Roman<i></i>
Succesiune de curbe, cele mai strânse de pe M500, înainte de Gara Roman<i></i>
Gara Roman, luminată de Apus<i></i>
Semnale luminoase de ieşire din Staţia Roman<i></i>
16:10<i></i>
ĂËi uite aşa am trecut şi de Roman, moment care a semnificat şi retragerea Soarelui de pe bolta cerească. Oficial, seara a început! Ecoul roţilor de tren răsuna în urechile noastre şi ne mai dădea încă putere să dârdâim pe coridorul vagonului.
Un LDH îndatorat cu manevra celor de la MittalSteelRoman<i></i>
Soarele apune la sfârşit de toamnă<i></i>
La revedere, Soare! Pe mâineââŹÂŚ<i></i>
16:20<i></i>
în drumul spre Paşcani ne-am întâlnit cu Personalul de Iaşi ââŹâ Bacău tractat de locomotiva electrică EA1-708.
Trenul Personal 5407/5404, Iaşi ââŹâ Bacău<i></i>
înainte de Paşcani<i></i>
16:30<i></i>
La Paşcani, trenurile de lung parcurs au o staţionare de aproape 10 minute pentru ca revizorii tehnici să aibă timp să efectueze revizia în tranzit a trenurilor care vin de la sute de kilometri depărtare. Astfel că Ionuţ a avut inspiraţia să realizeze şi un cadru cu locomotiva EA1-829, ââŹÂvinovatăââŹÂ de bunul mers al trenului Rapid ââŹÂNicolae IorgaââŹÂ.
Trenul Personal 5443, Bacău ââŹâ Paşcani<i></i>
Locomotiva EA1-655 la Trenul Personal 5507, Paşcani - Suceava Nord<i></i>
EA1-829, la tractiunea Trenului Rapid 751, Bucureşti Nord - Suceava Nord<i></i>
Ionuţ, alaturi de locomotiva electrica EA1-655<i></i>
De la Paşcani la Dolhasca mai sunt doar 21 de kilometri, aşadar ne-am pus aparatele foto în bagaje şi ne pregăteam cele necesare să coborâm la timp. La Dolhasca ne aştepta Trenul Personal 5537 spre Fălticeni, care atunci era un tren Săgeata Albastră, Siemens Desiro VT 642.
Sper că v-a plăcut Excursia FeRoviaRă de pe M500 alături de Ionuţ, prilej cu care vreau să-i mulţumesc pentru acceptul de a publica fotografiile în această postare de blog. Filmul plimbării poate fi urmărit în clipul de mai jos!
http://www.youtube.com/watch?v=m00o-lggqQw
Era toamnă, sfârşit de toamnă şi cu ocazia alegerilor parlamentare din 2008 cei de la Guvern au decis ca studenţii să călătorească gratuit spre casele lor pentru a vota. ĂËi uite aşa, alături de Ionuţ Ipate, am pornit într-o călătorie feroviară către casă. Trenul cu care am circulat a fost Rapidul 751, Bucureşti Nord ââŹâ Botoşani/Suceava, cu vagoane construite după licenţă Alstom, 20-76.
Distanţa între Bucureşti Nord şi Dolhasca este de 407 kilometri şi a fost parcursă într-un timp de 6 ore, viteza medie fiind de 68 km/h. Trenul trece prin staţiile Ploieşti Sud, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Focşani, Mărăşeşti, Adjud, Bacău, Roman, Paşcani şi Dolhasca. Aparatele pe care le-am folosit în fotografierea traseului au fost un BenQ C640 şi un Canon A550. Sperăm să vă placă drumul parcurs de doi studenţi către locurile natale!<i></i>
în drum spre casă!<i></i>
10:50<i></i>
După seminarul de chimie, ne-am luat bagajele şi am plecat către Gara de Nord unde urma să aşteptăm gararea Trenului Rapid 751 Nicolae Iorga, Bucureşti Nord ââŹâ Botoşani, dar cu vagoane şi pentru Suceava Nord.
în aşteptarea Trenului Rapid, Bucureşti Nord - Suceava Nord<i></i>
11:00<i></i>
Ne-am pus bagajele în compartimentele foarte confortabile din vagoanele construite sub licenţă Alstom, 20-76 şi am ieşit pe coridor să comentăm trenurile care vin sau pleacă din Bucureşti Nord. Despre o călătorie pe ruta Bucureşti ââŹâ Ploieşti puteţi citi aici: http://trenuriromania.blogspot.ro/2012/08/plimbare-pe-cea-mai-profitabila-ruta.html .
