- 13 Mai 2008
- 668
- 8
- LOCATION
- Falticeni, Pascani, Bucuresti
Pe Valea Prahovei, din Bucureşti către Munţii Făgăraş<i></i>
13 decembrie 2008 -=- Excursie FeRoviaRă Bucureşti Nord ââŹâ Braşov ââŹâ Făgăraş<i></i>
Nu am putut să trec peste bucuria vederii primilor fulgi de zăpadă din 2008, aşa că vă aştern în continuare câteva fotografii dintr-o călătorie cu trenul de la Bucureşti la Făgăraş. Un alt motiv în plus de ââŹÂemoţie a momentuluiââŹÂ a fost străbaterea pentru prima dată în viaţă a Văii Prahovei. Da, au trebuit să treacă 20 de ani să văd Buşteniul, Sinaia, Predealul şi Azuga.
Am călătorit cu Trenul Accelerat 1621, Bucureşti Nord ââŹâ Timişoara Nord, până la Făgăraş. 231 de kilometri în 4 ore şi 34 de minute, o viteză comercială de 51 km/h. Am pornit de dimineaţă pe o vreme urâcioasă din Bucureşti, am trecut printre Carpaţii Orientali şi Meridionali pe o (primă) ninsoare deasă, urmând ca în Braşov şi Făgăraş să fie soare, cald şi bine. <i></i>
09:10<i></i>
Alături de prietena mea de atunci, eram pregătiţi şi bucuroşi că vom ajunge în Transilvania la bunicii ei. ââŹÂLa ţarăââŹÂ, sub Munţii Făgăraşului, pe lângă malurile Oltului, aveam să poposesc pentru întâia oară, să gust, să miros şi să văd viaţa ardelenească. O viaţă foarte frumoasă!
DA 1006 de la TFG în Gara de Nord<i></i>
Săgeata Albastră de Piteşti<i></i>
Locomotiva Softronic 498 la un tren de rang înalt<i></i>
09:30<i></i>
După ce ne-am găsit trenul, am mai zăbovit câteva minute pentru a fotografia activitatea feroviară din gară.
Locomotiva electrică EA1-105 la Trenul Accelerat Bucureşti Nord ââŹâ Timişoara (via Sibiu) <i></i>
10:20<i></i>
Am pornit la drum în compartimentul confortabil de unde am putut observa peisajele specifice Câmpiei Române.
In staţia Ploieşti Vest<i></i>
10:50<i></i>
Fiind un vagon cu geamuri rabatabile, am ieşit pe coridor şi am fotografiat gările din parcurs. Linia de cale ferată Ploieşti ââŹâ Predeal ââŹâ Braşov reprezintă una dintre cele mai frumoase şi mai pitoreşti de pe tot teritoriul României. Voi prezenta la momentul potrivit un material mai amplu despre prima linie electrificată din România.
Coada trenului accelerat<i></i>
11:10<i></i>
Cum călătoria noastră a avut loc în plin moment de reconstrucţie a liniei Câmpina ââŹâ Predeal, am avut şansa de a suprinde vehicule feroviare străine care aparţin companiilor de construcţii de cale ferată. De exemplu, 771 502 şi 740 612, locomotive de origini ceheşti, aparţineau sârbilor de la KOMBINOVANI PREVOZ. Acestea au fost închiriate celor de la Porr Gradeà žniĂ ÂĄtvo dooel Skopje în situl de lucrări FeRoviaRe pe tronsonul Câmpina - Predeal. Aceste locomotive diesel-electrice au o putere de 1200 de cai putere (respectiv 1350 pentru Clasa 771) şi pot atinge o viteză maximă de 70 km/h (respectiv 90 km/h pentru clasa 771).
în Cehia şi în Slovacia le puteţi zări ca locomotive de manevră (asemenea LDH-ului nostru bătrân clasa 80), dar şi la tracţiunea unor trenuri uşoare de marfă sau a celor de călători. Ca fapt divers, au fost construite în număr de peste 8000 de unităţi.
Locomotiva diesel-electrică 771 502 în staţia Câmpina<i></i>
Utilaje de cale ferată în Gara Câmpina<i></i>
Locomotiva diesel-electrică 740 612 la muncă în staţia Câmpina<i></i>
Convoi tractat de LDE 771 502<i></i>
LDE 1049<i></i>
12:00<i></i>
După ce ne-am luat ââŹÂLa revedere!ââŹÂ de la Gara Comarnic şi vehiculele feroviare de aici, ne-am lăsat duşi de tren şi am ajuns în Sinaia. Gara de aici mi-a plăcut mult, stâlpii şi acoperişul gării mi-au amintit de Suceava Burdujeni.
Gara Sinaia în decembrie 2008<i></i>
Călători la tren accelerat<i></i>
La revedere, Sinaia<i></i>
Locomotiva cu aburi 230.039 şi tenderul 230.050 staţionau lângă gară, călătorii din tren privind miraţi şi cu duioşie la ââŹĹžbătrâna doamnăââŹÂ. De altfel, e foarte plăcut să vezi că în staţiile de pe Valea Prahovei (dar şi Braşov) să observi locomotive cu aburi aflate în stare de conservare, îngrijite, vopsite, păstrate pentru ââŹÂviitorââŹÂ!<i></i>
Locomotiva cu aburi 230-039 din Sinaia<i></i>
Ne luăm la revedere şi de la locomotivă<i></i>
între Sinaia şi Buşteni<i></i>
Se anunţa vreme rea<i></i>
12:20<i></i>
între Buşteni şi Azuga, vremea de afară era nu tocmai bună, erau precipitaţii sub formă de ninsoare. Bucuria noastrăââŹÂŚ mai ales că era pentru prima dată în iarna 2008-2009 când vedeam fulgii de nea prezenţi în România.
Vagon de călători clasa a 2-a<i></i>
Ningeeee! <i></i>
12:30<i></i>
Asemenea gării din Breaza, staţiunea Azuga se evidenţia prin arhitectura gării din piatră. La această cotă, zăpada măsura câţiva centimetri.
Gara din Azuga<i></i>
O brad frumos, O brad frumooos! <i></i>
în interiorul vagonului călduros<i></i>
Când vezi prima zăpadă, faci poze la orice<i></i>
Râul Prahova<i></i>
13:10<i></i>
Ei bine, aveam să observ acum ce înseamnă să călătoreşti pe munte unde bate vânt, ninge viscolit şi e frig, şi ce înseamnă să cobori de la Predeal la Braşov cu câteva sute de metri (vreo 400), unde observi că e senin şi frumos pe afară.
La Braşov, soare şi frumos<i></i>
în staţia Braşov, locomotiva cu aburi 150.1114<i></i>
Gara Braşov<i></i>
Către Sibiu<i></i>
La revedere, Braşov<i></i>
14:20<i></i>
Revăzând Gara Braşov după 7 ani, când mergeam alături de tatăl meu prin această urbe frumoasă, am pornit mai departe către Făgăraş. ââŹÂReîntâlnireaââŹÂ a fost oarecum emoţionantă, promiţându-mi să revin cât mai repede pe aici.
în apropiere de ĂËercaia<i></i>
încă eram în Regionala Braşov<i></i>
în zare, Munţii Făgăraş<i></i>
După două zile petrecute în stil ardelenesc 100%, încărcat cu multe emoţii olfactive, auditive, gustative şi vizuale, după ce am văzut Vârful Moldoveanu, am auzit Oltul şi graiul ardelenesc, am gustat slănină şi ceapă din Transilvania, am plecat spre casăââŹÂŚ Spre casa mea, din Moldova. Mulţumesc din suflet celor care au făcut posibilă această excursie şi mi-au dat şansa să trăiesc, măcar pentru câteva clipe, ardeleneşte!<i></i>
Mărfar GFR pe Valea Prahovei<i></i>
Mărfar Softrans<i></i>
Bilete CFR Bucureşti ââŹâ Făgăraş<i></i>
13 decembrie 2008 -=- Excursie FeRoviaRă Bucureşti Nord ââŹâ Braşov ââŹâ Făgăraş<i></i>
Nu am putut să trec peste bucuria vederii primilor fulgi de zăpadă din 2008, aşa că vă aştern în continuare câteva fotografii dintr-o călătorie cu trenul de la Bucureşti la Făgăraş. Un alt motiv în plus de ââŹÂemoţie a momentuluiââŹÂ a fost străbaterea pentru prima dată în viaţă a Văii Prahovei. Da, au trebuit să treacă 20 de ani să văd Buşteniul, Sinaia, Predealul şi Azuga.
Am călătorit cu Trenul Accelerat 1621, Bucureşti Nord ââŹâ Timişoara Nord, până la Făgăraş. 231 de kilometri în 4 ore şi 34 de minute, o viteză comercială de 51 km/h. Am pornit de dimineaţă pe o vreme urâcioasă din Bucureşti, am trecut printre Carpaţii Orientali şi Meridionali pe o (primă) ninsoare deasă, urmând ca în Braşov şi Făgăraş să fie soare, cald şi bine. <i></i>
09:10<i></i>
Alături de prietena mea de atunci, eram pregătiţi şi bucuroşi că vom ajunge în Transilvania la bunicii ei. ââŹÂLa ţarăââŹÂ, sub Munţii Făgăraşului, pe lângă malurile Oltului, aveam să poposesc pentru întâia oară, să gust, să miros şi să văd viaţa ardelenească. O viaţă foarte frumoasă!
DA 1006 de la TFG în Gara de Nord<i></i>
Săgeata Albastră de Piteşti<i></i>
Locomotiva Softronic 498 la un tren de rang înalt<i></i>
09:30<i></i>
După ce ne-am găsit trenul, am mai zăbovit câteva minute pentru a fotografia activitatea feroviară din gară.
Locomotiva electrică EA1-105 la Trenul Accelerat Bucureşti Nord ââŹâ Timişoara (via Sibiu) <i></i>
10:20<i></i>
Am pornit la drum în compartimentul confortabil de unde am putut observa peisajele specifice Câmpiei Române.
In staţia Ploieşti Vest<i></i>
10:50<i></i>
Fiind un vagon cu geamuri rabatabile, am ieşit pe coridor şi am fotografiat gările din parcurs. Linia de cale ferată Ploieşti ââŹâ Predeal ââŹâ Braşov reprezintă una dintre cele mai frumoase şi mai pitoreşti de pe tot teritoriul României. Voi prezenta la momentul potrivit un material mai amplu despre prima linie electrificată din România.
Coada trenului accelerat<i></i>
11:10<i></i>
Cum călătoria noastră a avut loc în plin moment de reconstrucţie a liniei Câmpina ââŹâ Predeal, am avut şansa de a suprinde vehicule feroviare străine care aparţin companiilor de construcţii de cale ferată. De exemplu, 771 502 şi 740 612, locomotive de origini ceheşti, aparţineau sârbilor de la KOMBINOVANI PREVOZ. Acestea au fost închiriate celor de la Porr Gradeà žniĂ ÂĄtvo dooel Skopje în situl de lucrări FeRoviaRe pe tronsonul Câmpina - Predeal. Aceste locomotive diesel-electrice au o putere de 1200 de cai putere (respectiv 1350 pentru Clasa 771) şi pot atinge o viteză maximă de 70 km/h (respectiv 90 km/h pentru clasa 771).
în Cehia şi în Slovacia le puteţi zări ca locomotive de manevră (asemenea LDH-ului nostru bătrân clasa 80), dar şi la tracţiunea unor trenuri uşoare de marfă sau a celor de călători. Ca fapt divers, au fost construite în număr de peste 8000 de unităţi.
Locomotiva diesel-electrică 771 502 în staţia Câmpina<i></i>
Utilaje de cale ferată în Gara Câmpina<i></i>
Locomotiva diesel-electrică 740 612 la muncă în staţia Câmpina<i></i>
Convoi tractat de LDE 771 502<i></i>
LDE 1049<i></i>
12:00<i></i>
După ce ne-am luat ââŹÂLa revedere!ââŹÂ de la Gara Comarnic şi vehiculele feroviare de aici, ne-am lăsat duşi de tren şi am ajuns în Sinaia. Gara de aici mi-a plăcut mult, stâlpii şi acoperişul gării mi-au amintit de Suceava Burdujeni.
Gara Sinaia în decembrie 2008<i></i>
Călători la tren accelerat<i></i>
La revedere, Sinaia<i></i>
Locomotiva cu aburi 230.039 şi tenderul 230.050 staţionau lângă gară, călătorii din tren privind miraţi şi cu duioşie la ââŹĹžbătrâna doamnăââŹÂ. De altfel, e foarte plăcut să vezi că în staţiile de pe Valea Prahovei (dar şi Braşov) să observi locomotive cu aburi aflate în stare de conservare, îngrijite, vopsite, păstrate pentru ââŹÂviitorââŹÂ!<i></i>
Locomotiva cu aburi 230-039 din Sinaia<i></i>
Ne luăm la revedere şi de la locomotivă<i></i>
între Sinaia şi Buşteni<i></i>
Se anunţa vreme rea<i></i>
12:20<i></i>
între Buşteni şi Azuga, vremea de afară era nu tocmai bună, erau precipitaţii sub formă de ninsoare. Bucuria noastrăââŹÂŚ mai ales că era pentru prima dată în iarna 2008-2009 când vedeam fulgii de nea prezenţi în România.
Vagon de călători clasa a 2-a<i></i>
Ningeeee! <i></i>
12:30<i></i>
Asemenea gării din Breaza, staţiunea Azuga se evidenţia prin arhitectura gării din piatră. La această cotă, zăpada măsura câţiva centimetri.
Gara din Azuga<i></i>
O brad frumos, O brad frumooos! <i></i>
în interiorul vagonului călduros<i></i>
Când vezi prima zăpadă, faci poze la orice<i></i>
Râul Prahova<i></i>
13:10<i></i>
Ei bine, aveam să observ acum ce înseamnă să călătoreşti pe munte unde bate vânt, ninge viscolit şi e frig, şi ce înseamnă să cobori de la Predeal la Braşov cu câteva sute de metri (vreo 400), unde observi că e senin şi frumos pe afară.
La Braşov, soare şi frumos<i></i>
în staţia Braşov, locomotiva cu aburi 150.1114<i></i>
Gara Braşov<i></i>
Către Sibiu<i></i>
La revedere, Braşov<i></i>
14:20<i></i>
Revăzând Gara Braşov după 7 ani, când mergeam alături de tatăl meu prin această urbe frumoasă, am pornit mai departe către Făgăraş. ââŹÂReîntâlnireaââŹÂ a fost oarecum emoţionantă, promiţându-mi să revin cât mai repede pe aici.
în apropiere de ĂËercaia<i></i>
încă eram în Regionala Braşov<i></i>
în zare, Munţii Făgăraş<i></i>
După două zile petrecute în stil ardelenesc 100%, încărcat cu multe emoţii olfactive, auditive, gustative şi vizuale, după ce am văzut Vârful Moldoveanu, am auzit Oltul şi graiul ardelenesc, am gustat slănină şi ceapă din Transilvania, am plecat spre casăââŹÂŚ Spre casa mea, din Moldova. Mulţumesc din suflet celor care au făcut posibilă această excursie şi mi-au dat şansa să trăiesc, măcar pentru câteva clipe, ardeleneşte!<i></i>
Mărfar GFR pe Valea Prahovei<i></i>
Mărfar Softrans<i></i>
Bilete CFR Bucureşti ââŹâ Făgăraş<i></i>