Cu ocazia sfarsitului de vacanta eu impreuna cu un alt paisonat din Iasi ne-am hotarat sa facem o mica calatorie pana la Pascani.Asa ca in urmatoarea dimineata eram in P6453 ce ducea spre Pascani.
Inainte de a incepe micul reportaj zic sa ne intoarcem putin in trecut si sa vedem cum a aparut aceasta linie.
"La numai o luna si jumatate de la inaugurarea liniei Bucuresti(Filaret)-Giurgiu,a fost deschisa,la 3/15 decembrie 1869 si prima linie din Moldova pe traseul Suceava-Roman(102,93km).Linia fusese concesionata la 21 sept 1868,societatii particulare austro-engleze "Lemberg-Czernowitz-Jassy-Eisenbahn"(Calea ferata Lemberg-Cernauti-Iasi) reprezentata de industriasul austriac Victor von Ofenheim.Documentul de concesiune purta numele de "Act de concesiune pentru construirea si esploatarea caei ferate de la Suceava la Iasi,Botosani pene la Roman".
In anul urmator,la 1 iunie 1870,a fost inaugurata legatura feroviara Pascani-Iasi976,60 km),iar la 1 noiembrie 1871 si ramificatia Veresti-Botosani(44,53 km),liniile construite de aceasta societate insumand 224,068 km.
Chiar din primii ani de exploatare a acestor linii,societatea L.C.I.E a comis numeroase abuzuri pentru a-si majora profiturile.Astfel ca se stabilise ca liniile romane sa aiba o administratie separata,totusi,ele s-au administrat,chiar de la inceput,laolalta cu cele austriece.Cheltuielile de exploatare erau asa de mari,incat anual absorbeau intregul fond provenit din transporturile efectuate,astfel incat statul roman era obligat conform stipulatiilor actului de concesiune sa plateasca din bugetul sau anuitatea de 7,5%.Cu toate ca era obligata sa doteze liniile cu material rulant necesar unei bune exploatari,societatea L.C.I.E. neavand suficient material rulant,inchiria locomotive si vagoane,sporind astfel cheltuielile de exploatare si deci reducand beneficiile nete.
Iata cum se prezenta ziarul iesean "Dreptatea" din 23 iulie 1870,modul in care se efectuau trannspoturile de calatori:"La pornirea din Iasi,cu putine minute mai inainte locomotiva s-a stricat,incat a fost o intarziere pana ce s-a adus o a doua....La dimbul de la Ruginoasa s-a adaugat alta locomotiva.Trenul era compus din 11 vagoane in total.Dupa putine momente trenul statu,ambele locomotiva fiind stricate;pasagerii stateau afara pe iarba nemancati si fara apa.Dupa mai bine de 3 ceasuri,veni o locomotiva de la Ruginoasa,care lua pe cele stricate,iar trenul de pasageri statu pe loc...;in fine,o biata locomotiva oftigioasa veni si ne tiri pana la Pascani".La sfarsitul anului 1875,parcul de material rulant al companiei L.C.I.E. pt liniile romane era constituit din 22 locomotive,40 de vagoane de calatori si 585 de vagoane de marfa.
Societatea L.C.I.E. a solicitat mai multe fonduri de la statul roman,dar a fost refuzata,astfel a recurs la un artificiu de contabilitate.Din cauza ca societatea nu aducea nici un profit,ci din contra,aducea mult mai multe cheltuieli,Consiliul de Ministri,in sedinta din 5 octombrie 1888 a hotarat sechestrarea liniile pe "risicul si pericolul companiei"
La rascumpararea acestor linii la 10/22 ianuarie 1889,statul roman a preluat 22 de locomotive,4 pluguri de zapada,43 de vagoane de calatori si 637 vagoane de marfa,precum si atelierele de material rulant din Pascani(construite in 1869) si remizele de locomotive din Iasi,Roman,Pascani si Botosani.
Locomotivele-utilizate la remorcarea trenuriloe de calatori-au fost construite in 1869 si proveneau de la firmele engleze Canada Works din Birkenhead(6 unitati)(nr.52-"Fortuna",nr.53-"Vulturul",nr.54-"Rondunica",nr.55-"Porumbelul",nr.56-"Curierul" si nr.57-"Mesagerul") si Neilson&Co din Glasgow(3 unitati)(nr49.-"Steoa"(adica Steaua),nr.50-"Fulgerul" si nr.51-"Leul").