Două locomotive diesel-electrice 060-EGM la manevre în Grupa Tehnică Basarab<i></i>
Locomotiva diesel-electrică EGM 65-1143<i></i>
Sărutul locomotivelor<i></i>
41-0617-5 aşteptând să preia un tren din Grupa Tehnică Bucureşti Basarab<i></i>
11:40<i></i>
Trenul circula susţinut cu 120-140 km/h, astfel că în 40 de minute eram deja în Ploieşti Sud. Mirosul specific de produse petroliere a intrat prin instalaţia de climatizare în vagonul cu care călătoream, în timp ce afară se putea observa un peisaj specific industriei petrochimice.
Turnuri de răcire cu tiraj natural de la Rafinăria Brazi<i></i>
Un LDH din Ploieşti Sud manevra vagoane 21-47<i></i>
Ieşire din Ploieşti Sud<i></i>
11:50<i></i>
Dacă rafinăria Petrobrazi Ploieşti am văzut-o la intrarea dinspre Sud a oraşului, iată că în partea nordică a Ploieştiului se mai poate vedea încă o rafinărie. Aceasta se numeşte Petrotel Ploieşti, sau Rafinăria Româno-Americană ââŹâ cum se mai numea înainte de 1945. în prezent, rafinăria este deţinută de Lukoil cu un pachet de acţiuni de 51% şi prelucrează 3,5 milioane de tone de produse petroliere pe an. Liniile din staţia Ploieşti Est sunt folosite intens pentru manevra operatorilor feroviari care încarcă cisternele în rafinăria Petrotel.
Rafinăria Teleajen<i></i>
Cazane pregătite pentru încărcare cu benzină şi motorină<i></i>
12:50<i></i>
în Gara Buzău trenul Rapid 751 ajungea fără întârziere. Aici, pe linia 1, staţiona şi urma să plece spre Bucureşti Basarab Trenul Personal 5024 format chiar în Buzău.
Trenul Personal Buzău ââŹâ Bucureşti Basarab, pregătit de plecare<i></i>
13:20<i></i>
La 34 de kilometri nord de Buzău se află Municipiul Râmnicu Sărat, care are o gară cu o arhitectură interesantă şi atrăgătoare. Deşi nu are mai mult de 40.000 de locuitori, urbea se remarcă cu o gară proiectată şi construită în stil italian de arhitectul Nicolae Mihăescu.
Gara Râmnicu Sărat<i></i>
14:10<i></i>
Am trecut chiar şi de Mărăşeşti şi eram la jumătatea drumului dintre casă şi Bucureşti. Recunosc că nu prea am avut dispoziţie să fac poze, însă Ionuţ era mai curajos decât mine şi a fotografiat câteva aspecte de pe traseu.
în apropierea podului de la Putna Seacă<i></i>
Râul Putna şi urmele viiturilor<i></i>
Trenul se apropie de staţia Putna Seacă<i></i>
14:20<i></i>
Dar văzându-l pe Ionuţ cu cât devotament îşi făcea datoria de pasionat feroviar, mi-am scos aparatul foto din amorţire şi am început să apăs pe declanşator îndreptând obiectivul către şarpele de metal. Deocamdată, ne aflam la Mărăşeşti şi aici ne-am întâlnit cu Personalul 5104, Mărăşeşti ââŹâ Buzău.
Pod feroviar peste râul Tişiţa<i></i>
în braţele vântului, al dumneavoastră<i></i>
EA-658 la Trenul Personal 5104, Mărăşeşti ââŹâ Buzău<i></i>
Număr UIC al cuplului etajat TE 84a<i></i>
14:30<i></i>
Mărăşeşti este un nod feroviar important, de aici ramificându-se liniile 507, Mărăşeşti ââŹâ Panciu, respectiv linia 704, Mărăşeşti ââŹâ Tecuci. însă Magistrala 500 urcă lent către Adjud de-a lungul Văii Siretului.
Trenul Rapid ââŹÂNicolae IorgaââŹÂ ieşea pe linie abătută din Mărăşeşti<i></i>
în linie dreaptă, pe M500, către Adjud<i></i>
Atenţie, deconectează disjunctorul<i></i>
Se poate conecta disjunctorul<i></i>
Limitare de viteză la 70 km/h<i></i>
Podul peste canalul Siret ââŹâ Bărăgan<i></i>
Poduri feroviare peste râul Zăbrăuţ<i></i>
14:40<i></i>
Până la Adjud, trenul avea să treacă prin Pădureni Putna, Călimăneşti Vrancea, Pufeşti şi Domneşti Târg. De asemenea, pe distanţa de 25 km calea ferată întâlneşte mai mult de 5 cursuri de apă, dintre care cel mai important este Trotuşul.
Poduri după poduri, motive de limitări de viteză<i></i>
Peroanele staţiei Pădureni Putna<i></i>
Spre Adjud<i></i>
Magistrala 500 între Adjud şi Mărăşeşti<i></i>
Atenţie, în 1000 de metri urmează o haltă <i></i>
Fotografiam curbele care urmau, una câte una, între Mărăşeşti şi Adjud<i></i>
Halta Călimăneşti Vrancea<i></i>
într-una din curbele mai strânse de pe M500<i></i>
îndreptare feroviară<i></i>
Lăsam în urmă drumul de fier către Bucureşti<i></i>
Semnale luminoase de intrare în staţia Pufeşti<i></i>
Liniile staţiei Pufeşti<i></i>
M500, km234<i></i>
Limitare de viteză 100 km/h<i></i>
Peronul Haltei Domneşti Târg<i></i>
Altă limitare, dar de 95 km/h<i></i>
14:50<i></i>
După limitări de viteză în cascadă între Mărăşeşti şi Adjud, trenul trece pe podurile peste Râul Trotuş şi intră în Staţia Adjud. Pe partea stângă se află liniile de garare ale locomotivelor CFR (îndeosebi CFR Marfă), iar în acel sfârşit de toamnă am văzut la gard locomotivele care apar în fotografiile ce urmează.
Verde către Adjud<i></i>
Semnal prevestitor înaintea unor poduri feroviare<i></i>
Urmează podurile peste Râul Trotuş<i></i>
Râul Trotuş, văzut printre fiarele podurilor feroviare<i></i>
Semnal repetitor şi o curbă largă înainte de Adjud<i></i>
Spre Adjud<i></i>
Intrare în Gara Adjud<i></i>
EA1-724 cu Trenul Personal Comăneşti ââŹâ Mărăşeşti<i></i>
ĂËi acum, o suită de fotografii cu locomotivele CFR Marfă din remiza Adjud.
40-0446-1 <i></i>
40-0771-2 <i></i>
40-0652-4 <i></i>
40-0483-4 <i></i>
40-0376-0 <i></i>
40-0521-1 <i></i>
40-0495-8 <i></i>
Adjud a reprezentat un important nod feroviar şi tot aici se găseşte un triaj de 24 de linii care era folosit intens în perioada trecută. Staţia deţine şi un pasaj denivelat peste Drumul Europen 85, pasaj ce aparţine liniei secundare 501, care duce către Siculeni (fostă staţia Ciceu) de-a lungul Văii Trotuşului şi săgetând Carpaţii Orientali.
Remiza Adjud şi placa turnantă din Adjud<i></i>
Urmează Gara Adjud<i></i>
Semnele frigului - la Adjud, feroviarii erau îmbrăcaţi gros<i></i>
Trenul Personal 5205/5208, Mărăşeşti - Miercurea Ciuc<i></i>
How itââŹâ˘s made<i></i>
15:00<i></i>
Deşi cred că gândul v-a trimis la peisajele liniei 501, totuşi n-o să vă ââŹÂîntrerupââŹÂ visul şi vă propun o serie de trei clipuri înregistrate în 2011 pe linia pitorească a Văii Trotuşului: http://www.youtube.com/watch?v=gC-yEpt3LE0 şi http://www.youtube.com/watch?v=fIoRHyON6_ şi http://www.youtube.com/watch?v=-iDjha0nArY . Revenind, reamintesc că ne aflam în Trenul 751 cu direcţia Suceava.
între Adjud şi Bacău, trenul circulă cu 120 km/h<i></i>
Trenul Internaţional 383 Bulgaria Express tractat de EA1-891<i></i>
Cu 120 km/h, către Bacău<i></i>
Curbă între Adjud şi Bacău<i></i>
15:10<i></i>
Lumina serii începea să fie prezentă cu tentele ei roşiatice pe relieful Văii Siretului. Trenul gonea în viteză spre Bacău, astfel că distanţa de 59 de kilometri dintre Adjud şi Bacău este parcursă în 38 de minute.
Atenţie, urmează o zonă neutră<i></i>
Nu ştiu trenul, nu ştiu locomotiva. ĂŻÂĹ <i></i>
Spre Bacău<i></i>
15:20<i></i>
Am observat un trafic slab de mărfare în acea zi de vineri, însă un Sulzer cu vagoane GPL şi cereale staţiona în staţai Galbeni (km 324).
