Istoria feroviara a Constantei

  • In perioada urmatoare o sa vi se solicite modificarea parolei. Pana la modificarea parolei, userul poate figura ca si blocat, odata modificata parola, userul este reactivat automat.
    Pentru orice problema va rog folositi butonul "Contact"
Singura halta de parcurs despre care stiu cum arata este gara Mircea Voda, pentru care am chiar elaborat planurile acum ceva vreme. Pentru DBSR eu as vedea vreo patru module posibile:

1) Un modul de capat, reprezentand Cernavoda

2) un modul de trecere, reprezentand Mircea Voda

3) Un modul de capat reprezentand gara Constanta, cu ramificatie spre

4) Un modul lung reprezentand portul Constanta cu coborarea in zig-zag, atelierele, depozitul de grane, halta Ovidiu si cheiul portului in fata acestora, cu vapoare in rada, totul la scara 1:152... o nebunie!
 
Salut Dorin,


Da, am planurile tale pentru statia din Mircea Voda. Chiar daca nu stim care era planul liniilor in statie, putem improviza. La o adica cine ar putea spune "ce ai facut tu acolo nu e corect; sinele nu aveau configuratia reprezentata pe diorama!" :lol:

In ce priveste o diorama care sa cuprinda toate elementele descrise de tine... hmm... intai imi trebuie o casa de 4 ori mai mare si apoi inca o viata, ca la ritmul in care lucrez eu...

Probabil ca ma voi opri la o reprezentare comprimata a garii Constanta. Apropo, in zona garii exista vreo magazie de marfuri sau toate vagoanele de marfa erau tractate in port si descarcate / incarcate la magaziile de acolo? In harta de la 1910 se vede o linie care se ramifica din linia principala, spre nord-est, catre "Clubul Militar" dar cred ca a ceasta era doar o linie pentru gararea temporara a vagoanelor de calatori. Oricum, in pozele epocii apar foarte multe vagoane de marfa stationate la peroanele de calatori.
 
Salut Vali,

Ai dreptate, pentru Mircea Voda in cel mai bun caz trebuie sa fi fost un "passing loop" cu doua macaze.

Daca studiezi mersul trenurilor DBSR vei vedea ca este gandit in asa fel incat practic plecau doua garnituri simultan din cele doua capete (Cernavoda si Constanta) si se intalneau undeva la mijloc, unde exista aceasta passing loop. Nu-mi mai aduc aminte daca incrucisarea se facea la Basarabi sau la Medgidia. Este exact tipologia folosita si pe linia Bucuresti-Giurgiu mai tarziu, cu incrucisare la Comana.

In privinta magaziilor, intr-adevar, nu exista in zona garii nici o magazie, in schimb existau magaziile de grane (ale caror ruine se mai vad si azi) si mai existau liniile de descarcare de marfuri din port. Intr-un oarecare sens putem zice ca orasul Constanta era cu totul aparte prin existenta portului, fapt care ducea la un trafic important de marfuri si o zona de magazii mult extinsa fata de o statie obisnuita. Astfel incat gara era numai de calatori, dar desigur apareau si acolo de multe ori vagoane de marfa.

Cel putin pana la preluarea DBSR de catre statul roman, parerea mea sincera este ca trenurile lor erau mixte. Daca analizezi numarul de vagoane pe care il aveau vei vedea ca aveau cateva vagoane de fiecare clasa si o gramada de vagoane de marfa. Eu cred ca trenurile DBSR cuprindeau trei sau patru vagoane de clasa 1, 2, 3 si cel putin tot atatea vagoane de marfa la coada trenului. Cand trenul ajungea aproape de statie, se decuplau vagoanele de calatori, care mergeau in gara, iar vagoanele de marfa se tractau separat cu o alta locomotiva in port.
 
Asa este, Catalin, multumesc frumos de atentionare. Nu exista Basarabi, era Murfatlar, denumire la care s-a si revenit in ultimii ani.

Acesta este programul la care ma refeream si este foarte valoros, fiindca arata ca in 1880 mai exista inca o cale ferata particulara ENGLEZEASCA in Dobrogea. Vali, cred ca ai putea foarte bine sa-ti "fixezi" diorama ta cu subiect DBSR la 1880, ar fi cea mai potrivita alegere. Exagerand un pic, ai putea sa-l pui si pe Eminescu in diorama, sosit la Cernavoda, trecut Dunarea cu barcile si de acolo inchis in compartiment pe durata calatoriei cu trenul. (Pentru cine nu stie, asa erau vagoanele, compartimente cu iesire directa fiecare, dar se puteau inchide si deschide numai din exterior pentru a preveni accidentele de pe parcurs!)

Trenul numarul 1 pleca din Constanta la 6:50 iar trenul numarul 2 pleca din Cernavoda la 6:30 ajungand la Murfatlar la ora 7:45, unde dadea plecarea trenului numarul 1 sosit cu zece minute mai devreme.

Mare pacat ca nu mai stim cum arata gara englezeasca de la Murfatlar, caci actualele cladiri feroviare ale garii respective dateaza in mod cert din perioada romaneasca.
 