Caracteristici ale locomotivelor:
-2 osii cuplate
-cilindri exteriori
-distributie tip Stephenson
-greutatea in serviciu de 33,5 tf si 38,9 tf
-diam. rotilor motoare si cuplate-1605mm
-lungimea intre tampoane-8,47m
-vitez. max. 73km/h
-utlizau tendere pe 3 osii cu o greutate in serviciu de 26,93 tf si o lungime,intre tampoane de 6,16 m
Ulterioar ele au primit la C.F.R. numerele de la 107 pana la 115.
Locomotivele pt trenuri de marfa au fost construite in 1869 de firmele Etablissement Gouin din Paris(6 unitati)(nr.28-"Suceva",nr.29-"Iasi",nr.30-"Moldova",nr.31-"Botosani",nr.32-"Dorohoi" si nr.33-"Michaileni"),Yorkshire Engine Co din Sheffield(6 unitatie)(nr.49-"Folticeni",nr.41-"Sculeni",nr.42-"Siretul",nr.43-"Barladul",nr.44 "Pascani" si nr.45-"Vaslui"),Dubs & Co din Glasgow(nr.34-"Bahlui") si in 1887 de fabrica de locomotive a societatii StEG(2 unitati)(nr.68-"Galati" si nr.69-"Bucuresci").
Din cele 15 locomotive pt trenuri de marfa ale societatii L.C.I.E.,au fost preluate de C.F.R. numai cele construite in 1869(13 unitati).Ele au primit,ulterior,la C.F.R. numerele 579-591.Aceste locomotive cu 3 osii cuplate,cilindrii ext si distributie tip Stepenshon,aveau greutatea in serviciu de 33 tf si 37,9 tf,diam rotilor motoare si cuplate de 1290 mm si o vitez. max. de 54 km/h.
Dupa "Mersu Trenurilor din 1888 al soc. L.C.I.E.(valabil de la 1 iunie 1888 stil nou),traseul Roman-Iasi(115,87km) era parcurs de trenul acc. nr.1,cu rangul 4,in 241 minute,deci cu o viteza comerciala de 28,8 km/.De la Iasi,acelasi traseu era parcurs de trenul acc nr.2,cu rangul 3,in 222 minute,deci cu o viteza comerciala de 31,3 km/h.In ceea ce priveste trenurile mixte,care circulau pe liniile Roman-Iasi,Pascani-Suceava si Veresti-Botosan,vitezele comerciale erau si mai reduse(circa 20 km/h)."
Informatii extrase din cartea "Cai ferate-Transporturi clasice si moderne"
Linia Iasi-Pascani a cunoscut o mdernizare completa incepand cu anul 1980-1881(niste ani aproximativi).Au fost puse semnale luminoase,clasicii acari au fost inlocuiti cu macaze electrodinamice si cel mai important linia a fost electrificata.
Cine poate completa cu alte informatii este binevenit sa o faca.
Acum sa trecem la reportajul promis.
Dimineata de cum ajungem in gara vedem trenul nostru debia sosit de la Pascani.
Dupa cateva minute locomotiva cu care venise a plecat si in celalalt capat era deja locomotiva care ne va duce pana la Pascani asa ca mergem sa o pozam repede cat mai avem timp.
Intre timp pe celalte linii mai surprindem si alte locomotive:
Ne-am suit repede in tren si imediat se aude goarna electricei si plecam.Mai suprindem un DA la manevra:
Iesirea din Iasi:
Si am iesit din Iasi si ne indreptam cu mare viteza spre prima statie:Letcani.
Si iatane intrand in prima statie de pe traseu.Intr-o poza se poate observa in departare un LDH.
Pe o linie erau 3 vagoane de marfa.
Trenul opreste si noi avem timp sa facem cateva poze.Gara Letcani:
Nenea in uniforma ridica paleta,se aude goarna si trenul se indreapta spre urmatoare statieodu Iloaiei.
In scurt timp am ajuns in Podu Iloaiei.In stanga se observa un centru de fier vechi.Langa gard se afla o LDM 12 Malaxa:
http://cfr.stfp.net/Pic/95/%5E9501640620.164DTO_MM:1.jpg
Linia ce duce spre Harlau:
Gara Podu Iloaiei:
In statie se afla un marfar de la Unifertrans cu o garnitura de vagoane cisterna incarcate.Cum am ajuns in statie acesta a si a plecat:
Nu stam mult in statie,ca se aude goarna si ne plecam spre urmatoarea statie(halta):Budai.