VS, VS!! <i></i>
Coada unui tren cu cereale în staţia Galbeni<i></i>
Acelaşi mărfar cu Sulzer şi vagoane cu GPL<i></i>
15:30<i></i>
La Bacău ne-am întâlnit cu Trenurile Rapid 754 de Bucureşti Nord şi Personalul 5444, Paşcani ââŹâ Bacău. Nu stăm decât 2 minute şi fluierul şefului de tren este auzit de mecanicul locomotivei, pornind trenul către Suceava.
încă puţin până în Bacău<i></i>
EA1-717 cu Trenul Rapid 754 Petru Rareş, Suceava/Botoşani ââŹâ Bucureşti Nord<i></i>
15:40<i></i>
Frigul s-a instalat aşa cum trebuie în trupurile noastre care au stat la fereastra vagonului de vreo 3 ore. Era aproape iarnăââŹÂŚ Dar trenul fuge, fuge, nimeni nu-l ajunge!
în drum spre casă, cu Ionuţ<i></i>
Aleargă, trenule, aleargă să ajungem acasă mai repede! <i></i>
Intre Bacău şi Roman, tot cu 120 km/h<i></i>
Găsiţi asemănările? <i></i>
16:00<i></i>
între Bacău şi Roman sunt doar 43 de kilometri, viteza trenului nu scade sub 110 km/h decât înaintea podurilor peste râul Moldova şi curbei în formă de S care întâmpină trenurile care vin dinspre Sud. Tot aici merită să amintim că există o remiză şi o placă de întoarcere a locomotivelor care datează încă din 25 decembrie 1869.
Câmpia Siretului şi Magistrala feroviară 500<i></i>
Poduri peste Râul Moldova, semn că ne apropiem de Roman<i></i>
Tancuri. Foarte multe tancuri la Roman<i></i>
Succesiune de curbe, cele mai strânse de pe M500, înainte de Gara Roman<i></i>
Gara Roman, luminată de Apus<i></i>
Semnale luminoase de ieşire din Staţia Roman<i></i>
16:10<i></i>
ĂËi uite aşa am trecut şi de Roman, moment care a semnificat şi retragerea Soarelui de pe bolta cerească. Oficial, seara a început! Ecoul roţilor de tren răsuna în urechile noastre şi ne mai dădea încă putere să dârdâim pe coridorul vagonului.
Un LDH îndatorat cu manevra celor de la MittalSteelRoman<i></i>
Soarele apune la sfârşit de toamnă<i></i>
La revedere, Soare! Pe mâineââŹÂŚ<i></i>
16:20<i></i>
în drumul spre Paşcani ne-am întâlnit cu Personalul de Iaşi ââŹâ Bacău tractat de locomotiva electrică EA1-708.
Trenul Personal 5407/5404, Iaşi ââŹâ Bacău<i></i>
înainte de Paşcani<i></i>
16:30<i></i>
La Paşcani, trenurile de lung parcurs au o staţionare de aproape 10 minute pentru ca revizorii tehnici să aibă timp să efectueze revizia în tranzit a trenurilor care vin de la sute de kilometri depărtare. Astfel că Ionuţ a avut inspiraţia să realizeze şi un cadru cu locomotiva EA1-829, ââŹÂvinovatăââŹÂ de bunul mers al trenului Rapid ââŹÂNicolae IorgaââŹÂ.
Trenul Personal 5443, Bacău ââŹâ Paşcani<i></i>
Locomotiva EA1-655 la Trenul Personal 5507, Paşcani - Suceava Nord<i></i>
EA1-829, la tractiunea Trenului Rapid 751, Bucureşti Nord - Suceava Nord<i></i>
Ionuţ, alaturi de locomotiva electrica EA1-655<i></i>
De la Paşcani la Dolhasca mai sunt doar 21 de kilometri, aşadar ne-am pus aparatele foto în bagaje şi ne pregăteam cele necesare să coborâm la timp. La Dolhasca ne aştepta Trenul Personal 5537 spre Fălticeni, care atunci era un tren Săgeata Albastră, Siemens Desiro VT 642.
Sper că v-a plăcut Excursia FeRoviaRă de pe M500 alături de Ionuţ, prilej cu care vreau să-i mulţumesc pentru acceptul de a publica fotografiile în această postare de blog. Filmul plimbării poate fi urmărit în clipul de mai jos!
http://www.youtube.com/watch?v=m00o-lggqQw