Tot pe harta de la 1910, catre sud-vest se disting trei drumuri: calea ferata catre "Bucuresci", o cale rutiera (sosea, strada, drum de care sau cum s-o fi numit in acea perioada) catre "Vii, Tekir Ghiol si Mangalia" si inca o cale ferata catre "Canara".

Stiu ca din limba turca, "Canara" se traduce prin "Cariera" si mai stiu ca pana in 1930, orasul "Ovidiu" pe acea vreme doar o comuna, s-a numit "Canara".

Dar, cu siguranta, eticheta "la Canara" de pe harta de la 1910 nu se referea la actuala localitate Ovidiu care, la randul ei, nu are nicio legatura cu "Halta Ovidiu" care a fost amplasata in locul unde azi se afla statuia lui Anghel Saligny in apropiere de Poarta 1 de acces in portul Constanta.

Sa inteleg ca, pe calea ferata care mergea catre "Baile de la Vii" exista si o cariera?
 
Salut Vali,

Hartile din perioada respectiva pot sa fie un pic inselatoare in sensul ca uneori se preluau pe ele niste chestii care in mod cert existau numai in faza de proiect.

Este cazul liniei spre "Vii, Tekir-Ghiol si Mangalia". Linia spre Vii exista deja, dupa unele surse s-ar fi extins linia spre Techirghiol inainte de primul razboi mondial; dar mai departe, spre Mangalia linia s-a inceput in 1916 si s-a dat in folosinta abia in deceniul al 4-lea al aceluiasi secol. Deci linia aceea nu avea cum sa ajunga pana la Mangalia, ea se oprea de fapt la Vii unde era capat de linie.

De asemenea, linia spre "Canara" este linia de legatura spre port catre tunelul de coborare facut de Anghel Saligni, care insa nu era facut inca la momentul desenarii hartii, deci apare acolo numai pe post de desen. In schimb nu e imposibil ca pe malul portului de azi sa fi fost la un moment dat undeva o cariera careia i s-ar fi spus "la Canara". Ma tem ca nu vom sti niciodata cu precizie ce voia sa spuna desenatorul hartii respective, asa ca mai bine o lasam asa... :roll:
 
victorian a spus:
[...]

Acesta este programul la care ma refeream si este foarte valoros, fiindca arata ca in 1880 mai exista inca o cale ferata particulara ENGLEZEASCA in Dobrogea. Vali, cred ca ai putea foarte bine sa-ti "fixezi" diorama ta cu subiect DBSR la 1880, ar fi cea mai potrivita alegere. Exagerand un pic, ai putea sa-l pui si pe Eminescu in diorama[...].
Click pentru a extinde...

Localizarea in timp a temei dioramei este o alegere foarte importanta la aceasta contribuind toate informatiile referitaore la istoria locului. Avand suficiente elemente din perioada 1860 - 1882, nu este exclus ca tema sa fie pre-CFR.

In ceea ce-l priveste pe Eminescu, practica introducerii in decor a unor personalitati este cat se poate de uzuala; aduce un plus de realism.

Exista vreun plan al Constantei, cu zona din jurul garii, din perioada DBSR? Daca nu, exista vreo varianta a celui din 1893 la o rezolutie mai buna si fara acel "watermark"? (Nu am sa ii inteleg niciodata pe cei care distrug imagini prin adaugarea, inutila, de watermark-uri!)
 
Ca fapt divers, gasite ieri in biblioteca uitandu-ma dupa altele:

personalul depoului (depositului cum se sria la vremea respectiva) Constanta la 1904:



MO din 1910 in care sunt prevazute cheltuieli pentru o noua gara in Constanta Port si extinderea cladirilor administrative din zona.



In masura in care ma mai "lovesc" de diverse referiri la Constanta si istoria ei feroviara, o sa postez aici pentru ca stiu ca sunteti interesati de subiect.
 
Multumim frumos Catalin! Ca o completare a listei postate de tine, si o imagine (carte postala ilustrata color -litografie) cu depoul din port la 1900 si conducatorii acestuia.

cq247bcu0lt4nmo66.jpg


In poza sepia din centru, in prim plan, doua personalitati: Spiridon Yorceanu si Theodor Dragu, membri ai comisiei care la 1881 au perfectat inventarul pe baza caruia s-a preluat activul DBSR de catre statul roman.

Depoul vizibil in spate este de fapt vechiul atelier DBSR unde s-au asamblat toate vagoanele sosite in forma de "kit" din Anglia. Tot in ansamblul acestui atelier se gasea prima masina cu aburi din Dobrogea, pusa in functiune in 1860.

Iata si o imagine de detaliu cu cladirea:
cq24hu5krd11wjvmm.gif


Reconstituirea imi apartine si imaginea a fost facuta pentru expozitia omagiala dedicata implinirii a 150 de ani de la inaugurarea primei cai ferate din estul Europei, Cernavoda-Constanta, 10 octombrie 1860.
 
Buna Dorin,

mi-am adus aminte ca am un inventar al tuturor statiilor CFR la 1902 (este anexa la MT valabil de la 1 maiu 1902, din colectia subsemnatului). Ai mai jos extrasul, poate te ajuta cu ceva.

