Linia 513: Excursie FeRoviaR㒠Cacica

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"

mishu88

Well-Known Member
Trenulist
13 Mai 2008
668
8
Falticeni, Pascani, Bucuresti
trenuriromania.blogspot.com
WEBSITE
http://trenuriromania.blogspot.com
LOCATION
Falticeni, Pascani, Bucuresti
De la Ră’dă’uţi la Cacica<i></i>
23 august 2009 -=- Cacica şi că’ile ei ferate electrificate<i></i>

Am fost invitat într-o zi ”specială’” de august, 23, la ziua de naştere a unui bun prieten ”feroviar”, care locuia la Ră’dă’uţi. De la Fă’lticeni la Ră’dă’uţi am că’lă’torit 106 kilometri cu trenul (Personalul Fă’lticeni – Dolhasca, iar apoi Personalul Iaşi – Putna). Pe atunci el îmi spunea c㒠un oficial al urbei Ră’dă’uţi a afirmat c㒠”Nu este nevoie de cale ferat㒠în Ră’dă’uţi!” Ei bine… dup㒠vreo 3 ani, aşa a fost.

în fine, al meu prieten mi-a propus o că’lă’torie pân㒠la Cacica, unde pe lâng㒠vizitarea Salinei, a bă’ilor să’rate şi a bisericii catolice (pe la exterior…), am poposit câteva momente şi în staţia Cacica. Aceasta este o gar㒠din traseul că’ii ferate Dă’rmă’neşti – Câmpulung Moldovenesc, aflat㒠în partea de sud a Bucovinei, pe vă’ile râurilor Soloneţ şi Moldova.

O cale ferat㒠construit㒠chiar la ordinul împă’ratului Franz Joseph I al Austro-Ungariei. De la cca. 300 de metri altitudine (din Dă’ră’mă’neşti), linia urc㒠şi coboar㒠şi iar urc㒠pân㒠la Cacica, unde ajunge la altitudinea de aproximativ 400 de metri.
<i></i>

http://www.youtube.com/watch?v=EM9iRdK8iUA


Intrare în Ră’dă’uţi cu trenul<i></i>


Un tren personal intra în staţia Cacica<i></i>



08:00 – 10:00<i></i>

Somnoroşi, duminic㒠de dimineaţ㒠ne-am lă’sat cuprinşi de muzica roţilor de tren. Aveam aparatul foto la îndemân㒠şi am mai fotografiat, pe ici, pe colo, vehiculele feroviare româneşti.

în gara Suceava Nord – Iţcani<i></i>


82-0452-1 ieşind din Depoul Suceava Nord<i></i>


Intrare în remiza de locomotive Dorneşti<i></i>


Locomotive LDE pe liniile remizei de la Dorneşti<i></i>


Locomotiva LDE 60-1029-2 a Depoului Paşcani<i></i>


Aceeaşi locomotivă’, vedere laterală’<i></i>


Locomotiva LDE 60-0939-3 la intrare în Egger<i></i>


Statuia lui Bogdan I, întemeietorul Moldovei<i></i>


Intrare în Ră’dă’uţi cu trenul tras de o locomotiv㒠modernizată’<i></i>



13:00<i></i>

Porţiunea de 22 de kilometri de la Dă’rmă’neşti la Cacica face parte din calea ferat㒠inaugurat㒠la 1 mai 1888, Hatna (Dă’rmă’neşti) altitudine 294 metri – Capu Satului (Câmpulung Est), altitudine 637 metri. Construcţia ei a fost motivat㒠de exploatarea bogă’ţiilor din teritoriu şi transportarea acestora spre beneficiul Imperiului Austro-Ungar.

în drum spre Cacica<i></i>


Biserica romano-catolic㒠din Cacica<i></i>


Mina Cacica<i></i>


Gara din Cacica<i></i>


Peronul staţiei Cacica şi linia 1 - vedere spre Suceava<i></i>


Vedere spre Pă’ltinoasa<i></i>


Vedere spre Suceava cu vagoane pă’ră’site<i></i>


Fusul unei osii de vagon de marfă’<i></i>



Aici, la Cacica, staţie premergă’toare vârfului de pant㒠de la Capu Codrului, de la inaugurarea ei şi pân㒠când au apă’rut primele locomotive cu aburi cu autonomie mai mare pentru ap㒠şi că’rbune (gen seria 140.100), exista o instalaţie de alimentare cu ap㒠şi că’rbune.

