Linii de cale ferata inchise pentru traficul de calatori

flo82

Active Member
Trenulist
13 Mai 2010
212
7
Husi
LOCATION
Husi
O lista cu toate liniile de cale ferata, inchise pentru traficul de calatori sau desfiintate (numai cele de ecartament normal si larg/incalecat):

1.Regionala Iasi

-linia Nisipitu HM- Rusca- Seletin- Sipotele Sucevei- Izvoarele Sucevei
Linie inaugurata in 1917, cand ajunge la Izvoarele Sucevei, la 900 m altitudine, in lungime de 23 km. In 1918 tronsonul Izvoarele Sucevei- Sipotele Sucevei este abandonat si desfiintat, capatul liniei ramanand la Sipotele Sucevei, asa cum apare pe harta CFR din 1921. In 1944, cand URSS reocupa partea de nord a Bucovinei, tronsonul Sipotele Sucevei- Nisipitu HM este inchis, dar dupa marturia unor localnici in anii 50’ inca se mai transportau busteni pe aceasta linie ferata. In anii 60’, linia este complet desfiintata si demontata din teren. Astazi, mai sunt vizibile urme ale terasamentului.

-linia Vadu Siretului- Ferma Starcea- Tereblece- Siret- Ramificatie-Sinauti
Linie construita probabil inainte de 1918, deoarece apare pe harta CFR din 1921. Lungimea ei era de cca 20 km. In 1944, dupa ce URSS reocupa partea de nord a Bucovinei, tronsonul Vadu Siretului- Siret este fie desfiintat, fie transformat in linie larga (1524 mm), iar tronsonul Siret-Sinauti este desfiintat. Astfel, orasul Siret era in situatia paradoxala cand avea gara, dar nu avea linie! In 1986, cand s-a inaugurat actuala linie normala Siret-Dornesti, daca mai exista, linia (larga?) Siret-Vadu Siretului este desfiintata.

-linia Gura Putnei- Nisipitu HM
Este impracticabila, unele portiuni fiind distruse de inundatii (inclusiv terasamentul), iar in unele zone s-au furat chiar sinele. "Mersul trenurilor" din 2009 este ultimul in care mai sunt trecute trenuri de calatori pe aceasta sectie. Linia a fost inaugurata in 1889, avea 25 km si statiile: Straja h., Falcau, Brodina h., si Nisipitu HM. Se circula la “cale libera”.

-linia Dornesti- Siret, care mai exista in teren, intr-o stare relativ buna.Ultimul tren de calatori a ajuns la Siret in 2008. Astazi gara Siret este pensiune turistica.
Inaugurata in 1986, avea 16 km si statiile: Manastioara HM, Vascauti h., si Siret. Gara Siret (care avea 4 linii) este acum pensiune turistica! In 1988, pe aceasta linie circula 4 perechi de trenuri PM/zi si o pereche directa Siret-Dornesti- Radauti de tren C.

-linia Cacica- Paltinoasa (culmea, si electrificata!) unde circulatia s-a oprit din cauza unei alunecari de teren in zona statiei Varfu Dealului. In 2006 circulatia trenurilor de calatori este oprita pe aceasta sectie. Are 13 km si statiile: Cacica, Varfu Dealului HM si Ilisesti h. Din toamna anului 2010 se preconizeaza refacerea si redeschiderea ei. Se circula la “cale libera”.



-linia Pojorata-Fundu Moldovei
Inaugurata inainte de 1914, avea 7 km si statiile: Pojorata, Handal h., Fundu Moldovei. In martie 2008 a trecut pe aici ultimul tren (de marfa), in prezent linia mai existand pe teren, dar este impracticabila (sine ruginite, linie acoperita de vegetatie, iar cele 3 poduri peste raul Moldova sunt puternic uzate.

-linia Dornisoara- Prundu Bargaului HM
Linie inceputa la 1 decembrie 1914, si inaugurata la 15 august 1915 (impreuna cu tronsonul Dornisoara- Floreni- Vatra Dornei). Lungimea liniei era de 58,44 km. La constructia liniei au lucrat 300 de civili si 5600 prizonieri de razboi. Linia avea 230 de curbe, o panta de pana la 8% si atingea altitudinea maxima de 1145 m. La 8 iunie 1922 linia este redeschisa (dupa inlaturarea distrugerilor provocate de primul razboi mondial). In 1924 incepea constructia noi cai ferate transcarpatice Floreni- Ilva Mica, inaugurata in decembrie 1938. Ca urmare, in iarna 1939-1940 vechea linie ferata Dornisoara-Prundu Bargaului HM este desfiintata si demontata din teren.

-Dangeni-Saveni. Constructia ei a inceput inainte de 1989 (facea parte dintr-un proiect mai amplu- urma ca linia sa fie prelungita pana la Darabani. Din cauza politicii de "economie" a sfarsitului anilor 80', s-a preferat un traseu mai scurt prin Vlasinesti, in locul unuia mai lung dar mai stabil prin Hanesti). Linia este inaugurata la 5 iulie 1991 (gara Saveni urma sa fie cea mai moderna din judetul Botosani). Planul initial prevedea continuuarea liniei dincolo de Saveni, pentru a se realiza legatura cu exploadare de nisip cuartos de la Miorcani, si pentru realizarea legaturii cu orasul Darabani si chiar a unei legaturi feroviare internationale cu-pe atunci-URSS, pe la Radauti Prut/Lipcani. Dupa 1991 aceasta prelungire a liniei este abandonata (urmele terasamentului erau vizibile pana la Podriga, iar organizarea de santier continuua pana la Mileanca). Insa, in 1998, ca urmare a unor alunecari de teren din zona haltei Vlasinesti, circulatie este intrerupta. Astazi, unele portiuni din linie au fost furate, la fel si macazele de intrare in gara Saveni, iar cladirea garii Saveni este "locuinta sociala" si arata jalnic. Avea 16 km si statiile: Vlasinesti h., Saveni.

-Harlau- Botosani
Lucrarile la linie incep in anii 80'. S-a reusit realizarea: pasajului de la Maxut, a tunelului de la Flamanzi (terminat in 1998), si a terasamentului pana la Flamanzi. O data cu terminarea acestei linii, se prevedea si constructia unei noi gari a orasului Botosani, pe alt amplasament.

-Bicaz- Bicaz Chei. Mai este folosita pentru traficul de marfa, de catre "HOLCIM". Lungimea este de cca 21 km, si la inceput era linie ingusta. In 1952 se construieste actuala linie normala. Statiile ar fi: Tasca, Tepeseni, Bicaz-Chei.

-Comanesti- Moinesti. Ultimile trenuri de calatori la Moinesti au ajuns in 1997. In prezent linia ar mai fi folosita pentru vagoanele-cisterna. Linia are 8 km, fiind inaugurata in 1898. Statiile era: Vlasinesti h., Moinesti. Se circula la “cale libera”.

-Valea Uzului Gara- Rafo Darmanesti. A fost inchisa o data cu rafinaria Darmanesti. Linie construita in anii 50', in lungime de cca 3 km. Linia mai exista pe teren.

