- 3 Septembrie 2016
- 6.938
- 5
- LOCATION
- Bucuresti
:idea:
Infrastructura machetelor feroviare
Va invit sa participati cu opinii si sugestii din ce stiti teoretic si, mai ales, practic sa dezbatem acest subiect.
De ce aceasta tema?
Am vazut destul de multe machete si pot spune ca am fost impresionat de varietatea solutiilor adoptate pentru infrastructura acestora.
Repet, nu voi face niciun fel de referire la alegerea temei, modul de asezare al liniilor, realizarea reliefului si detalierea machetei.
Am sa ma refer, in principal, la doua moduri de realizarea a infrastructurii dintre care unul este cel mai folosit.
Este destul sa parcurgeti subiectele de la machete si o sa aveti poze cate doriti.
Daca avem acceptul proprietarilor machetelor si fotografiilor putem argumenta cu imagini
Despre ce este vorba?
Am constatat ca majoritatea dintre noi pornesc in realizarea unei machete de la un blat, planseta, pe care-l considera nivelul zero de unde incep sa construiasca ridicandu-se cu relieful si constructiile.
Daca se merge pe o modulare a lucrarii, un circuit mai mare cu mai multe module, lucrurile se mai pot remedia pe parcurs. Daca insa planseta constituie intreg circuitul, dimensiuni de la 2,00 x 1,25 m in sus, apar problemele, iar daca rama pe care sprijina planseta are 4-5 cm inaltime nu se mai poate face nimic.
Cea mai mare problema este ca pornim de la o zona de ses, sa-i spunem, si nu putem integra in macheta un rau sau o sosea care sa treaca pe sub linii decat daca linia urca pe un deal.
Si asa nu este foarte bine.
Nu este bine deoarece trebuie sa urcam destul de mult ca sa asiguram gabaritul de trecere pe sub un pod, indiferent daca pe dedesupt trece o sosea sau o cale ferata.
Cel mai greu sunt de realizat trecerile denivelate daca podul ales este cu structura de rezistenta sub tablier ca sa nu mai vorbesc daca vrem sa punem un pod cu arcade de piatra sau un viaduct care au piciorele mult mai inalte decat un pod metalic unde putem sa ne permitem sa ne jucam cu inaltimea.
Faceti calculul cam ce lungime de linie este necesara, daca utilizam o panta de 3%, ca sa avem inaltimea libera sub pod de 8-9 cm. Nu vorbim de viaducte sau de poduri cu structura sub tablier deoarece ele ies din calcul.
Afland lungimea liniei careia trebuie sa i se acorde o foarte mare atentie fiind in curba si in urcare vedem cam cat ne ramane din cei 2 m lungime ai machetei ca sa mai facem si altceva.
Nu-mi dati exemplul machetelor preformate deoarece acolo cota zero nu este blatul plansetei si de aceea isi permit sa faca traseele care le fac, ca ne plac sau nu ei au gasit solutia.
Ce rezulta in cazul in care nivelul zero al liniei este planseta?
Rezulta o macheta dezvoltata pe verticala, o macheta fara adancime, o macheta care pare bidimensionala desi nu este asa deoarece nu ne putem juca cu dealuri si vai asa cum am vrea.
Chiar un modul, un modul de prezentare, modul foto, nu este prea bine sa inceapa de la nivelul plansetei.
O alta problema, pornind de la nivelul zero, nivelul plansetei, este obligativitatea pierderii intr-o panta a reliefului, necesitatea realizarii terminatiei lui, ceva in genul machetelor preformate unde un varf de munte, numai munte nu este, trebuie, in general, sa aiba poale si sa se termine la marginea plansetei.
Nu-mi dati exemple de machete preformate care nu respecta ce am scris mai sus deoarece exemplele fac parte dintr-o macheta mai mare iar acolo aveti numai o bucata din ea. In general toate preformatele au extensii. Luati si analizati capetele machetei si o sa constatati ca ce am spus este corect.
In alta ordine de idei, pornind tot de la zero=planseta, ingreunam destul de mult macheta si ne trezim ca atunci cand dorim sa o mutam, sa o transportam, mai ales daca are dimensiuni considerabile, cam avem de munca. Este grea si dificil de manevrat.
Tot o consecinta a plansetei la nivel zero, planseta continua pe toata suprafata, este dublarea acesteia, chiar daca numai cu polistiren, placaj sau osb pentru realizarea suportului caii de rulare aflata la un nivel superior.
Probabil singurele avantaje sunt: realizarea rapida si facila a suprafetei pe care vrem sa facem macheta si posibilitatea realizarii tuturor elemntelor peste cota zero fara a mai apela la constructii auxiliare pentru sustinere.
Astfel relieful, indiferent din ce este facut, polistiren, jaloane cu retea din benzi de hartie, jaloane sau coaste pe care punem plasa, simpla si banala hartie de ziar facuta cocoloase si acoperita cu benzi de hartie, elemnte turnate din ipsos de modelaj, poate fi realizat foarte usor.
Ma opresc aici ca sa nu devin plictisitor.
Daca sunt comentarii pro si contra acestei variante va rog sa veniti cu ele ca sa le dezbatem.
Daca nu am sa scriu despre solutia care, cel putin teoretic, fiind utilizata de foarte multi modelisti si in special de cei ce fac machete profesionale, mi se pare cea mai buna.
Argumentele cand vorbim despre ea.
:cafea:
Infrastructura machetelor feroviare
Va invit sa participati cu opinii si sugestii din ce stiti teoretic si, mai ales, practic sa dezbatem acest subiect.
De ce aceasta tema?
Am vazut destul de multe machete si pot spune ca am fost impresionat de varietatea solutiilor adoptate pentru infrastructura acestora.
Repet, nu voi face niciun fel de referire la alegerea temei, modul de asezare al liniilor, realizarea reliefului si detalierea machetei.
Am sa ma refer, in principal, la doua moduri de realizarea a infrastructurii dintre care unul este cel mai folosit.
Este destul sa parcurgeti subiectele de la machete si o sa aveti poze cate doriti.
Daca avem acceptul proprietarilor machetelor si fotografiilor putem argumenta cu imagini
Despre ce este vorba?
Am constatat ca majoritatea dintre noi pornesc in realizarea unei machete de la un blat, planseta, pe care-l considera nivelul zero de unde incep sa construiasca ridicandu-se cu relieful si constructiile.
Daca se merge pe o modulare a lucrarii, un circuit mai mare cu mai multe module, lucrurile se mai pot remedia pe parcurs. Daca insa planseta constituie intreg circuitul, dimensiuni de la 2,00 x 1,25 m in sus, apar problemele, iar daca rama pe care sprijina planseta are 4-5 cm inaltime nu se mai poate face nimic.
Cea mai mare problema este ca pornim de la o zona de ses, sa-i spunem, si nu putem integra in macheta un rau sau o sosea care sa treaca pe sub linii decat daca linia urca pe un deal.
Si asa nu este foarte bine.
Nu este bine deoarece trebuie sa urcam destul de mult ca sa asiguram gabaritul de trecere pe sub un pod, indiferent daca pe dedesupt trece o sosea sau o cale ferata.
Cel mai greu sunt de realizat trecerile denivelate daca podul ales este cu structura de rezistenta sub tablier ca sa nu mai vorbesc daca vrem sa punem un pod cu arcade de piatra sau un viaduct care au piciorele mult mai inalte decat un pod metalic unde putem sa ne permitem sa ne jucam cu inaltimea.
Faceti calculul cam ce lungime de linie este necesara, daca utilizam o panta de 3%, ca sa avem inaltimea libera sub pod de 8-9 cm. Nu vorbim de viaducte sau de poduri cu structura sub tablier deoarece ele ies din calcul.
Afland lungimea liniei careia trebuie sa i se acorde o foarte mare atentie fiind in curba si in urcare vedem cam cat ne ramane din cei 2 m lungime ai machetei ca sa mai facem si altceva.
Nu-mi dati exemplul machetelor preformate deoarece acolo cota zero nu este blatul plansetei si de aceea isi permit sa faca traseele care le fac, ca ne plac sau nu ei au gasit solutia.
Ce rezulta in cazul in care nivelul zero al liniei este planseta?
Rezulta o macheta dezvoltata pe verticala, o macheta fara adancime, o macheta care pare bidimensionala desi nu este asa deoarece nu ne putem juca cu dealuri si vai asa cum am vrea.
Chiar un modul, un modul de prezentare, modul foto, nu este prea bine sa inceapa de la nivelul plansetei.
O alta problema, pornind de la nivelul zero, nivelul plansetei, este obligativitatea pierderii intr-o panta a reliefului, necesitatea realizarii terminatiei lui, ceva in genul machetelor preformate unde un varf de munte, numai munte nu este, trebuie, in general, sa aiba poale si sa se termine la marginea plansetei.
Nu-mi dati exemple de machete preformate care nu respecta ce am scris mai sus deoarece exemplele fac parte dintr-o macheta mai mare iar acolo aveti numai o bucata din ea. In general toate preformatele au extensii. Luati si analizati capetele machetei si o sa constatati ca ce am spus este corect.
In alta ordine de idei, pornind tot de la zero=planseta, ingreunam destul de mult macheta si ne trezim ca atunci cand dorim sa o mutam, sa o transportam, mai ales daca are dimensiuni considerabile, cam avem de munca. Este grea si dificil de manevrat.
Tot o consecinta a plansetei la nivel zero, planseta continua pe toata suprafata, este dublarea acesteia, chiar daca numai cu polistiren, placaj sau osb pentru realizarea suportului caii de rulare aflata la un nivel superior.
Probabil singurele avantaje sunt: realizarea rapida si facila a suprafetei pe care vrem sa facem macheta si posibilitatea realizarii tuturor elemntelor peste cota zero fara a mai apela la constructii auxiliare pentru sustinere.
Astfel relieful, indiferent din ce este facut, polistiren, jaloane cu retea din benzi de hartie, jaloane sau coaste pe care punem plasa, simpla si banala hartie de ziar facuta cocoloase si acoperita cu benzi de hartie, elemnte turnate din ipsos de modelaj, poate fi realizat foarte usor.
Ma opresc aici ca sa nu devin plictisitor.
Daca sunt comentarii pro si contra acestei variante va rog sa veniti cu ele ca sa le dezbatem.
Daca nu am sa scriu despre solutia care, cel putin teoretic, fiind utilizata de foarte multi modelisti si in special de cei ce fac machete profesionale, mi se pare cea mai buna.
Argumentele cand vorbim despre ea.
:cafea:
).
