Pentru mine, iluminarea acestei garnituri (DR Personenzug - Roco 6200009 si 6200010) a avut un caracter de noutate, datorat faptului ca pana acum nu mai modificasem decat vagoane de calatori pe boghiuri. La acelea, culegerea curentului se face relativ usor in regim DIY prin folosirea lamelelor colectoare care apasa cele doua axuri ale osiilor unui boghiu. Aceasta garnitura insa, este compusa din vagoane de calatori pe 2 sau 3 axe si chiar ma intrebam cum voi reusi sa strecor lamelele sub osiile respective.
Nu a fost nevoie. Vagoanele sunt pregatite din start pentru a fi iluminate ulterior, folosind o solutie ingenioasa: osiile din capetele vagoanelor se sprijina pe lamele metalice rigide in forma de "L" avand rol dublu, de fixare mecanica si culegere de curent. Osia centrala (daca exista) nu culege curent, fiind fixata in lagare normale din plastic.
Osiile normale cu care vin din fabrica vagoanele conecteaza practic transversal lamelele ce le sustin si culeg curentul prin cate o roata, deci 2 puncte de culegere per vagon situate diagonal opus.
Ar fi fost insa ideal sa pot culege curentul electric prin toate cele 4 lamele si sa le pot conecta longitudinal, nu transversal.
Ce bine ar fi daca ar exista osii "split" fara continuitate electrica, astfel incat fiecare roata sa culeaga curentul si sa il trimita prin jumatatea sa de osie catre lamela pe care se sprijina... Sa facem cunostinta cu Roco 40192:
Rotile acestor osii sunt absolut identice cu cele originale. Dupa conectarea longitudinala prin fire a lamelelor, am acum cate 4 puncte de contact electric per vagon (in loc de 2) deci o rezistenta sporita la intreruperi, similara vagoanelor pe boghiuri. Firele electrice sunt dirijate apoi in sus printr-un canal existent mascat intr-un perete interior.
Pentru iluminarea propriuzisa am folosit banda cu leduri la rola, inlocuind rezistoarele de balast de 150 ohm cu unele de 680 ohm, pe care am lipit-o pe o regleta de textolit. Am ales leduri alb cald, simuland becurile cu incandescenta folosite cel mai probabil la aceste vagoane. Semnalul DCC este redresat la un capat al regletei, iar la celalalt am prevazut un "power-pack" simplu rezistor-dioda-condensator. Condensatorul de 470 uF incape la fix in toaleta vagonului.
La vagonul de bagaje am intampinat ceva dificultati: acesta neavand toaleta, a trebuit "sa inventez" un stalp central care sa gazduiasca condensatorul de back-up. Imbracat in varnis negru nu pare a deranja imaginea interiorului vazut din afara. Bagajele sunt 2 seturi Noch 14810.
Osia centrala a pus si ea probleme: este fixata intr-o montura care permite culisarea laterala, pentru angajarea mai buna a curbelor. Aceasta montura insa, o coboara cu fractiuni de milimetru sub nivelul celorlalte 2 osii ducand la un efect de balansoar, cand un capat cand celalalt stand in aer, afectand culegerea curentului electric. In cele din urma, am rezolvat problema inlocuind osia Roco de 11 mm diametru cu una Piko 56053 de 10,3 mm.
Nu a fost nevoie. Vagoanele sunt pregatite din start pentru a fi iluminate ulterior, folosind o solutie ingenioasa: osiile din capetele vagoanelor se sprijina pe lamele metalice rigide in forma de "L" avand rol dublu, de fixare mecanica si culegere de curent. Osia centrala (daca exista) nu culege curent, fiind fixata in lagare normale din plastic.
Osiile normale cu care vin din fabrica vagoanele conecteaza practic transversal lamelele ce le sustin si culeg curentul prin cate o roata, deci 2 puncte de culegere per vagon situate diagonal opus.
Ar fi fost insa ideal sa pot culege curentul electric prin toate cele 4 lamele si sa le pot conecta longitudinal, nu transversal.
Ce bine ar fi daca ar exista osii "split" fara continuitate electrica, astfel incat fiecare roata sa culeaga curentul si sa il trimita prin jumatatea sa de osie catre lamela pe care se sprijina... Sa facem cunostinta cu Roco 40192:
Rotile acestor osii sunt absolut identice cu cele originale. Dupa conectarea longitudinala prin fire a lamelelor, am acum cate 4 puncte de contact electric per vagon (in loc de 2) deci o rezistenta sporita la intreruperi, similara vagoanelor pe boghiuri. Firele electrice sunt dirijate apoi in sus printr-un canal existent mascat intr-un perete interior.
Pentru iluminarea propriuzisa am folosit banda cu leduri la rola, inlocuind rezistoarele de balast de 150 ohm cu unele de 680 ohm, pe care am lipit-o pe o regleta de textolit. Am ales leduri alb cald, simuland becurile cu incandescenta folosite cel mai probabil la aceste vagoane. Semnalul DCC este redresat la un capat al regletei, iar la celalalt am prevazut un "power-pack" simplu rezistor-dioda-condensator. Condensatorul de 470 uF incape la fix in toaleta vagonului.
La vagonul de bagaje am intampinat ceva dificultati: acesta neavand toaleta, a trebuit "sa inventez" un stalp central care sa gazduiasca condensatorul de back-up. Imbracat in varnis negru nu pare a deranja imaginea interiorului vazut din afara. Bagajele sunt 2 seturi Noch 14810.
Osia centrala a pus si ea probleme: este fixata intr-o montura care permite culisarea laterala, pentru angajarea mai buna a curbelor. Aceasta montura insa, o coboara cu fractiuni de milimetru sub nivelul celorlalte 2 osii ducand la un efect de balansoar, cand un capat cand celalalt stand in aer, afectand culegerea curentului electric. In cele din urma, am rezolvat problema inlocuind osia Roco de 11 mm diametru cu una Piko 56053 de 10,3 mm.
Atașamente
Ultima editare:
