M306,M701: Circuit FeRoviaR 466 km Slanic - Slobozia

mishu88

Well-Known Member
Trenulist
13 Mai 2008
666
1
Falticeni, Pascani, Bucuresti
trenuriromania.blogspot.com
WEBSITE
http://trenuriromania.blogspot.com
LOCATION
Falticeni, Pascani, Bucuresti
Circuit FeRoviaR 466 de kilometri = Bucureşti – Slă’nic – Urziceni – Slobozia - Èťândă’rei – Feteşti – Bucureşti<i></i>, 26 august 2011<i></i>

Activând ca practicant pe timp de var㒠în cadrul Reviziei de Vagoane Ploieşti Sud, mi-am propus ca în ultima să’ptă’mân㒠de stagiu TRIPOD (ResTRucturarea sIstemului de Practica prODuctiv㒠studenţilor din învă’ţă’mântul tehnic superior) s㒠parcurg liniile ferate pe care circul㒠vagoane de pe raza de incidenţ㒠a Reviziei Ploieşti Sud.

Astfel, deşi am pornit din Bucureşti la o or㒠în care, de obicei, oamenii obişnuiţi îşi fac somnul dulce de dimineaţă’, acest mic sacrificiu mi-a permis s㒠parcurg un traseu interesant: Bucureşti Nord – Ploieşti Sud – Buda – Slă’nic – Ploieşti Sud – Urziceni – Slobozia Veche - Èťândă’rei – Fă’urei – Bucureşti Nord. La ora 23, odometrul camerei foto a numă’rat 466 de kilometri, în timp ce bifam pe list㒠parcurgerea liniilor 306, Buda – Slă’nic şi 701, Ploieşti - Èťândă’rei.

Ei bine, pe lâng㒠aceste detalii de ordin organizatoric, trebuie s㒠mai spun c㒠în aceast㒠excursie am vă’zut şi am trecut pentru prima dat㒠peste o restricţie de 5 km/h, am vă’zut podul aflat înc㒠în reparaţie, dar totuşi circulabil, de la kilometrul 30+370 de pe linia Buda – Slă’nic, am simţit ”confortul” şi vibraţiile oferite de un vagon etajat din seria 26-17, am vă’zut atât de multe locuri, staţii, oameni şi, poate cel mai important, am constatat bunul mers al trenurilor de că’lă’tori – scopul final şi principal al celor care lucreaz㒠pentru calea ferată’.

în final, aspectele enumerate mai sus pot fi vă’zute în clipul realizat mai jos. în perioada urmă’toare voi dedica câte un videoclip pentru fiecare linie parcurs㒠în parte. Pân㒠atunci însă’, v㒠doresc vizionare plă’cut㒠la prezentarea circuitului FeRoviaR Bucureşti – Slă’nic – Slobozia – Feteşti – Bucureşti şi, totodată’, cele mai calde ură’ri, mai ales c㒠acum a venit anotimpul rece!



http://www.youtube.com/watch?v=8a5q8dM0sUk
 

mishu88

Well-Known Member
Trenulist
13 Mai 2008
666
1
Falticeni, Pascani, Bucuresti
trenuriromania.blogspot.com
WEBSITE
http://trenuriromania.blogspot.com
LOCATION
Falticeni, Pascani, Bucuresti
Linia Să’rii<i></i>, 26 august 2011<i></i>

Spă’tarul Mihail Cantacuzino a deschis la Slă’nic, în 1685, una dintre primele ocne de sare din România. Și cum atunci drobul de sare era că’rat de om, de cal, de car, iar ză’pada, ploaia sau vântul deja era o problem㒠pentru că’ră’uşi, la 10 decembrie 1883 s-a inaugurat calea ferat㒠Buda -- Slă’nic, una dintre primele linii construite de Serviciul de Lucră’ri Noi al CFR.

Slă’nicul, situat în zona de Curbur㒠a Subcarpaţilor şi scă’ldat în apele râului cu acelaşi nume, este legat de Magistrala 300 prin staţia Buda de o cale ferat㒠de 34 de kilometri. Pornind de la altitudinea de 160 de metri specific㒠staţiei Buda, trenul parcurge un traseu mă’rginit de dealurile şi râurile Prahova şi Teleajen situate la Vest de Subcarpaţi, pân㒠la aproape 400 de metri -- cota oraşului Slă’nic-Prahova.

în prezent, calea ferat㒠este destinat㒠atât traficului de că’lă’tori, cât şi transportului de marf㒠(sare). Salina de la Cacica era un client fidel al mă’rfarelor care se compuneau pe cele 6 linii din staţia Slă’nic şi luau drumul ţă’rii. Anul 2007 a fost unul de graţie pentru aceast㒠linie 306, întrucât podul feroviar ce traverseaz㒠Râul Slă’nic de la kilometrul 30+370, a fost afectat de inundaţii, circulaţia fiind întereruptă’. 4 ani de zile, atât a durat repunerea în funcţiune a podului şi, implicit, reluarea traficului feroviar. 4 ani în care societatea Salrom, însă’rcinat㒠cu exploatarea să’rii din zonă’, a pierdut numeroase contracte de livrare că’tre clienţi din cauza incapacită’ţii de transport.

Una peste alta, începând cu cea de-a doua jumă’tate a anului 2011, dup㒠casne şi politiză’ri, trenul parcurge toţi cei 34 de kilometri pân㒠în staţia terminus -- Slă’nic, iar aici turiştii pot alege vizitarea Muntelui de Sare sau a Salinei, pot spune o rugă’ciune la Biserica "Sfinţii Trei Ierarhi" sau se pot trata de afecţiuni reumatismale şi nu numai în peste cele 7 lacuri să’rate amenajate în staţiune.

Cu un triplu "taga-tang" datorat boghiului Gorlitz pe 3 osii ce echipeaz㒠trenului etajat vechi de peste 40 de ani, unii dintre localnici înc㒠circul㒠pe baza "leului" vârât în buzunarul controlorului de bilete, în timp ce studenţi sau alte persoane cu responsabilitate îşi cumpă’r㒠biletul care, speră’m noi, va ţine vie linia ferat㒠ce leag㒠Ploieştiul de Slă’nic.

http://www.youtube.com/watch?v=_SkLJeR7dg0



///...<<<CFR>>>...\\\

Linia să’rii, întoarcerea...<i></i> 26 august 2011<i></i>
http://www.youtube.com/watch?v=1ZRzHZk2PNk



///...<<<CFR>>>...\\\

M701: Ploieşti Sud - Urziceni - Slobozia Veche<i></i>, 26 august 2011<i></i>

Venind din "deal" de la Mina de Sare de la Slă’nic că’tre Gara Ploieşti Sud, m-am oprit la Revizie pentru a discuta ultimele concluzii cu privire la practica TRIPOD din vara lui 2011 efectuat㒠la Revizia de Vagoane "Ploieşti Sud", ală’turi de d-nul instructor Alexandru Gheorghe.

Ca o ultim㒠tem㒠şi o tem㒠de studiu individual a fost recunoaşterea secţiei sau, mai puţin pretenţios spus, plimbarea şi recunoaşterea liniilor pe care circul㒠trenuri pregă’tite de Revizia Ploieşti Sud. S-a întâmplat ca Trenul Personal 8131 s㒠fie compus tot din cuplul etajat TE80 şi locomotiva diesel-hidraulic㒠de 1250 cai putere modernizat㒠de Remarul 16 Februarie Cluj-Napoca cu seria 82-0370-5.

Aşadar, am pornit la drum pe o linie care se întinde de la Vest la Est, unind întru unitate complexul petrolier Ploieşti, Urziceni, Slobozia şi Èťândă’rei. Aceast㒠cale ferat㒠specific㒠zonei de câmpie, deci cu rezistente specifice mici (5 kg/t), declivită’ţi la fel de mici (5 la mie) şi raze largi de curbur㒠- 600 metri. Cei 117 kilometri i-am parcurs în aproape 3 ore, reieşind o vitez㒠comercial㒠de 42 km/h.

Traseul că’ii ferate urmă’reşte salba de aşeză’ri de-a lungul cursului meandrat ale râurilor Teleajen şi Ialomiţa, iar dintre acestea amintesc de Corlă’ţeşti, Ză’noaga, Dră’gă’neşti Prahova, Ciorani, Fulga, Ialomiţa, Arm㒺eşti, Alexeni, Broşteni, Să’ră’ţica, Că’ză’neşti sau Andr㒺eşti. De asemenea, linia este mă’rginit㒠de lacul Fundata de lâng㒠Slobozia.

Și dac㒠despre geografie am amintit, spunem şi despre istoricul acestei că’i ferate. Apariţia acesteia pe traseul Ploieşti - Urziceni - Slobozia - Èťândă’rei - Feteşti a avut ca principal motiv realizarea unui traseu paralel cu linia suprasolicitat㒠Bucureşti - Feteşti. Dat fiind volumul imens de petrol, cereale şi lemn care erau transportate că’tre Portul Constanţa, între 1906 şi 1910 se construieşte linia Ploieşti - Urziceni - Slobozia Veche (117 km), data inaugural㒠fiind 14 aprilie 1910.

Un aspect foarte interesant întâlnit îl reprezint㒠clă’dirile staţiilor întâlnite, iar aici nominalizez: Corlă’ţeşti, Dră’gă’neşti Prahova, Ciorani, Ialomiţa, Arm㒺eşti, Urziceni, Broşteni, Să’ră’ţuica, Că’ză’neşti şi Andr㒺eşti. Fiecare dintre gă’rile amintite au fost construite dup㒠un tipar asemă’nă’tor, iar ca element comun şi definitoriu amintim de că’ră’mida roşie de Ciurea.

Imaginile pe care vi le prezint în continuare descriu în detaliu şi concludent specificul submagistralei neelectrificat㒠şi parţial dublată’, 701, Ploieşti Sud - Urziceni - Slobozia Veche - Èťândă’rei.

V㒠mulţumesc pentru vizionare!



http://www.youtube.com/watch?v=IlyHgI7sbJI

///

M701&M702: Slobozia Veche - Èťândă’rei - Feteşti<i></i>, 26 august 2011<i></i>

Dup㒠o vizit㒠de 3 ore în municipiul Slobozia, unde am parcurs în lung şi în lat aşezarea de pe râul Ialomiţa, mi-am îndreptat paşii că’tre gară’. Aici aveam de gând s㒠parcurg cu Trenul Personal 8577, Slobozia Veche - Feteşti, un numă’r de 59 de kilometri şi parcurgând segmente din liniile secundare 701 şi 702 din Câmpia Română’.

Aşadar, locomotiva diesel-hidraulic㒠de clas㒠89 ală’turi de cele dou㒠vagoane 20-54 au compus trenul care avea s㒠transporte că’lă’tori că’tre Bucu, Èťândă’rei, Movila şi Feteşti. Condiţiile de confort au fost excepţionale, mai ales dac㒠ne gândim c㒠un vagon 20-54 ofer㒠6 locuri în compartiment. Pe de alt㒠parte, viteza comercial㒠a acestui tren este de 47 km/h. Timpii de mers ar fi putut rezulta mai buni dac㒠s-ar fi eliminat restricţiile de 5 km/h de la cele câteva treceri la nivel nesemnalizate. Dup㒠ce trenul ajunge în staţia Èťândă’rei, acesta parcurge 31 de kilometri în 37 de minute, rezultând o vitez㒠medie de 50 km/h, spre deosebire de porţiunea Slobozia Veche - Èťândă’rei de 28 de kilometri, parcurs㒠în 39 de minute -- vitez㒠medie de 43 km/h.

Trecând peste aceste date statistice, din imaginile clipului se observ㒠relieful de câmpie, liniile plane şi dealurile de mici dimensiuni caracteristice liniei Slobozia - Èťândă’rei. Chiar şi aşa, de la Èťândă’rei că’tre Feteşti, calea ferat㒠întâlneşte un pod de dimensiuni notabile peste râul Ialomiţa, putându-se observa câteva zone specifice de deal, dar cu altitudini ce nu dep㒺esc 50-60 de metri...

Gă’rile Bucu şi Ograda dovedesc apartenenţa lor la linia arhitectural㒠a gă’rilor de pe linia 701, pe când gă’rile Èťândă’rei, Platoneşti şi Movila fac parte din curentul magistralei... electrificate 702, Fă’urei - Èťândă’rei -- Feteşti. Chiar şi aşa, că’lă’torii coborau şi se urcau fiecare câte 10-15 din fiecare staţie, alegând s㒠circule cu acest mijloc de transport rapid, sigur şi economic.

Sosirea în Feteşti aminteşte c㒠bucla traseului propus pentru ziua de 26 august 2011 se apropia de sfârşit. Ultimul kilometru din cei 466 a fost parcurs la intrarea în Gara de Nord sub celebrul pod suspendat Basarab, iluminat corespunză’tor orei 23...

V㒠mulţumesc pentru vizionare!



http://www.youtube.com/watch?v=g9-65MPyjlI