Dincolo de numarul de placi de invartit vagoane mai mare decat in orice alta gara, interesant e ca la 1902 mai era doar o placa ptr locomotive, cred ca este cea din port, care apare in ilustrate in fata vechiului atelier pe care tu l-ai prezentat pe pagina anterioara.

Poate si aceste informatii va ajuta cu ceva.

 
Informatii foarte valoroase. Multumim, Catalin!

Ce rol au "pulsometrele" (cu si fara cazan) si "podurile bascule"? Ce sunt "gabaritele"?

Dupa cum se observa, Constanta era o statie cat se poate de importanta, fiind singura (din acea pagina) dotata cu toate utilajele posibile.

Acum, ar fi absurda recrearea pe o diorama a tututror utilajelor dar, cum se stie, importanta este captarea "atmosferei" locului la acel moment in timp si mai putin reproducerea la scara, cu exactitate, a realitatii.

Incet, incet adunam multe informatii care sa duca la realizarea unei diorame reusite!

PS: din weekend, LIBER la modelism!!! Am trecut de perioada supra-aglomerata la munca si am terminat si cu concediul de vara - urmeaza un altul in Septembrie ;)
 
Salut Vali,

E bine ca ai "liber" la modelism!

Nu stiu ce sunt pulsometrele, dar "podul bascula" este un cantar special care permite cantarirea unui intreg vagon, iar gabaritele sunt niste cadre din metal de forma gabaritului maxim admis care se folosesc pentru a se te asigura ca incarcatura vagoanelor respecta dimensiunile maxime admisibile pe traseu.

In privinta unui model al atelierului, se poate face dar e o cladire imensa asa ca un model al intregii cladiri nu ar ajuta foarte mult "economia" unei diorame.

Mai degraba as modela zona de manevra din fata acestuia, inclusiv placa turnanta pentru locomotive de care vorbea Catalin mai sus, iar in partea dreapta a scenei as folosi frontonul cu cele trei linii de intrare in acesta drept "scenic break" pentru a ascunde in spate o culisa sau o curba spre spatele dioramei
 
Intradevar, de pus pe o diorama nu cred ca poate fi vorba , poate doar una foarte mare. Eu sunt de parere ca la scara 1:160 nu ar fi foarte mare, se poate face un modul de sine statator cu posibilitatea de conectare intr-un circuit.
 
Salut Sogard,

Uite care ar fi atmosfera pe un modul reprezentand Atelierele Constanta:

cq3z6dkhm271dbwm6.jpg



cq3zc93c1qhcouqqm.jpg




cq3zeg4qgbkl2g6hq.jpg


In cea de-a treia imagine se vede inclusiv turnanta de locomotive despre care vorbea Catalin mai devreme.

Din pacate nu sunt poze originale, ci niste cromolitografii, respectiv un proces grafic asemanator tiparirii prin care se aseaza separat mai multe culori succesiv pe hartie, asa ca rezolutia imaginii este mult redusa, insa chiar si asa se vede cate detalii ar putea sa apara pe o asemenea diorama incepand cu locomotiva canibalizata din prim plan, vagonul cu osii alaturi, un grup de vagoane de pasageri ale DBSR in lungul depozitului de carbuni, rezervorul de apa in stil "far west" etc... :D
 
Pulsometrul este o pompa pentru alimentarea cu apa a locomotivelor. Aceasta functiona cu abur sub presiune obtinut dintr-un cazan cu abur propriu (caldare) sau cu abur direct de la cazanul locomotivei caz in care se racorda printr-un ventil special.
 
Victorian, eu nu am zis sa faci tot ce se vede in pozele acelea. M-am referit strict la atelierul pentru care ai facut modelul 3D . Am uitat sa mentionez , scuze :D
Ar fi "nebunie" sa poti construi un intreg sit de genul acela la aceasta scara ... cine stie poate se gaseste vreun indraznet . :D
 
Salut Sogard, merci frumos de raspuns, tocmai asta e ideea, daca as avea atata spatiu disponibil, decat sa-l "umplu" cu un model la scara al atelierelor, as prefera sa-l umplu cu toata zona accesibila trenurilor; in felul acesta ar iesi o splendida diorama end-to-end, eventual si cu un fiddle yard ascuns in partea dreapta, dincolo de frontonul atelierului. Sunt de acord cu tine ca ar fi un model spectaculos, dar... pe cat spatiu? :D

@ Catalin, multumesc frumos de raspuns... mie tocmai mi-a soptit acelasi lucru o pasarica din... Germania ;)
 
In incinta portului, ce materiale erau folosite pentru pavajul dintre sine? Aceasi metoda cu pamant "bun, lutos" intalnita in gari? Exista piatra cubica in acele vremuri (1880 - 1900)? Sau poate se folosea piatra de rau (cobblestone)?

Din imaginile pe care le avem, traversele se vad foarte clar in linia in panta care cobora in port dar acestea nu se pot distinge in liniile din port, de unde deduc ca erau complet acoperite de pavaj.
 
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Sus Jos
Back