Si trenul soseste in Halta Budai.
Un sunet cunoscut ne anunta ca am plecat si ca ne indreptam catre urmatoarea statie:Sarca.
In departare se zareste silozul de la Sarca:
Dupa o curba foarte stransa trenul intra incet incet in gara Sarca:
Am ajuns cam la jumatatea traseului.Nenea cu chipiu ridica paleta si trenul o ia din loc spre urmatoarea statie:Targu Frumos.
Inaintea statiei Tg.Frumos se afla o zona neutra:
In gara Tg.Frumos trenul nostru a asteptat sa treaca Acc Timisoara-Iasi si Marasesti-Iasi care aveau intarziere.Din aceasta cauza am plecat din Tg.Frumos cu o intarziere de 30 de min,dar mecanicul a recuperat,astfel ca in Pascani nu am ajuns decat cu 5 min intarziere.
Pers. de Marasesti:
Dupa ce a trecut si acest tren,am plecat spre urmatoarea statie:halta Pietrisu.
Halta Pietrisu.Acum cineva a cumparat catonul si la transformat in casa.
Plecam repede spre o alta halta:Costesti.
Halta.Se vede ca este o constructie veche.Din pacate nefolosita.
Plecam repede,si ne indreptam catre penultima statie de pe traseu:Ruginoasa.
Intram usor in gara din Ruginoasa deoarece trenul fusese pus pe abatuta:
Cauza din care fuseseram pusi pe abatuta era un marfar aflat pe linia vecina:
Din cauaza intarzierii trenul nu statu prea mult in statie.Acum ne indreptam spre ultima statieascani.
Podul peste Siret:
Ince,incet ne apropiam de Pascani.
Inainte de a intra in gara ni se ofera o mica supriza:
Se lucra la linie:
Depoul Pascani:
Ieseanca 753:
Pe linii se observa o macara functionala:
Si iatane ajunsi in gara Pascani:
Pentru nu avem prea mult timp la dispozitie mergem repede sa vedem ce este prin curtea Remarului.Dezamagire.Din pacate rama Te nu era .
Dupa ce am facut cateva poze mergem sa ne asteptam trenul inapoi spre casa.
Trenul nostru era sosit deja.Dar surpriza.DA-ul cel vazusem mai inainte era acum cuplat la trenul nostru:
Inainte de a incepe micul reportaj zic sa ne intoarcem putin in trecut si sa vedem cum a aparut aceasta linie.
"La numai o luna si jumatate de la inaugurarea liniei Bucuresti(Filaret)-Giurgiu,a fost deschisa,la 3/15 decembrie 1869 si prima linie din Moldova pe traseul Suceava-Roman(102,93km).Linia fusese concesionata la 21 sept 1868,societatii particulare austro-engleze "Lemberg-Czernowitz-Jassy-Eisenbahn"(Calea ferata Lemberg-Cernauti-Iasi) reprezentata de industriasul austriac Victor von Ofenheim.Documentul de concesiune purta numele de "Act de concesiune pentru construirea si esploatarea caei ferate de la Suceava la Iasi,Botosani pene la Roman".
In anul urmator,la 1 iunie 1870,a fost inaugurata legatura feroviara Pascani-Iasi976,60 km),iar la 1 noiembrie 1871 si ramificatia Veresti-Botosani(44,53 km),liniile construite de aceasta societate insumand 224,068 km.
Chiar din primii ani de exploatare a acestor linii,societatea L.C.I.E a comis numeroase abuzuri pentru a-si majora profiturile.Astfel ca se stabilise ca liniile romane sa aiba o administratie separata,totusi,ele s-au administrat,chiar de la inceput,laolalta cu cele austriece.Cheltuielile de exploatare erau asa de mari,incat anual absorbeau intregul fond provenit din transporturile efectuate,astfel incat statul roman era obligat conform stipulatiilor actului de concesiune sa plateasca din bugetul sau anuitatea de 7,5%.Cu toate ca era obligata sa doteze liniile cu material rulant necesar unei bune exploatari,societatea L.C.I.E. neavand suficient material rulant,inchiria locomotive si vagoane,sporind astfel cheltuielile de exploatare si deci reducand beneficiile nete.
Iata cum se prezenta ziarul iesean "Dreptatea" din 23 iulie 1870,modul in care se efectuau trannspoturile de calatori:"La pornirea din Iasi,cu putine minute mai inainte locomotiva s-a stricat,incat a fost o intarziere pana ce s-a adus o a doua....La dimbul de la Ruginoasa s-a adaugat alta locomotiva.Trenul era compus din 11 vagoane in total.Dupa putine momente trenul statu,ambele locomotiva fiind stricate;pasagerii stateau afara pe iarba nemancati si fara apa.Dupa mai bine de 3 ceasuri,veni o locomotiva de la Ruginoasa,care lua pe cele stricate,iar trenul de pasageri statu pe loc...;in fine,o biata locomotiva oftigioasa veni si ne tiri pana la Pascani".La sfarsitul anului 1875,parcul de material rulant al companiei L.C.I.E. pt liniile romane era constituit din 22 locomotive,40 de vagoane de calatori si 585 de vagoane de marfa.
Societatea L.C.I.E. a solicitat mai multe fonduri de la statul roman,dar a fost refuzata,astfel a recurs la un artificiu de contabilitate.Din cauza ca societatea nu aducea nici un profit,ci din contra,aducea mult mai multe cheltuieli,Consiliul de Ministri,in sedinta din 5 octombrie 1888 a hotarat sechestrarea liniile pe "risicul si pericolul companiei"
La rascumpararea acestor linii la 10/22 ianuarie 1889,statul roman a preluat 22 de locomotive,4 pluguri de zapada,43 de vagoane de calatori si 637 vagoane de marfa,precum si atelierele de material rulant din Pascani(construite in 1869) si remizele de locomotive din Iasi,Roman,Pascani si Botosani.
Locomotivele-utilizate la remorcarea trenuriloe de calatori-au fost construite in 1869 si proveneau de la firmele engleze Canada Works din Birkenhead(6 unitati)(nr.52-"Fortuna",nr.53-"Vulturul",nr.54-"Rondunica",nr.55-"Porumbelul",nr.56-"Curierul" si nr.57-"Mesagerul") si Neilson&Co din Glasgow(3 unitati)(nr49.-"Steoa"(adica Steaua),nr.50-"Fulgerul" si nr.51-"Leul").
Caracteristici ale locomotivelor:
-2 osii cuplate
-cilindri exteriori
-distributie tip Stephenson
-greutatea in serviciu de 33,5 tf si 38,9 tf
-diam. rotilor motoare si cuplate-1605mm
-lungimea intre tampoane-8,47m
-vitez. max. 73km/h
-utlizau tendere pe 3 osii cu o greutate in serviciu de 26,93 tf si o lungime,intre tampoane de 6,16 m
Ulterioar ele au primit la C.F.R. numerele de la 107 pana la 115.
Locomotivele pt trenuri de marfa au fost construite in 1869 de firmele Etablissement Gouin din Paris(6 unitati)(nr.28-"Suceva",nr.29-"Iasi",nr.30-"Moldova",nr.31-"Botosani",nr.32-"Dorohoi" si nr.33-"Michaileni"),Yorkshire Engine Co din Sheffield(6 unitatie)(nr.49-"Folticeni",nr.41-"Sculeni",nr.42-"Siretul",nr.43-"Barladul",nr.44 "Pascani" si nr.45-"Vaslui"),Dubs & Co din Glasgow(nr.34-"Bahlui") si in 1887 de fabrica de locomotive a societatii StEG(2 unitati)(nr.68-"Galati" si nr.69-"Bucuresci").
Din cele 15 locomotive pt trenuri de marfa ale societatii L.C.I.E.,au fost preluate de C.F.R. numai cele construite in 1869(13 unitati).Ele au primit,ulterior,la C.F.R. numerele 579-591.Aceste locomotive cu 3 osii cuplate,cilindrii ext si distributie tip Stepenshon,aveau greutatea in serviciu de 33 tf si 37,9 tf,diam rotilor motoare si cuplate de 1290 mm si o vitez. max. de 54 km/h.
Dupa "Mersu Trenurilor din 1888 al soc. L.C.I.E.(valabil de la 1 iunie 1888 stil nou),traseul Roman-Iasi(115,87km) era parcurs de trenul acc. nr.1,cu rangul 4,in 241 minute,deci cu o viteza comerciala de 28,8 km/.De la Iasi,acelasi traseu era parcurs de trenul acc nr.2,cu rangul 3,in 222 minute,deci cu o viteza comerciala de 31,3 km/h.In ceea ce priveste trenurile mixte,care circulau pe liniile Roman-Iasi,Pascani-Suceava si Veresti-Botosan,vitezele comerciale erau si mai reduse(circa 20 km/h)."