Total RCF Iasi: 12 linii (din care 7 numai in judetul Suceava), insumand 210 km (linii normale).

2.Regionala Galati

-Focsani- Odobesti. Ultimul tren de calatori a circulat pe aceasta sectie in 1995 sau 1996. Ulterior, au mai circulat trenuri de marfa. Linia mai exista in teren, dar semnalizarea statiei Odobesti este dezafectata. Avea 11 km, si statiile: Unirea h. (un timp HM), Odobesti. A fost inaugurata in 1893. Se circula la “cale libera”.

-Barbosi-Catusa-Malina-Barbosi Triaj (15 km). Construita dupa 1960, in interiorul CSG. Mai este folosita. Se circula la “cale libera”.

-Lacu Sarat- platforma Chiscani. Linie construita dupa 1960, pentru deservirea platformei industriale Chiscani. Lungime: 15 km. Linia se desprinde din statia Lacu Sarat, traverseaza DN2B (spre Buzau), trece apoi peste Lacul Sarat, coboara spre sud, trece pe sub DN21(spre Slobozia) si pe sub linia de tramvai, si se opreste la platforma industriala si termocentrala Chiscani. Linia exista pe teren, dar este putin utilizata.

-Galati- Galati Marfuri Grupa B- Galati Larga
Continuuarea magistralei 700, este linie incalecata (cu 4 sine), folosita numai de trenurile de marfa. A fost construita inca din 1878, si are cca 3 km. Se circula la “cale libera”.
Linia Galati Larga/Giurgiulesti CFM, care este linie larga (de 1524 mm), desi se afla pe teritoriul Romaniei, nu am mai luat-o in calcul la stabilirea distantelor kilometrice, deoarece statia de frontiera romaneasca este Galati Larga.

Total RCF Galati: 4 linii, insumand 41 km linie normala si 3 km linie incalecata (cu 4 sine).

3.Regionala Constanta

-Tandarei- Giurgeni
Lunga de 19 km, construita in 1943, avea 4 statii: Chirana, Gura Ialomitii, Lunca Dunarii, Giurgeni). A fost complet demontata din teren in anii 2000-2001.

-Saligny Grupa Est- Cernavoda Oras
Ultimul tren de calatori a trecut 2000. Linia mai exista in teren, dar intr-o stare destul de proasta. Avea 5 km. Statiile erau: Saligny grupa Vest, KM 1+300 h., KM 2+600 h., Cernavoda Oras.

-Dorobanu- Lumina- Capu Midia si Constanta RAM.1- Lumina.
In 1996 au circulat trenuri automotoare. In prezent linia este in administrarea "ROMPETROL", fiind folosita pentru traficul de marfa. Tronsonul Post 2 Capu Midia- Sitorman a fost demontat din teren. Linie construita in anii 1949-1954, cu ocazia inceperii constructiei Canalului Dunare- Marea Neagra. Are 60 km si statiile: Constanta Marfuri, Canton 4 h., Siutghiol, Lumina Post 1, Lumina Post 2, Navodari, KM 27+300 h., Post 1 Capu Midia, Capu Midia; Post 2 Capu Midia, Sitorman; Dorobantu, Nisipari HM, Nazarcea, Canal HM, Lumina. Unitati industriale deservite (in trecut): de gara Siutghiol : termocentrala si portul fluvial Ovidiu, de gara Navodari: fabrica de zahar, combinatul de fosfati si acid sulfuric a USAS-Navodari.
Portiunea de linie Post 2 Capu Midia- Sitorman a fost demontata din teren.
Statiile Nazarcea HM, Navodari, Capu Midia si Constanta Marfuri sunt echipate cu instalatie CED complet, intre statiile Navodari- Capu Midia linia este echipata si cu BLA, pe restul distantei circulandu-se la “cale libera”.
Intre Constanta Ram. 1- Constanta Marfuri linia era dubla electrificata (in prezent electrificarea este abandonata!!), iar intre Constanta Marfuri- Lumina- Navodari- Capu Midia linia este dublata (in prezent se foloseste un singur fir!!).

-Eforie Nord- Techirghiol
Linia exista in teren, dar este impracticabila (arbusti crescuti pe linie, etc). Linie inaugurata in 1927, in lungime de 3 km. In 2005 au fost facute mici reparatii la terasament. Din 2007 nu a mai trecut nici un tren pe aceasta linie.

-Dorobantu-Betonaj-Constanta Obor
In 1956 exista, lungimea ei fiind de ? km.

-Constanta-Baile Mamaia
Dupa desfiintarea cai ferate Constanta- Baile la Vii, in lungime de 3,1 km (in 1903, ca urmare a inceperii lucrarilor de constructie la noul port Constanta, inaugurat in 1909), cu o parte din materialele recuperate, Directia Linii- Serviciul Linii Constanta, inaugureaza la 2/15 octombrie 1905, linia ferata Constanta- Baile Mamaia, in lungime de 8 km. In anul 1928, din motive strategice, Directia Generala a CFR prelungeste aceasta cale ferata pe traseul: Baile Mamaia- Mamaia Sat- Scoala de tragere si bombardament, linia urmand sa deserveasca si portul militar Tasaul.
Traseul initial al liniei pornea din vechea gara Constanta, traversa zona centrala a orasului (pe Calea Mangaliei, prin apropierea cimitirului musulman), iar, de la intersectia actualelor bulevarde Tomis si Mamaia se orienta spre nord, prin cartierul Tabacariei si pe malul marii. Deoarece linia devenisera o frana in calea dezvoltarii urbane, micile trenuri turistice au fost scoase de pe strazile Constantei, ele continuuand sa circule pe un nou traseu, ce a fost deschis la 14 iulie 1938.
Tot in 1938 vechea statie de debarcare de la Baile Mamaia a fost mutata pe un nou amplasament (situat la km 9 al liniei), iar, la km 10, a fost infiintata halta Rex, ce urma sa deserveasca hotelul cu accelasi nume, proaspat inaugurat de Directia Generala a CFR.
Intre anii 1944-1960 aceasta cale ferata mai este folosita doar pentru transportul de marfuri, iar in anul 1949 este legata cu linia ferata Palas-Capu Midia, traseu folosit pentru constructia canalului navigabil Poarta Alba- Midia Navodari.
In anul 1960 (o data cu inaugurarea noi gari Constanta) linia este desfiintata, o mica portiune a sa, cuprinsa intre Ramificatia Mamaia si Mamaia Sat, fiind folosita, pana in anul 1962, pentru transportul materialelor utilizate la ridicarea blocurilor din cartierul Tabacariei.

Total RCF Constanta: 6 linii, insumand 97 km linie normala (fara linia Dorobantu- Betonaj- Constanta Obor)

4.Regionala Bucuresti

-Caciulati- Snagov Plaje HM
Ultimul tren de calatori a circulat in 2006. In prezent linia mai exista in teren, intr-o stare relativ buna. Linia are 16 km, si statiile: Caciulati-Sat h., Ghermanesti h., Snagov-Sat hc., Snagov Plaja HM. A existat si un proiect de legare a ei la magistrala Bucuresti-Ploiesti (la statia Peris) dar nu s-a mai realizat. Initial, statie Snagov Plaja HM avea 5-6 linii. In 2004 a trecut ultimul tren de marfa, si au mai trecut si trenuri turistice.

-Giurgiu- Smarda (“Giurgiu Sud”).
Inaugurata in 1870, are 3 km. In 1990 deservea: combinatul chimic, portul fluvial, si, intre 1941-1954 si feryboatul Giurgiu-Ruse. Este folosita rar acum. Se circula la “cale libera”.

-I.L.Caragiale- Moreni/Filipestii de Padure- Gura Palangii
Linie inaugurata in 1946, cu statiile: I.L.Caragiale, Olari h., Ditesti Ram.1 (spre Moreni), Ditesti h., Ditesti Ram.2 (de la Moreni), Ditesti hc., Filipestii de Padure, Provita (spre Magureni), Tampon h., Gura Palangii.
Lungimea totala a acestor linii este de 30 km.
In 1966/1967 circulau trenuri de calatori pe toata linia, in 1989 acestea circulau pana la Moreni si Filipestii de Padure
Ultimul tren de calatori la Moreni si Filipestii de Padure a ajuns in 1999-2000. In prezent portiunea de linie dintre Ram. Ditesti si Moreni a fost demontata din teren, iar pe restul liniei circula foarte rar trenuri de marfa. Se circula la “cale libera”.

-Campina- Campinita- Ram.Brebu- Brebu/Telega
Linie inaugurata in 1882, in lungime de 5 km (+cca 2 km la Brebu). Tronsonul Campina- Campinita mai este folosit industrial, in timp ce restul liniei a fost demontata din teren. Pe aceasta linie se afla: podul peste raul Prahova, pasajul peste DN1, podul peste raul Doftana, de la Telega, construit de Anghel Saligny. Statia Campinita este echipata cu instalatie CED complet, intre Campina- Campinita existand si BLA.

-Pietrosita- Depozit ?
A facut parte din ceea ce urma sa fie linia transcarpatica Pietrosita-Moroieni- Sinaia. Are cca 1 km si este impracticabila.

-Bucuresti Nord- Panduri h. Inaugurata la 13/26 decembrie 1872, este desfiintata in 1966. Avea 3 km si facea parte din linia ferata care asigura legatura dintre primele gari Bucurestene- Gara Filaret si Gara de Nord. (th_lungimea totala a liniei ferate Bucuresti Nord- Panduri h.- Bucuresti Filaret era de 7 kmth_). Pana la sfarsitul anilor 50’ este utilizata pentru traficul de calatori (statiile erau: Bucuresti Nord km 0, Regie h. km 1, Pionerilor/Grozavesti/Cotroceni h. km 2, Panduri h. km 3, Dealul Spirii km 4, Ram. Rahova km 6 si Bucuresti-Filaret km 7). Dupa 1960 (o data cu desfiintarea garii Filaret) mai este folosita pentru transportul de marfa, iar, in 1966, portiunea dintre CET Grozavesti si Panduri h., este desfiintata (rambleul mai este vizibil in Gradina Botanica), restul liniei ramanand ca linie industriala, pentru a deservi: CET Grozavesti, fabrica ?, fabrica de paine Plevna si fabrica de bere Grivita. In 1987, cu ocazia amenajarii raului Dambovita in interiorul Bucurestiului, podul feroviar peste Dambovita de la Grozavesti este desfiintat. Dupa 1990, cu ocazia construirii Carfour Orhideea, linia ferata se limiteaza la Soseaua Orhideelor.

-Bucuresti Obor- Titan Sud HM. Linie inaugurata inainte de 1914 ?, avea 3 km. Pleca din gara Bucuresti Obor, traversa soseaua Baicului, traversa strada Fantanica, apoi mergea paralel cu strada Hobita (pe aceasta portiune linia mai exista ca linie industriala pentru deservirea “Frigotehnica”), apoi traversa soseaua Pantelimon (in dreptul “Electroaparataj”), traversa Bdul. Chisinaului (fosta strada Socului), apoi intrada paralel cu Aleea Macazului, si de aici deservea fabrica de paine Titan. Pana prin 2000, de aici linia continuua ca linie industriala, traversa Soseaua Morarilor, apoi merge paralel cu Bdul. Basarabia (fosta strada Industriilor), traverseaza strada Ion Sahighean, apoi din ea se ramifica o linie industriala care deserveste “Granitul” si “Prodplast” si ajunge la HM Titan Sud (fosta HM 23 August). In 1969 portiunea de liniei dintre Bucuresti Obor si fabrica de paine Titan este desfiintata.

-Bucuresti Baneasa- Herastrau- Bucuresti Obor
Inaugurata in 1904, avea o lungime de 8 km si statiile: Bucuresti Baneasa (km 0), Herastrau (km 3) si Bucuresti Obor (km 8). In 1957 traficul de calatori este inchis, iar linia este complet desfiintata si demontata din teren in anii 1985-1987, datorita constructiei cartierelor de blocuri Aviatiei si Tei. Traseul liniei era: se desprindea din M800 intre fosta bariera de pe soseaua Nordului si “podul” Baneasa, mergea paralel cu strada Grigore Gafencu, apoi trecea Soseaua Nicolae Caranfil (fosta strada Scoala Herastrau), apoi mergea paralel cu actualul bulevard Aviator Alexandru Serbanescu, trecea strada Avionului si Soseaua Pipera, mergea paralel cu Bdul. Barbu Vacarescu, ajungea la gara Herastrau, trecea Soseaua Fabrica de Glucoza, apoi trecea peste Lacul Tei, apoi traversa Bdul. Barbu Vacarescu si intra in cartierul Tei, mergand pe aliniamentul actualei alei CFR si intersectand strazile: Bdul. Ramuri Tei, Bdul. Lacul Tei, Strada Judetului, Strada Pargarilor, Strada Lizeanu/Maica Domnului, apoi mergea paralel cu strada Reinvierii si strada Turmelor, traversa Soseaua Colentina, Strada Ziduri Mosi si Soseaua Electronicii, pentru a se opri la gara Bucuresti Obor.
Aceasta linie ferata deservea si: fabrica de glucoza, atelierele URAC, fabrica de caramizi “Tonola” si “Manutanta Comunala Colentina”. Astazi, doar 4 foste cantoane CFR din cartierul Tei mai amintesc ca pe aici a trecut o data trenul.

-Bucuresti Vest- Cotroceni- Panduri h.- Dealul Spirii- fosta Ram. Bucuresti Filaret- Bucuresti Progresu.
Linie construita in mai multe etape: 19/31 octombrie 1869 Ram.Bucuresti Filaret- Bucuresti Progresu, 13/26 decembrie 1872 Panduri h.- Ram. Bucuresti Filaret si anii 50’ Bucuresti Vest- Cotroceni- Panduri h. Lungimea totala a liniei este de 18 km (Bucuresti Vest km 0, Bucuresti Cotroceni km 6,2, Panduri h. km 8, Dealul Spirii km 9, Ram. Rahova km 11, Ram. Filaret km 12, Bucuresti Progresu km 18). Din 1960, o data cu desfiintarea garii Bucuresti Filaret, pe aceasta linie circula numai trenuri de marfa (totusi, pana in 1988, ar mai fi plecat unele trenuri de calatori din gara Bucuresti Cotroceni). In prima parte a anilor 90’ dispare gara Dealul Spirii, iar, in ultimii ani, si gara Bucuresti Cotroceni este aproape complet “demolata”. Trenuri de marfa pe aceasta linie au mai circulat constant pana in 1995. In prezent, linia mai exista pe teren, dar intr-o stare foarte proasta, fiind impracticabila (linie acoperita de pamant si vegetatie, iar in zona intersectiei cu Calea 13 septembrie a fost acoperita cu asfalt!).

-Bucuresti Filaret- Ram. Rahova
Desfiintata in noiembrie 1960, avea cca 1 km.

Total RCF Bucuresti: 10 linii, insumand 90 km linie normala.

5. Regionala Craiova

-Campulung- Argesel
Ultimul tren de calatori a circulat in 2003. In prezent linia ar mai fi folosita de "HOLCIM". Construita intre 1964-1966, are 14 km si statiile: Olga Bancic ("Parc Kretulescu") h., UM-Muscel Post Ajutor Miscare, Pravat h., Leresti h., Argesel. Se circula la “cale libera”.

-celebra Valcele- Ramnicu Valcea, cu o adevarata "poveste". Intra Bujoreni Valcea- Ramnicu Valcea Est (“Goranu”)- Valcele, linia urma sa aiba 41 km si statiile: Bujoreni Valcea, Ramnicu Valcea Est, Samnic, Ciofrangeni, Schitu-Matei, Tutana si Valcele.

-Turnu Magurele- Turnu Magurele Port
Pana in 1998-1999 circulau si trenuri de calatori.
Linia are 4 km, si este folosita de trenurile de marfa. Se circula la “cale libera”.

-Targu Carbunesti- Albeni- Seciurile.
Linia, construita in 1982, facea parte dintr-un proiect mai amplu, vizand realizarea unei legaturi feroviare mai scurte dintre Bucuresti si zona Olteniei (Bucuresti- Titu- Golesti- Pitesti- Valcele- Bujoreni Valcea- Babeni- Alunu- Seciurile- Albeni- Targu Carbunesti- Targu JIU).
Din acest vast proiect s-a reusit constructia partiala a liniei Valcele- Bujoreni Valcea, constructia completa a liniei Alunu-Babeni, si un tunel care urma sa lege statiile Alunu si Seciurile, mai ramand de construit un viaduct.
In perioada 1990-1996 linia Targu Carbunesti- Albeni- Seciurile incepe chiar sa fie electrificata (se pare ca s-a reusit electrificarea liniei numai pana la Albeni), si pana prin 1996 circuland si trenuri de calatori.
Ulterior insa, trenurile de calatori sunt suspendate, iar, ca urmare a unor alunecari de teren portiunea Albeni- Seciurile este inchisa, dupa care este grav afectata si de furturi. Are 23 km si statiile: Albeni, Calnic-Gorj h., Seciurile. Are doua viaducte mari. Se circula la “cale libera”.

-Seciurile- Alunu
Constructia ei a inceput in anii 80’, pentru completarea a ceea ce urma sa fie linia Bucuresti- Targu Jiu. Urma sa aiba 8 km si 3 tunele ?!: Rosia, Seciurile si Dobrana (unul dintre ele finalizat) si un viaduct!!

-Amaradia- Barsesti.
Era folosita pentru platforma industriala Barsesti.
Linie electrificata, lunga de cca 7 km, construita in 1967, este folosita la transportul de clicherit de la Rupea. Se circula la “cale libera”.

-Turceni-Dragotesti, linie electrificata.
Ultimul tren de calatori a circulat in 2002 sau 2003, dupa care linia este inchiriata catre "Complexul Energetic Turceni", fiind folosita la transportul carbunilor. De la Dragotesti o linie industriala continua pana la mina Matasari. Construita in 1967 si electrificata dupa 1990, are 28 km si statiile: Borascu HM, Ohaba-Jiu h., Siacu h., Dragotesti. Statiile Borascu HM si Dragotesti sunt echipate cu instalatii CED complet, dar se circula la “cale libera”.

-Raureni- Mina de sare Ocnele Mari- Ocnita Valcea. Linie construita inainte de 1914, in lungime de 10 km folosita la transportul de sare. Linia deservea si o fabrica de ata. In anii 1964-1965 portiunea dintre mina de sare Ocnele Mari si Ocnita Valcea a fost desfiintata.

-Lotru-Brezoi. Linie construita inainte de 1914, in lungime de cca 3 km, este astazi demontata din teren in buna parte, ramanand doar podurile!

-Babeni- Antestatie Cet Govora
Construita dupa 1960, are o lungime de 8 km, si este folosita. Se desprinde din statia Babeni, merge paralel cu linia 201, si inainte de a ajunge la statia Govora face dreapta, trece peste calea ferata ingusta, si se opreste la CET.

-Golenti- Poiana Mare. In 2009 a circulat ultimul tren de calatori. Are 7 km. Exista in teren.

-Jiu- Jiu
2 km, se circula la “cale libera”.

-Bradu de Sus- Bradu Rafinarie- Parvu HM
Linie construita dupa 1960, pentru deservirea combinatului petrochimic “Arpechim”. Lungime 6 km. Toate cele 3 statii sunt echipate cu instalatii CED complet, si linia este echipata cu BLA.

Total RCF Craiova: 13 linii, insumand 161 km linie normala.

6.Regionala Timisoara

-Buzias- Buzias Bai
Pana in 1974, era folosita si pentru calatori. Apoi este folosita ca linie industriala (si scurtat traseul) de catre Fabrica de Imbuteliere a Apelor minerale, pana in anii 2000-2001. In prezent este desfiintata. A fost inaugurata in 1908, si avea 4 km.

-Boutari- Sarmisegetusa HM
A fost singura linie cu cremaliera din Romania, inaugurata in 1908 . In 1978 este inchisa circulatiei, sub motivul construirii unui nou traseu, mai putin abrupt (care prevedea si constructia unui tunel de creasta). Insa nu s-a mai reusit acest lucru, dupa 1990 inregistrandu-se furturi repetate, alunecari de teren, linia fiind astazi aproape complet distrusa. Avea 19 km si statiile: Bucova, Portile de Fier HM, Zaicani.

-Sarmisegetusa HM- Hateg- Subcetate
Pana prin 1996 au mai circulat trenuri de calatori la Sarmisegetusa, iar pana in 1999 la Hateg. Intre Sarmisegetusa- Hateg linia a fost demontata, iar intre Hateg- Subcetate mai exista pe teren. Avea 21 km si statiile: Sarmisegetusa HM, Pestenita h., Carnesti-Retezat HM, Paclisa h., si Hateg. Intreaga linie Caransebes-Subcetate a fost inaugurata in 1908. Se circula la “cale libera”.

-Mintia- Paulis Lunca Grupa T- Brad
A fost o linie extrem de dificil de construit. In 1997, din cauza unor alunecari de teren in zona haltei Pestenita, care puteau fi usor remediate, circulatia trenurilor se intrerupe intre Paulis Lunca Grupa T si Brad.
Un timp au mai circulat trenuri de calatori de la Deva la Paulis Lunca.
In anul 2007 prin diverse "afaceri" dubioase, linia Paulis Lunca- Brad ajunge in proprietatea unei firme private, care demonteaza traversele si sinele, dupa ce podurile metalice si alte componente "disparusera" deja.
Astazi, mai exista doar segmentul Mintia-Paulis Lunca Grupa T, intr-o stare de degradare.
Intreaga linie avea 29 km si statiile: Mintia, Paulis Lunca, Paulis Lunca Grupa T, Stoeneasa, Baita h., Ormindea, Dealul Fetii (“Valea Florilor”), Brad h. si Brad.
Statia Paulis Lunca este echipata cu instalatie CED complet. Intre Mintia- Paulis Lunca exista BLA, iar intre Paulis Lunca- Paulis Lunca Grupa Tehnica se circula la “cale libera”.

-Lupeni-Uricani-Valea de Brazi.
Linie construita probabil in anii 50, in lungime de cca 12 km, era folosita la transportul carbunilor. Dupa inchiderea minei Valea de Brazi si din cauza faptului ca un pod (din cele 4) peste Jiu este avariat, linia nu mai este utilizata. La un moment dat, era preconizat si introducerea de trenuri de calatori.

-Petrosani- Petrila
Linie construita in anii 50;, in lungime de cca 4 km (are si un tunel), este folosita la transportul carbunilor. Au circulat mai demult si trenuri de calatori.

-Resita Sud- Flacara h.
Construita inainte de 1918, are 1 km, si este o parte din linia ferata industriala care pleaca din gara Resita Sud si ajunge la CSR.

-Iam-Jasenovo si Bela Crkva- Socol- Bazias.
Au fost primele linii de cale ferata, construite pe actualul teritoriu al Romaniei. Dupa 1918, cand s-au trasat noile granite, linia era impartita intre Romania si Regatul sarbilor, croatilor si slovenilor (din 1929- Iugoslavia), partea de pe teritoriul Romaniei (Bazias-Socol) masurand cca 8 km.
In 1952, pe fondul conflictului ideologic sovieto-iugoslav, in care Romania a sustinut pozitia sovietica, relatiile romano-iugoslave se racesc, astfel ca liniile ferate Iam- Jasenovo si Bela Crkva- Socol- Bazias sunt desfiintate. Astazi, doar turnul de apa al fostei statii Bazias mai aminteste de aceasta linie.

-Nadlac- Nagylac
Linie desfiintata in 1956, cu ocazia revoltei anticomuniste maghiare.

-Cenad- Apatfalva
Idem. Picioarele vechiului pod feroviar peste raul Mures mai exista.

Total RCF Timisoara: 10 linii, insumand 98 km de linie normala.

7.Regionala Cluj

-Huedin- Calatele
Ultimul tren a circulat pe aici in 1997, iar, zece ani mai tarziu, linia este complet demontata, chiar de catre CFR-Infrastructura. Construita in perioada interbelica, avea 14 km si statiile: Zamu Bihorului hc., Calata h., Calatele HM.

-Oradea Vest- Cheresig HM
Ultimul tren de calatori a circulat in 1996-1997. Linia mai exista in teren, intr-un stadiul avansat de degradare. Construita inainte de 1918 avea 23 km si statiile: Oradea Vest, Santandrei hc., Paloda hc. (mai demult era HM), Girisu de Cris hc., Toboliu hc., Cheresig HM. In ultimul timp, este posibil sa fi circulat trenuri de marfa pana la Paloda. Linia mai exista in teren, dar foarte degradata.

-Abrami-Popesti
Construita in anii 50’, are 12 km si deservea mina Voievozi. In prezent, ar fi inchiriata de “Via Terra Spedition”. Exista in teren. Se circula la “cale libera”.

-Campia Turzii- Turda
Linie construita 1883, in lungime de 8 km, este folosita de operatorul privat “Constantin Grup”. Statia Turda este echipata cu instalatie CED complet, linia avand si BLA.

-Oradea Est- Rontau h. (pana in anii 60’ era HM)- Baile Felix hc.- Rogoz- Holod
In 1994 s-a produs o alunecare de teren, in urma careia segmentul Baile Felix hc- Rogoz- Holod este inchis circulatiei. Un timp au mai circulat trenuri automotoare pana la Baile Felix hc. In prezent, linia exista in teren, dar dincolo de Baile Felix hc. este impracticabila (portiuni din linie, in zona Dragesti, sunt demontate, iar restul liniei este acoperita de pamant si vegetatie pe alocuri).
Linie construita inainte de 1914, are 49 km si statiile: Oradea Est, Oradea Est Triaj h., Rontau h. (candva HM), Baile Felix hc., Cordau hc., Mierlau HM, Calea Mare hc., Tasad hc., Dragesti HM, Ceica, Dusesti h., Zavoiu Crisana h., Rogoz, Holod.
Intre Oradea Est- Baile Felix hc. Este “linie cu conducere centralizata”, iar intre Baile Felix hc.- Cordau h. (in 2011 operatorul privat TFG reia circulatia trenurilor de calatori pana la Cordau h.)- Rogoz- Holod se circula la “cale libera”.

-Rontau HM- Baile 1 Mai.
Linie desfiintata in anii 60’, avea 3 km.

-Rogoz- Dobresti
Si aceasta linie a ajuns, prin "afaceri" dubioase, in proprietatea unei firme private, care in primele zile ale anului 2009 a demontat-o. Construita in anii 50’, avea 10 km.

-Ulmeni Salaj- Cehu Silvaniei HM
Ultimile trenuri de calatori au circulat in 1996-1997.
Construita in perioada interbelica, are 20 km si statiile: Ulmeni Salaj, Arinis HM, Ulciug hc, Cehu Silvaniei HM.
Linia mai exista pe teren, statia Cehu Silvaniei HM fiind locuinta particulara. In 2001 a trecut ultimul tren (de marfa) pe aceasta linie.

-Criseni- Zalau, linie desfiintata dupa 1960, cand s-a construit noua gara Zalau Nord. Avea cca 5 km.

-Viseul de Jos- Viseul de Sus- Borsa
Ultimile trenuri de calatori au circulat in 1996-1997. In prezent, linia este grav afectata de alunecarile de teren, fiind impracticabila pe unele portiuni. Linie construita inainte de 1914, are 23 km si statiile: Viseul de Jos, Viseul de Sus hc., Viseul de Sus, Moisei hc., Borsa. Se circula la “cale libera”.

-Viseul de Sus- Viseul de Sus Gara Forestiera
Construita in 1932, are 2 km si exista in teren. O parte din aceasta linie era linie incalecata cu 3 sine (760+1435 mm).

-Sighetul Marmatiei- Campulung la Tisa/Teresva UZ
Linie construita inainte de 1914, si transformata, in anii 50’, in linie larga de 1524 mm si apoi in linie incalecata cu 4 sine. Are o lungime de 12 km si statiile: KM 216+000 h, Sarasau h, Campulung la Tisa. In 1989 circulau 5 perechi de trenuri mixte/zi (asa apare in MT- dar erau de fapt automotoare diesel “D2” de cale larga sovietice/ucrainene). In prezent, nu mai circula trenuri de calatori (si foarte rar trenuri de marfa), dar linia este intr-o stare buna. Se circula la “cale libera”.

-Baia Mare- Baia Mare Sud
Linia mai exista pe teren, fiind insa degradata si putin utilizata. Construita in 1905, are 4 km. Ca o curiozitate, statia Baia Mare Sud este echipata cu instalatie CED! Si are 7 linii. Linie cu BLA.

-Baia Mare Sud- Baia Sprie, inchisa la 14 iulie 1988, si furata bucata cu bucata de tiganii din zona!. Construita in 1905, avea cca 8 km.

-Baia Mare Sud- Baia Mare Nord- Ferneziu, in lungime de 19 km, construita in 1906, se circula (extrem de rar) numai pana la Baia Mare Nord.

-Carei- Berveni/Agerdomajor MAV
Construita inainte de 1914, are 7 km si statiile: Carei, Camin h., Berveni. In prezent este administrata de caile ferate maghiare MAV.

Total RCF Cluj: 16 linii, insumand 207 km linie normala si 12 km linie incalecata (cu 4 sine).

8.Regionala Brasov

-Sebes Alba- Petresti de Padure
Linie construita dupa 1960, are 6 km. Mai este folosita. Se circula la “cale libera”.

-Sibiu Grupa Selimbar HM- Cisnadie HM
In 1996 a circulat un tren de calatori. In prezent, linia mai exista pe teren. Construita inainte de 1894, are 8 km.
In octombrie 2008 s-a incercat introducerea unui “tren urban” (cu un automotor “Sageata Albastra”) pe aceasta linie (a parcurs traseul in 32 de minute). Se circula la “cale libera”.

-Chileni-Voslabeni
Linie construita probabil in anii 50’, in lungime de cca 7 km. Ar mai exista in teren. Se circula la “cale libera”.

-Augustin- Capeni
Linie construita in 1958, in lungime de 4 km, probabil inca folosita.

-Ucea- Victoria
Linia este inchiriata catre "Viromet", fiind utilizata pentru traficul de marfa. Linia a fost construita in noiembrie 1939 si are 7 km. Sectie “cu conducere centralizata”. Statia Victoria era una dintre putinele (daca nu chiar singura!) unde mai putea fi intalnit sistemul de semnalizare “chei fara bloc”- “tablou cu stifturi” TS.

-Razboieni- Ocna Mures
Linie construita dupa 1960, are 4 km si mai este folosita.

-Sercaia- Sinca Veche
Aceasta linie facea parte din vechiul traseu al magistralei 200, inaugurata in 1908 , pe tronsonul Brasov- Fagaras.
Vechiul traseu al M200 se desprindea din actualul traseu in statia Valea Homorodului (fosta HM), trecea prin tunelul “Diana” (lung de 535 m), apoi pe cele doua viaducte (lungi de 99,4 m, respectiv 167,3 m, construite pe arce izolate din beton-armat, cu o raza de 250 m, dupa proiectul inginerului Szilard Zielinski), ajungea in statia Sinca Veche si apoi in statia Sercaia, unde reintra in traseul actual.
Intre 1 aprilie 1941- 3 noiembrie 1943 este construit actualul traseu al M200, intre statiile Valea Homorodului (fosta HM)- Sercaia, in lungime de 16,4 km (prin statiile Bradet HM si Persani), in 1948 vechiul traseu Valea Homorodului HM- Sinca Veche fiind abandonat si desfiintat.
Astfel, linia Sinca Veche- Sercaia, in lungime de 8 km, ramane linie secundara. In prezent, mai exista in teren, dar foarte degradata. Se circula la “cale libera”.

-In fine, mai exista celebra linie normala suburbana din Brasov (Bartolomeu-Satulung), construita la sfarsitul secolului 19 si aproape complet demontata in 1960. O mica sectiune din actuala linie industriala dintre "Roman" si "Metrom" facea parte din aceasta linie. Inaugurata la 7 martie 1892 si desfiintata in 1962, singura linie ferata suburbana din Romania – linia Bartolomeu- Satulung-, avea 16,3 km si 10 statii.

Total RCF Brasov: 8 linii, insumand 61 km linie normala.

Total lungime linii ferate inchise pentru traficul de calatori sau desfiintate: 980 km, din care:
-linii de ecartament normal: 965 km
-linii incalecate (cu 4 sine): 15 km

Mentionez ca aceste date le-am luat din “Mersul trenurilor”, valabil pe anul 2010, comparativ cu “Mersul trenurilor” editia 1988/1989 si comparativ cu alte surse (pentru liniile care nu apar in “MT 1988/1989”).
In privinta instalatiilor tehnice, datele le-am luat din "harta instalatiilor CFR". Totusi, unele date care apar aici (cum ar fi: Campinita, Turda, etc.=comanda CED ?!?) mi se par nerealiste!

Din pacate, si dupa 2010 alte linii au fost inchise (si nici pana astazi redeschise): Vama- Moldovita, Darmanesti- Cacica- Paltinoasa.
Daca recentul plan de inchidere a unor sectii de cale ferata se va aplica, tare ma tem ca peste cativa ani de zile infrastructura feroviara de pe aceste sectii va fi complet distrusa!
 

masik

New Member
27 Februarie 2011
1
0
Bucuresti
LOCATION
Bucuresti
In RCF Bucuresti exista o linie intre Ploiesti Crâng - Ploiesti Nord desfintata in prezent . Linia 306 N . Am gasit un HG din 2010 de trecere din domeniu public in domeniul privat in vederea casarii si scoaterii din functiune intre Km. 7+112 - 7+600 . De pe teren linia lipseste un tronson de aprox. 2 km . Pe o parte s-a construit prin 2005 magazinul Interex iar acum pe tronsonul care s-a scos din domeniul public se construieste un magazin Lidl.
Cand s-a construit avea o functiune militara strategica . Inchidea inelul feroviar in jurul Ploiestiului. Apare pe toate hartile de dinainte de 89. Unii povestesc ca pe aceasta linie circulau trenurile care veneau din Targoviste spre Ploiesti Nord pana in anii 60 cand s-a construit cartierul Ploiesti Nord. Mai are cineva informatii pe acest subiect ?
 

dantm

Well-Known Member
Trenulist
5 Martie 2008
1.972
51
O precizare, nu a existat o linie Nadlac-Nagylak, linia Pecica -Nadlac s-a construit in anii 50 cu materialul recuperat de la tronsonul Pecica -Batania.

Carei -Camin-Berveni este pe teritoriu Romaniei nu poate fi administrata de MAV, cel mult este folosita doar de MAV.

In rest felicitari pentru munca depusa.
 

flo82

Active Member
Trenulist
13 Mai 2010
212
7
Husi
LOCATION
Husi
Multumesc.
O intrebare: daca stie cineva "noutati" despre recentul proiect de inchidere a unor sectii secundare ? Daca aceasta aberatie se va pune in practica (chipurile liniile inchise urmand a fi trecute in "conservare"; dar in 20 de ani nu am vazut absolut nici o linie de cale ferata din Romania, care, dupa ce a fost inchisa, nu a fost afectata de furturi)., si aceste linii se vor inchide, in cativa ani de zile probabil ca vor fi complet distruse si furate.
Poate ar trebui sa ne unim toti pasionatii feroviari si sa intocmim un memoriu catre autoritati!
 

kltrainlover

Well-Known Member
21 Octombrie 2007
328
0
Cluj-Napoca
LOCATION
Cluj-Napoca
flo82 a spus:
Boutari- Sarmisegetusa HM
A fost singura linie cu cremaliera din Romania, inaugurata in 1908 . In 1978 este inchisa circulatiei, sub motivul construirii unui nou traseu, mai putin abrupt (care prevedea si constructia unui tunel de creasta). Insa nu s-a mai reusit acest lucru, dupa 1990 inregistrandu-se furturi repetate, alunecari de teren, linia fiind astazi aproape complet distrusa. Avea 19 km si statiile: Bucova, Portile de Fier HM, Zaicani.
Respecte pt munca depusa. Ceea ce ne-ai oferit aici sunt infoormatii rare, de putini stiute.
Am o intrebare : ai cumva detalii despre planurile de construire a "unui nou traseu, mai putin abrupt (care prevedea si constructia unui tunel de creasta)" pentru linia Boutari- Sarmisegetusa HM ? Sunt curios ce planuri aveau ei in 1978 .
 

dantm

Well-Known Member
Trenulist
5 Martie 2008
1.972
51
Nu a fost proiectat propeiu zis, a fost mai degraba o idee despre reprofilarea liniei pentru eliminarea cremalierei.O sa caut in hirtii si o sa scriu.
 

dantm

Well-Known Member
Trenulist
5 Martie 2008
1.972
51
Insemneaza trasarea unui alt profil in lung. trebuie sa copiez din cursul de amenajare a cailor de comunicatii? inclusiv despre ,,linia rosie"
Sa nu ma intrebi si in lat.

Credeam ca se discuta si la un nivel mai serios. pe aici.

A fost o idee de a se elimina oarecum rampa/panta care necesita cremaliera, e greu de inteles?
Nu s-a facut in comunism, nu se va mai face NICIODATA.
Cred ca sint ultimul care am pozat pe film semnalul de intrare in Portile de Fier, apoi groapa in care a fost montat.
 

Dr2005

Well-Known Member
Trenulist
4 Mai 2008
1.369
1
Bucuresti, Sect.6, Drumul Taberei
www.transportromania.trei.ro
WEBSITE
http://www.transportromania.trei.ro
YAHOO
ro_dr2007
LOCATION
Bucuresti, Sect.6, Drumul Taberei
Gura Humorului - Cacica - SV a fost redeschis㒠înc㒠din toamna lui 2009. în 2010 au venit alte inundaţii care au rupt stâlpii de electrificare între SV şi Cacica (dar trenul de lucru cu LDH a trecut s㒠recupereze locomotiva blocat㒠la Dă’rmă’neşti de alunecă’rile de teren care au izolat Dă’rmă’neştiul de Suceava). Dup㒠aia s-a circulat câteva să’ptă’mâni SV - Gura Humorului - Cacica, dup㒠aia s-a închis de tot (privatul a renunţat şi el la secţie), deşi între Cacica şi Gura Humorului e funcţional㒠reţeaua de fir-contact (iar mai departe spre Dă’rmă’neşti se poate merge cu tracţiune diesel sau se pot re-planta stâlpii rupţi).

Tot în acceaşi perioad㒠a fost distrus terasamentul şi pe secţia 514 Vama - Moldoviţa, cu câteva sute de metri înainte de staţia Moldoviţa. Automotorul e înc㒠blocat acolo... s-ar putea circula cu automotoare pân㒠la Vatra Moldoviţei fă’r㒠probleme (podeţul de la Dragoşa he. a fost doar colmatat de viitur㒠şi a fost cură’ţat), mai ales c㒠halta e la o aruncă’tur㒠de bă’t de cunoscuta Mă’nă’stire Moldoviţa. Singura staţiei cu macaz este Dragoş he. îns㒠nu se (mai) poate ieşi din Dragoşa he. spre Moldoviţa, dar se poate intra pe ambele linii dinspre Vama. Secţia e ,,deschis㒠şi fă’r㒠trafic" dup㒠ce privatul s-a retras (Ferotrans TFI, aceeaşi firm㒠care a avut şi SV - Cacica - Gura Humorului şi SV - Putna... şi le-au rupt apele pe toate 3 în aceeaşi noapte :)) - secţia de Putna a fost ulterior repdeschis㒠şi e operat㒠de CFR Că’lă’tori în prezent). în mod ciudat, podurile de pe linia de Fundu Moldovei au ră’mas intacte (!), deşi sunt foarte şubrede.

Linia de la Bicaz la Bicaz Chei era - şi cred c㒠înc㒠este - operat㒠de Carpatcement, nu Holcim. Linia de la Câmpulung la Argeşel este infrastructur㒠neinteroperabilă’, dar nu cred c㒠e închiriat㒠cuiva, fiind plă’tit TUI pentru ea.
 

dantm

Well-Known Member
Trenulist
5 Martie 2008
1.972
51
Ar trebui facut un turneu pe linia Alunu.

Pentru mine e destul de complicat dar viitorul liniei ...

http://www.afer.ro/rom/OIFR/documents/Raport%20de%20investigare%20Popesti%20Valcea%20Copaceni%20oct%202010.pdf
 

Dr2005

Well-Known Member
Trenulist
4 Mai 2008
1.369
1
Bucuresti, Sect.6, Drumul Taberei
www.transportromania.trei.ro
WEBSITE
http://www.transportromania.trei.ro
YAHOO
ro_dr2007
LOCATION
Bucuresti, Sect.6, Drumul Taberei
Åži cauza, dat㒠în raport:

,,Neexecutatea unor lucră’ri cu caracter periodic de reparaţie a liniei conduce la degradarea progresiv㒠a stă’rii că’ii, fapt concretizat prin limitarea treptat㒠a vitezei de circulaţie."

Pă’cat, e cea mai nou㒠linie din ţar㒠(deschis㒠prin 1988 parcă’).
 

mishu88

Well-Known Member
Trenulist
13 Mai 2008
666
2
Falticeni, Pascani, Bucuresti
trenuriromania.blogspot.com
WEBSITE
http://trenuriromania.blogspot.com
LOCATION
Falticeni, Pascani, Bucuresti
flo82 a spus:
-Dorobanu- Lumina- Capu Midia si Constanta RAM.1- Lumina.
In 1996 au circulat trenuri automotoare. In prezent linia este in administrarea "ROMPETROL", fiind folosita pentru traficul de marfa. Tronsonul Post 2 Capu Midia- Sitorman a fost demontat din teren. Linie construita in anii 1949-1954, cu ocazia inceperii constructiei Canalului Dunare- Marea Neagra. Are 60 km si statiile: Constanta Marfuri, Canton 4 h., Siutghiol, Lumina Post 1, Lumina Post 2, Navodari, KM 27+300 h., Post 1 Capu Midia, Capu Midia; Post 2 Capu Midia, Sitorman; Dorobantu, Nisipari HM, Nazarcea, Canal HM, Lumina. Unitati industriale deservite (in trecut): de gara Siutghiol : termocentrala si portul fluvial Ovidiu, de gara Navodari: fabrica de zahar, combinatul de fosfati si acid sulfuric a USAS-Navodari.
Portiunea de linie Post 2 Capu Midia- Sitorman a fost demontata din teren.
Statiile Nazarcea HM, Navodari, Capu Midia si Constanta Marfuri sunt echipate cu instalatie CED complet, intre statiile Navodari- Capu Midia linia este echipata si cu BLA, pe restul distantei circulandu-se la “cale libera”.
Intre Constanta Ram. 1- Constanta Marfuri linia era dubla electrificata (in prezent electrificarea este abandonata!!), iar intre Constanta Marfuri- Lumina- Navodari- Capu Midia linia este dublata (in prezent se foloseste un singur fir!!).
Apropos de Nă’vodari - Lumina - Dorobanţu:

5 august 2011 = Activitate FeRoviaR㒠cu mă’rfare între Dorobanţu şi Nă’vodari<i></i>



http://www.youtube.com/watch?v=QbEIkaRjGMc

///

5 august 2011 = Prezentarea celor 32 de kilometri ai liniei Dorobanţu - Nă’vodari<i></i>



http://www.youtube.com/watch?v=8FTHWc9jJ98
 

srazvi

Well-Known Member
Trenulist
14 Martie 2016
1.095
0
Arad
LOCATION
Arad
Completare la lista de linii inchise celebra sageata verde, prima linie electrica, intre Arad-Pancota cu ramificatia Ghioroc-Radna. Linia a fost data in exploatare cu automotoare benzoelectrice in anul 1906 iar din 1913 e electrificata. Fiind pe ecartament metric ea a fost pana in 1965 singura electrificata de la CFR. In 1973 se da la IJTL Arad care o scurteaza si cu planul diabolic comunist se desfiinteaza si gara electrica, avand capatul la actualul terminal RoLa de la Combinatul Chimic Glogovat. De aceea pana in 2000 erau 3 linii spre combinat, una pentru trenul sageata verde care mergea la 1500v si celelalte doua de tramvai la 750v.
Dupa 1983 mai circula doar intre Radna si Pancota, iar in 1991 se inlocuieste cu autobuze si imediat se scoate linia :( .
Astazi au mai ramas stalpii de catenara, dar acum se lucreaza la largirea drumului, deci vor disparea si ultimele urme.
Se mai poate merge cu sageata verde gri :lol: pe Arad-Ghioroc cu anumite ocazii cum ar fi zilele Aradului dar la jumatate din puterea motorului ca e pe linia de tramvai de 750v :mask:
 

Dr2005

Well-Known Member
Trenulist
4 Mai 2008
1.369
1
Bucuresti, Sect.6, Drumul Taberei
www.transportromania.trei.ro
WEBSITE
http://www.transportromania.trei.ro
YAHOO
ro_dr2007
LOCATION
Bucuresti, Sect.6, Drumul Taberei
Linia aia, la momentul desfiinţă’ri, era deja catalogat㒠ca linie de tramvai... ea ar trebui s㒠figureze pe lista liniilor de tramvai închise, care au fost şi ele multicele, mai ales în ultimii ani (reţelele din Braşov, Constanţa, Reşiţa şi linia din Sibiu).
 

srazvi

Well-Known Member
Trenulist
14 Martie 2016
1.095
0
Arad
LOCATION
Arad
Pai nu a fost catalogata linie de tramvai de nimeni ci tren electric. Pe bilet scria distanta, pretul si clasa la care ai luat bilet, clasa 1 in vagon motor sau clasa a 2-a in remorca, biletele de tramvai nu erau valabile. Faptul ca a fost exploatata de o regie de transport local nu face dintr-un tren tramvai, asa cum la Cisnadie daca regia locala ia trenul pentru a face Cisnadie-Sibiu nu-l transforma in tramvai :D
 

Dr2005

Well-Known Member
Trenulist
4 Mai 2008
1.369
1
Bucuresti, Sect.6, Drumul Taberei
www.transportromania.trei.ro
WEBSITE
http://www.transportromania.trei.ro
YAHOO
ro_dr2007
LOCATION
Bucuresti, Sect.6, Drumul Taberei
Ca fapt divers, prin anii '50, în Bucureşti tramvaiele erau pe clase şi biletele în funcţie de distanţă’...
Treaba e c㒠linia asta de tren electric a fost, în cele din urmă’, integrat㒠în reţeaua de tramvaie a Aradului, IJTL-ul trimiţând Tatre spre Ghioroc. Teoretic, Tatrele alea ar fi putut s㒠mearg㒠şi spre Radna şi Pâncota, dar trebuia s㒠tră’iasc㒠şi Uzinele Autobuzul din ceva.
 

srazvi

Well-Known Member
Trenulist
14 Martie 2016
1.095
0
Arad
LOCATION
Arad
Au putut dupa ce au modificat voltajul pana la Ghioroc, Radna-Pancota era de 1500, mai putin statia Ghioroc unde au facut 750.O Tatra lua foc aproape instant daca iesea dupa vreunul din sectionare :D . Intre Radna si Pancota nu a circulat altceva decat sageata verde.
La Bucuresti imediat dupa ww2 era o Malaxa clasa a 2-a si o remorca clasa a 3-a ce mergea pe linia de centura, nu era tramvai :lol:
 

idm

Member
12 Martie 2010
23
0
Baia Mare
LOCATION
Baia Mare
Statia Baia Mare Sud nu mai exista. Din aprilie 2011 Baia Mare Sud a devenit grupa de linii a st. Baia Mare. Mai exact, este "linie curenta" pana la Baia Mare Nord, toate macazurile din Baia Mare Sud fiind desfiintate, instalatia CED dezafectata, BLA scos din functie. Cladirea garii a devenit locuinta de serviciu. In rest nu mai exista nimic: cablurile de pe BLA furate, semnalele si instalatia SAT sunt demontate de pe teren, instalatia CED din biroul de miscare in conservare.