Staţia Cacica<i></i>


Ramificaţie linie ferat㒠neelectrificată’<i></i>


Cele trei linii electrificate din staţia Cacica<i></i>


Macazul 7 din staţia Cacica<i></i>


Macazul 5 şi un semafor mecanic<i></i>


Se ară’ta la faţ㒠Trenul Personal 5737, Suceava - Ilva Mică’<i></i>


Locomotiva electric㒠40-0139-2 intrând în Cacica<i></i>


Vagoane 20-59 la Personal<i></i>


Apariţie aparent surprinză’toare a vagonului cuşet㒠50-30 pentru un tren Personal<i></i>



Cacica, fiind staţia situat㒠la piciorul rampei dintre Cacica şi Strigoaia, pentru remorcarea trenurilor de marf㒠şi de că’lă’tori, se folosea multipla tracţiune. Astfel, erau necesare construcţii specifice, de exemplu o remiz㒠pentru locomotive, un castel pentru apă’, un canal de revizie.

Mersul trenurilor din staţia Cacica<i></i>


Semafor mecanic de intrare în staţia Cacica dinspre Pă’ltinoasa<i></i>


Calea ferat㒠Cacica – Pă’ltinoasa<i></i>



Dup㒠ce circulaţia trenurilor de că’lă’tori şi de marf㒠a fost mutat㒠din 1966 pe noua linie Suceava – Stroieşti – Pă’ltinoasa, dar mai ales dup㒠electrificarea liniei Suceava – Cacica – Pă’ltinoasa din 1994, interesul pentru instalaţia de ap㒠a scă’zut.


Tortul cu că’pşuni pentru Robert<i></i>


V㒠mulţumesc pentru atenţie! Urmeaz㒠în articolul viitor s㒠v㒠prezint despre o că’lă’torie cu trenul între Suceava şi Cacica!<i></i>

Bibliografie<i></i>:
1. Timu George, ”Haizerii din Èťara de Sus”, Editura AXA, 2009
2. Mă’rgineanu Gabriel, Lacriţeanu Șerban, ”Tracţiunea feroviar㒠pe Regionala Că’i Ferate Iaşi 1869-1995”, Bucureşti, Editura AGIR, 2010
 
mishu88 a spus:
Vedere spre Suceava cu vagoane pă’ră’site<i></i>

Un vagon de marfa si o remorca pentru automotoare CFR BFFMM.
mishu88 a spus:
Apariţie aparent surprinză’toare a vagonului cuşet㒠50-30 pentru un tren Personal<i></i>

Vagonul nu circula cu calatori. Probabil a fost la Suceava pentru igienizare si se intorcea la Vatra Dornei pentru trenul de Vatra Dornei - Bucuresti.

Acelasi sistem ca la Arad/Timisoara.
 
Salut, Gam3! Am scris despre aceste menţionă’ri în descrierea videoclipului dedicat acelei că’lă’torii.

Cu aproape o lun㒠mai târziu, m-am întors din nou în Cacica pentru a vizita traseul.

Plimbare cu Trenul de la Dolhasca la Cacica<i></i>
8 septembrie 2009 -=- Excursie FeRoviaR㒠Dolhasca – Dă’rmă’neşti – Cacica<i></i>

Porneam de la Fă’lticeni cu un automotor Siemens spre Dolhasca, continuam că’lă’toria spre Suceava cu o locomotiv㒠electric㒠Electroputere şi ajungeam în Cacica cu o ram㒠electric㒠Alstom. Era 8 septembrie, Ziua Naşterii Domnului, Sfânta Maria Mică’.

Linia 513, Suceava – Cacica – Gura Humorului, este cuprins㒠între Dă’rmă’neşti (km 458 de pe Magistrala 500) şi Pă’ltinoasa (km 34 de pe linia 513) şi a fost inaugurat㒠la 1 iunie 1888. Motivele pentru care s-au demarat lucră’rile la aceast㒠linie au fost atât exploatarea resurselor minerale şi forestiere, cât şi pentru colonizarea austriecilor, polonezilor, ungurilor în teritoriul deţinut de Austro-Ungaria.

De fapt şi de drept, construcţia liniei a vizat conectarea zonei Câmpulungului cu magistrala Lemberg – Suceava (Iţcani), astfel ca bogă’ţiile Munţilor s㒠fie trimise direct că’tre Viena.
<i></i>


3 trenuri Personale în Gara Burdujeni - spre Cacica, spre Putna si spre Câmpulung-Moldovenesc<i></i>


Gara Cacica şi rama electric㒠Z6300<i></i>


Surs㒠hart㒠că’lă’torie<i></i>


Pentru mai multe fotografii de pe traseu, v㒠invit aici.