Informatii extrase din cartea "Cai ferate-Transporturi clasice si moderne"
Linia Iasi-Pascani a cunoscut o mdernizare completa incepand cu anul 1980-1881(niste ani aproximativi).Au fost puse semnale luminoase,clasicii acari au fost inlocuiti cu macaze electrodinamice si cel mai important linia a fost electrificata.
Cine poate completa cu alte informatii este binevenit sa o faca.
Acum sa trecem la reportajul promis.
Dimineata de cum ajungem in gara vedem trenul nostru debia sosit de la Pascani.
Dupa cateva minute locomotiva cu care venise a plecat si in celalalt capat era deja locomotiva care ne va duce pana la Pascani asa ca mergem sa o pozam repede cat mai avem timp.
Intre timp pe celalte linii mai surprindem si alte locomotive:
Ne-am suit repede in tren si imediat se aude goarna electricei si plecam.Mai suprindem un DA la manevra:
Iesirea din Iasi:
Si am iesit din Iasi si ne indreptam cu mare viteza spre prima statie:Letcani.
Si iatane intrand in prima statie de pe traseu.Intr-o poza se poate observa in departare un LDH.
Pe o linie erau 3 vagoane de marfa.
Trenul opreste si noi avem timp sa facem cateva poze.Gara Letcani:
Nenea in uniforma ridica paleta,se aude goarna si trenul se indreapta spre urmatoare statieodu Iloaiei.
In scurt timp am ajuns in Podu Iloaiei.In stanga se observa un centru de fier vechi.Langa gard se afla o LDM 12 Malaxa:
http://cfr.stfp.net/Pic/95/%5E9501640620.164DTO_MM:1.jpg
Linia ce duce spre Harlau:
Gara Podu Iloaiei:
In statie se afla un marfar de la Unifertrans cu o garnitura de vagoane cisterna incarcate.Cum am ajuns in statie acesta a si a plecat:
Nu stam mult in statie,ca se aude goarna si ne plecam spre urmatoarea statie(halta):Budai.
Si trenul soseste in Halta Budai.
Un sunet cunoscut ne anunta ca am plecat si ca ne indreptam catre urmatoarea statie:Sarca.
In departare se zareste silozul de la Sarca:
Dupa o curba foarte stransa trenul intra incet incet in gara Sarca:
Am ajuns cam la jumatatea traseului.Nenea cu chipiu ridica paleta si trenul o ia din loc spre urmatoarea statie:Targu Frumos.
Inaintea statiei Tg.Frumos se afla o zona neutra:
In gara Tg.Frumos trenul nostru a asteptat sa treaca Acc Timisoara-Iasi si Marasesti-Iasi care aveau intarziere.Din aceasta cauza am plecat din Tg.Frumos cu o intarziere de 30 de min,dar mecanicul a recuperat,astfel ca in Pascani nu am ajuns decat cu 5 min intarziere.
Pers. de Marasesti:
Dupa ce a trecut si acest tren,am plecat spre urmatoarea statie:halta Pietrisu.
Halta Pietrisu.Acum cineva a cumparat catonul si la transformat in casa.
Plecam repede spre o alta halta:Costesti.
Halta.Se vede ca este o constructie veche.Din pacate nefolosita.
Plecam repede,si ne indreptam catre penultima statie de pe traseu:Ruginoasa.
Intram usor in gara din Ruginoasa deoarece trenul fusese pus pe abatuta:
Cauza din care fuseseram pusi pe abatuta era un marfar aflat pe linia vecina:
Din cauaza intarzierii trenul nu statu prea mult in statie.Acum ne indreptam spre ultima statieascani.
Podul peste Siret:
Ince,incet ne apropiam de Pascani.
Inainte de a intra in gara ni se ofera o mica supriza:
Se lucra la linie:
Depoul Pascani:
Ieseanca 753:
Pe linii se observa o macara functionala:
Si iatane ajunsi in gara Pascani:
Pentru nu avem prea mult timp la dispozitie mergem repede sa vedem ce este prin curtea Remarului.Dezamagire.Din pacate rama Te nu era .
Dupa ce am facut cateva poze mergem sa ne asteptam trenul inapoi spre casa.
Trenul nostru era sosit deja.Dar surpriza.DA-ul cel vazusem mai inainte era acum cuplat la trenul nostru: